POLITICĂ
Președintele Klaus Iohannis solicită reexaminarea unor modificări la Legea educației
Published
8 years agoon
Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea legii pentru modificarea art. 133 din Legea educației naționale nr. 1/2011, care stabilește că departamentele sunt unități academice funcționale, precizează un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Șeful statului arată, în cererea de reexaminare transmisă marți președintelui Camerei Deputaților, că legea, în forma transmisă la promulgare, completează regimul juridic al departamentului stabilind că acesta este unitatea academică funcțională, care asigură producerea, transmiterea și valorificarea cunoașterii în unul sau mai multe domenii de specialitate prin programe de studii și de cercetare. Astfel, legea prevede că departamentul va putea funcționa ca entitate distinctă cu sau fără buget de venituri și cheltuieli, cu statut și regulament propriu, aprobate prin hotărâre a Senatului universitar. Totodată, în cadrul departamentului se pot organiza și gestiona programe de studii de licență, master sau doctorat în condițiile de acreditare prevăzute de lege.
“Acest nou statut juridic pe care departamentele îl dobândesc se impune a fi însă reanalizat din perspectiva consecințelor pe care le generează în planul asigurării calității actului educațional, a corelării cu dispozițiile Legii educației naționale nr. 1/ 2011, precum și a efectelor pe care noua reglementare le-ar putea produce ca urmare a intrării sale în vigoare în cursul anului universitar 2015 — 2016“, subliniază președintele Iohannis în cererea de reexaminare.
El arată că, potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (1), coroborate cu cele ale alin. (4) din legea transmisă la promulgare, departamentului i se conferă posibilitatea de a organiza și gestiona programe de studii de licență, master sau doctorat în condițiile de acreditare prevăzute de lege.
Șeful statului precizează că, prin efectul legii transmise la promulgare, departamentele dobândesc atribuții echivalente cu cele ale facultăților în ceea ce privește gestionarea programelor de studii universitare, fără a fi însă obligate să parcurgă aceeași procedură de înființare. În plus, consiliile facultăților ar putea fi excluse din procesul decizional de înființare a unui program de studiu de licență, masterat sau doctorat, în cazul în care un astfel de program este inițiat de consiliul departamentului.
“O asemenea suprapunere de ordin funcțional și structural este de natură să genereze confuzii și inconsecvență la nivel decizional și managerial, cu grave consecințe asupra activității instituțiilor de învățământ superior“, indică Iohannis.
Șeful statului menționează că această suprapunere de atribuții poate conduce și la eludarea dispozițiilor Legii educației naționale nr. 1/ 2011 referitoare la mecanismele de verificare și control aplicabile instituțiilor de învățământ superior.
Klaus Iohannis consideră că simpla trimitere în conținutul normativ al art. 133 alin. (4) la condițiile de acreditare prevăzute de lege nu numai că este insuficientă, dar poate lipsi de aplicabilitate capitole întregi din Legea nr. 1/ 2011 în ceea ce privește mecanismele de asigurare a calității actului educațional unui întreg ciclu de studii.
Președintele arată că Legea educației naționale reglementează, distinct și în detaliu, studiile universitare de doctorat, precum și procedura de evaluare a școlilor doctorale. Potrivit acestor norme, programele de studii universitare de doctorat se organizează în școli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Fiecare școală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte.
El afirmă că evaluarea se face pe baza performanței și a capacității instituționale a instituției organizatoare de studii universitare de doctorat, din care face parte școala doctorală, iar sistemul de criterii și metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului Educației, pe baza propunerilor comune ale instituțiilor abilitate, fiecare școală doctorală fiind evaluată din cinci în cinci ani.
“Inexistența unor norme exprese în conținutul legii transmise la promulgare poate conduce la concluzia că toate aceste prevederi privind asigurarea calității unui întreg ciclu de studii nu sunt, în mod obligatoriu, aplicabile și departamentelor ca unități organizatoare de studii de doctorat“, se arată în cererea de reexaminare.
Președintele Iohannis menționează că dispozițiile nou introduse în legea transmisă la promulgare instituie posibilitatea ca departamentul să funcționeze ca entitate distinctă, cu buget propriu de venituri și cheltuieli, ceea ce creează premisele încălcării prevederilor art. 124 din Legea nr. 1/ 2011 referitoare la răspunderea publică a instituțiilor de învățământ superior.
“Legea pentru modificarea art. 133 din Legea educației naționale nr. 1/ 2011 atrage după sine modificări semnificative referitoare la cadrul normativ privind autorizarea, acreditarea și asigurarea calității instituțiilor de învățământ superior și a structurilor acestora, precum și a programelor de studii organizate la nivel național și la nivelul universităților. Din această perspectivă, apreciem că lipsa unui termen de la care ar urma să intre în vigoare aceste prevederi poate genera confuzie în sistemul de învățământ și poate permite, pe fondul unui vid de reglementare, derapaje importante în gestionarea resursei umane, financiare, a calității actului educațional, precum și a interesului educațional al studenților. În acest context, apreciem că ar fi fost oportun ca legea să conțină ca reper începerea unui an universitar“, conchide șeful statului.
Președintele Klaus Iohannis a arătat că educația trebuie să fie o prioritate pentru România în multiple rânduri, începând cu includerea acesteia ca dimensiune importantă în Strategia de Apărare și încheind cu ultima sa adresare în fața Parlamentului, în care a vorbit despre o Românie educată ca nou proiect de țară.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Klaus Iohannis: La 147 de ani de la “momentul cardinal” al Independenței, România este membru respectat NATO și UE, statut care ne oferă garanţii de securitate la cel mai înalt nivel
Klaus Iohannis, de Ziua Europei: Avem obligația să îi încurajăm pe cetățeni să participe la vot la alegerile europene. Deciziile noastre pot influenţa în bine viitorul proiectului european
Laureat la Washington pentru rolul de lider european și transatlantic, Iohannis amintește că România și flancul estic au răspuns apelului ce poate face “SUA împreună cu Europa Centrală”
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Iohannis i-a transmis lui Biden că este deschis discuțiilor privind oferirea unui sistem Patriot Ucrainei, dar nu ca România să rămână fără apărare antiaeriană
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
POLITICĂ
Nicolae Ciucă: Subiectul trimiterii unui sistem de apărare aeriană Patriot Ucrainei nu trebuie politizat. Va urma o decizie de la cel mai înalt nivel
Published
1 day agoon
May 13, 2024Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a cerut luni ca subiectul referitor la posibilitatea ca România să trimită un sistem Patriot Ucrainei să nu fie politizat, menționând că o astfel de decizie va fi luată în urma discuțiilor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
“Este un subiect care nu trebuie politizat, este o decizie care se va lua, aşa cum a anunţat şi domnul preşedinte, după analiza structurilor responsabile în acest domeniu, se va analiza în CSAT şi, pe baza detaliilor care însoţesc o astfel de decizie, va urma o decizie asumată de la cel mai înalt nivel”, a precizat Ciucă, la sediul PNL, întrebat în legătură cu posibilitatea ca România să dea Ucrainei un sistem Patriot, relatează Agerpres.
Întrebat dacă o astfel de decizie ar fi oportună, Nicolae Ciucă a răspuns că “nu contează părerea personală a cuiva, nici măcar a mea”.
“Este o chestiune atât de complexă încât trebuie să avem pe masă o analiză cât se poate de bine dezvoltată, cât se poate de acoperitoare la toţi factorii şi la toate consecinţele”, a punctat el.
Precizările sale vin în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a declarat că ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, are rețineri în a fi luată o astfel de decizie.
Președintele Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută că este deschis discuțiilor ca România să ofere un sistem de apărare antiaeriană Patriot Ucrainei, după o întâlnire cu omologul său american Joe Biden la Casa Albă, prilejuită de marcarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO.
“Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană avansate în Ucraina. Este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și am fost întrebați și noi. Și președinte Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni. Asta înseamnă că va trebui să discutăm în CSAT să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și ce putem să primim în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără apărare antiaeriană”, a spus Klaus Iohannis, care a subliniat că România are un singur sistem Patriot funcțional, dar “altele sunt pe cale de operaționalizare”.
Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei.
De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat recent se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.
Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.
Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.
POLITICĂ
Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua Independenței: Ziua de 10 mai a marcat intrarea României în rândul civilizației europene, ideal național al generației pașoptiste
Published
4 days agoon
May 10, 2024Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a transmis vineri un mesaj cu ocazia marcării Zilei Independenței Naționale, punctând că ziua de 10 mai marchează intrarea României în rândul civilizației europene.
“România își aniversează astăzi al 147-lea an de independență. Sărbătorirea acestui moment definitoriu pentru existența statului nostru a revenit la data de 10 mai, conform adevărului istoric. Pe 9 mai 1877, proiectul Declarației de Independență a fost votat de Parlament, iar a doua zi actul a fost semnat de principele Carol, producându-și efectele juridice”, a scris Ciucă, pe Facebook.
