Connect with us

NATO

Președintele Lituaniei cere o prezență mai puternică a NATO pe flancul estic: Trebuie să trecem la o apărare avansată, să consolidăm securitatea regiunii baltice

Published

on

© Gitanas Nauseda / Twitter

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și-a reluat apelul la o prezenţă mai puternică a NATO pe flancul estic, în contextul în care liderii din Alianţa Nord-Atlantică se reunesc la Madrid pentru un summit cheie despre strategia viitoare, potrivit Agerpres.

În contextul invaziei ruse din Ucraina, la summitul NATO trebuie să se facă tranziţia de la misiunea de descurajare la o apărare avansată, a spus Nauseda într-un interviu pentru DPA la Vilnius.

Preşedintele Lituaniei a mai declarat că logica pasivă pentru apărarea ţărilor baltice „nu mai este viabilă” şi că este nevoie de mai multe trupe terestre în statele baltice şi în alte ţări de-a lungul flancului estic al NATO. El a adăugat că acum este necesară mai curând apărarea aeriană decât supravegherea aeriană.

„Trebuie să trecem la o apărare avansată, să consolidăm securitatea regiunii baltice, să definim Rusia ca fiind o amenințare militară directă la adresa NATO și să continuăm să ajutăm Ucraina să se apere singură. Este timpul să luăm decizii istorice”, a scris președintele lituanian, pe Twitter.

 

De asemenea, Gitanas Nauseda a propus miercuri, la sosirea la summitul NATO, ca următoarea reuniune a liderilor alianţei să se desfăşoare la Vilnius, transmite EFE, conform Agerpres

El a adăugat că „Rusia trebuie să înţeleagă că Europa nu este slabă”, aluzie la invadarea Ucrainei, care a pus în alertă ţara baltică, ce are frontieră directă cu teritoriul rus.

„Aceasta este ultima şansă pentru a evita mai multe acţiuni ale Rusiei şi pentru a opri această aventură în Ucraina”, a declarat preşedintele lituanian.

La summitul de la Madrid, unde va adopta noul său Concept Strategic, Alianța Nord-Atlantică va decide o „schimbare fundamentală” a posturii sale de apărare, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, unde a prefațat mizele reuniunii, între acestea regăsindu-se și consolidarea “apărării înaintate” solicitate de România, Polonia și restul aliaților de pe flancul estic, creșterea efectivelor Forței de Reacție Rapidă de la 40.000 la 300.000 de militari și planuri de apărare îmbunătățite, cu forțe alocate în prealabil pentru a apăra anumiți aliați de pe flancul estic.

NATO are în prezent opt grupuri de luptă pe flancul estic. Patru dintre acestea – Polonia, Estonia, Letonia și Lituania – au fost înființate în 2017 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia, iar celelalte patru – Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria – la summitul extraordinar al NATO din 24 martie, la 30 de zile după invazia militară a Rusiei în Ucraina.

NATO

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

Published

on

French Forces in Romania/ Twitter

Aproximativ 600 militari francezi și 200 vehicule militare din cadrul grupului de luptă al NATO dislocat în România, cu Franța ca națiune-cadru, și elementul național de sprijin francez au desfășurat în perioada 23 – 27 ianuarie, exercițiul cu trageri de luptă ,,EAGLE MEDA 23”, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din localitatea Smârdan, județul Galați.

Scopul principal al exercițiului a fost antrenarea forțelor din cadrul grupului de Luptă privind capacitatea rapidă de dislocare și executarea unei misiuni de luptă, într-un scenariu fictiv, în cadrul unei operațiuni NATO – Apărare colectivă, în conformitate cu articolul 5, desfășurate pe flancul de sud-est al Alianței.

În cadrul exercițiului au fost executate și trageri de luptă cu principalele mijloace de lovire ale grupului de luptă, tancurile Leclerc, dislocate ca urmare a unei decizii a președintelui francez Emmanuel Macron.

Grupul de luptă al NATO din România s-a constituit, începând cu luna mai a anului trecut, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră.

La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național, integrând, pe bază rotațională, efective ale Belgiei și Țărilor de Jos.

Grupul de luptă contribuie la creșterea cooperării militare a României cu Franța, și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic.

Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre.