El a subliniat că independența României a fost obținută prin jertfa de sânge a soldaților, care au luptat cu curaj în Războiul de Independență. Eroii de la Plevna, Grivița, Smârdan, Rahova și Vidin merită recunoștința tuturor generațiilor care i-au succedat.
“Ca general, subliniez că intervenția armatei noastre a fost decisivă în 1877, după repetatele eșecuri rusești în fața liniilor defensive otomane”, a indicat el.
Liderul liberal a precizat că ziua de 10 mai reprezintă o rememorare și a altor momente esențiale pentru istoria României, precum jurământul principelui Carol în 1866 și proclamarea Regatului României în 1881.
“Ziua de 10 mai marchează intrarea României în rândul civilizației europene, acesta fiind idealul național pentru care s-a luptat generația pașoptistă. La mulți ani, România! La mulți ani, români!”, a conchis Nicolae Ciucă.
POLITICĂ
Sectorul 4 s-a dezvoltat grație apartenenței României la UE, subliniază primarul Daniel Băluță într-un mesaj de Ziua Europei în care prezintă ”beneficiile incontestabile ale fondurilor nerambursabile”
Published
5 days agoon
May 9, 2024By
Teodora IonPrimarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a prezentat, de Ziua Europei, ”beneficiile incontestabile ale fondurilor nerambursabile cu ajutorul cărora comunitatea s-a dezvoltat, construind pentru viitor”.
”Grație apartenenței la Uniunea Europeană, din care facem parte de 17 ani, am beneficiat de oportunități semnificative și am reușit să construim o stație de metrou (Tudor Arghezi), să modernizăm școli și grădinițe, să reabilităm termic blocuri de locuințe și să demarăm proiecte de amploare, cum ar fi maternitatea Sf. Ioan sau extinderea magistralei M4 de metrou, tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.
Acesta a ținut să mulțumească Uniunii Europene pentru ”toate acestea și pentru toate cele ce vor urma”.
Conform bilanțului prezentat de Comisia Europeană în România la mijlocul lunii decembrie, în cei 17 ani de apartenență la UE, România a primit de trei ori mai mulți bani decât contribuțiile la bugetul european.
Concrete & Design Solutions
Financial Times: R. Moldova sfidează Rusia și va semna un pact de securitate cu UE, care prevede inclusiv exerciții militare și achiziții de arme
Statele UE iau în calcul un “cod etic” pentru influenceri pe rețele sociale pentru a sprijini impactul pozitiv al acestora și a combate potențialul dăunător
Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare
Este important ca mobilitatea sa devină parte integrantă a oricărei rute de educație și formare, a subliniat ministra Ligia Deca în cadrul reuniunii Consiliului Educație
Netanyahu evidențiază strânsa relație de prietenie dintre România și Israel într-o intervenție online în Parlament
SUA combat practicile neloiale ale Chinei cu o majorare a tarifelor vamale pentru mai multe bunuri importate din această țară. Washington impune taxe de 100% pentru vehiculele electrice din China
The Dean of the Harvard School of Dental Medicine is attending the 21st International Congress of Dental Esthetic in Bucharest
Decanul Facultății de Stomatologie a Universității Harvard participă, la București, la cea de-a 21-a ediție a Congresului Internațional de Estetică Dentară
Vila Minovici și Turnul Chindiei din București, incluse în colecția paneuropeană de bunuri culturale 3D lansată de CE
Consiliul UE adoptă Pactul privind migrația și azilul, un set de norme care asigură o repartizare echitabilă a sarcinilor între statele membre și proceduri eficiente și uniforme în domeniu
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Trending
- ROMÂNIA6 days ago
Nicolae Ciucă: Revenirea României în lumea liberă impune celebrarea Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial pe 8 mai, alături de partenerii euro-atlantici, nu după ceasul Moscovei
- NATO1 week ago
Klaus Iohannis, vizită în SUA: Va fi primul șef de stat european laureat de Atlantic Council cu Leadership Award pentru rolul său de lider transatlantic și european
- NATO7 days ago
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
- ROMÂNIA7 days ago
Joe Biden, către Klaus Iohannis, în Biroul Oval: Nu există niciun aliat NATO cu un angajament euro-atlantic mai puternic decât România și SUA
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
”Pentru prima dată în istorie, UE are o legislație care protejează libertatea presei”. Intră in vigoare Legea europeană privind libertatea mass-mediei