Continue Reading

NATO

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

Published

on

© Sgt. Christopher Gaylord/ via Wikimedia Commons

Producătorul german Rheinmetall vrea să producă sistemul de artilerie american HIMARS, compania de armament fiind în discuții cu compania americană Lockheed Martin pentru a începe producția lansatorului multiplu de rachete pe teritoriul german, informează Le Figaro, care subliniază că războiul declanșat de Rusia în Ucraina pare să stea baza deciziei companiei germane, o mișcare ce ar “torpila acordurile franco-germane” pentru relansarea industriei de apărare europene.

Într-un interviu acordat agenției Reuters la 29 ianuarie, directorul general al producătorului german, Armin Papperger, a anunțat că se află în discuții cu Lockheed Martin pentru a produce M142 HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System). Astfel, sistemul de artilerie american, foarte eficient în conflictul ucrainean, ar putea fi construit direct în Germania.

Obiectivul Rheinmetall este de a “încheia un acord” la Conferința de Securitate de la München, programată pentru perioada 17-19 februarie.

“Avem tehnologia necesară pentru a produce focoase și motoare de rachetă. Și avem și camioanele pe care să montăm lansatoarele”, a declarat Armin Papperger, mizând pe investiții de câteva sute de milioane de euro.

Le Figaro subliniază că aceste acțiuni ale companiei germane ar putea “torpila acordurile franco-germane”, ciându-l pe Stéphane Audrand, consultant internațional în domeniul riscurilor.

Rheinmetall are un grad ridicat de autonomie față de puterea politică germană. Pe de altă parte, acest demers din partea companiei germane vine într-un moment în care Germania a promis în urmă cu an, la scurt timp de la declanșarea invaziei ruse, că va investi 100 de miliarde de euro în apărare, iar cancelarul german Olaf Scholz a definit “un punct de cotitură” (Zeitenwende) pentru politica externă germană.

Prin dorința de a produce HIMARS, compania subminează, de asemenea, gândirea franco-germană privind dezvoltarea viitoare a capacităților de “foc cu rază foarte lungă de acțiune”, iar Franța va avea și mai mult de suferit de pe urma poziționării vecinului său. Stăm pe marginea drumului”, deplânge Stéphane Audrand.

Relația franco-germană, ușor relansată la finele lunii trecute când s-au împlinit 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, păstrează disensiuni în privința apărării europene.

Sistemele de rachete HIMARS s-au regăsit în majoritatea pachetelor de asistență de securitate pe care Statele Unite le-au furnizat Ucrainei în confruntarea cu Rusia.

Dintre statele NATO care și-au înzestrat capabilitățile militare cu rachete HIMARS se numără și România, fiind primul stat aliat de pe flancul estic care a derulat un astfel de program. În prezent, sistemele HIMARS mai sunt deținute și de Polonia, iar Estonia a demarat un program de achiziții similar.

Continue Reading

NATO

Suedia se angajează să modifice legea privind combaterea terorismului, sperând că va convinge Turcia să o accepte în NATO

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul suedez al justiției, Gunnar Strommer, a anunțat joi că guvernul din care face parte va promova o nouă lege privind combaterea terorismului, după ce Turcia și-a exprimat opoziția față de aprobarea protocolului de aderare a acestei țări la NATO, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Reglementarea ar urma să acorde autorităţilor puteri sporite privind arestarea şi inculparea celor care susţin organizaţii teroriste prin finanţare sau alte mijloace. ”Vorbim despre o incriminare extrem de largă”, a susţinut ministrul.

Până în prezent, cei care sprijineau terorismul nu puteau fi inculpați în Suedia decât dacă lor erau legate de o anumită acţiune teroristă, a arătat Strommer. Pe viitor, prevederile legale vor acoperi toate formele de participare la terorism.

Guvernul suedez speră ca noua lege să intre în vigoare în iunie, la aproape un an distanță de momentul în care țara nordică a ajuns la un acord cu Turcia ce s-a concretizat cu decizia de a extinde Alianța la 32 de membri.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

De cealaltă parte, Ankara, prin președintele Recep Tayyip Erdogan, a îndemnat Suedia ”să nu se deranjeze să încerce în acest moment” pentru că nu va spune ”da candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”. 

Liderul turc a făcut referire la o manifestaţie autorizată de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, unde extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Chiar dacă secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO, Erdogan nu parte să dea dovadă de flexibilitate.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE12 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO12 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ12 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE12 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu13 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO13 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE14 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE12 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO7 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending