Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, transmite că țara sa a făcut „următorul pas important în direcția aderării la Uniunea Europeană”.

A fost adoptat în cadrul Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE) Planul de implementare a celor 9 recomandări propuse de Comisia Europeană.

Documentul conține acțiuni, termeni și instituții responsabile de punere în aplicare a măsurilor prioritare, precum: reforma justiției și combaterea corupției; remedierea deficiențelor în legislația electorală; de-oligarhizarea, consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor; consolidarea capacității administrației publice și gestionarea finanțelor publice; implicarea societății civile în procesele decizionale și onsolidarea protecției drepturilor omului și combaterea violenței de gen.

„Acest Plan aprobat la CNIE, a fost consultat de MAEIE, împreună cu echipa de la Guvern și instituțiile naționale cu reprezentanții societății civile și Comisia Europeană. Suntem determinați, prin muncă și implementarea reformelor solicitate de cetățeni, să transformăm țara noastră după modelul european”, a transmis oficialul Guvernului. 

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Citiți și DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

“Consiliul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor se află în cadrul Uniunii Europene. Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în concluziile adoptate de Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Mario Draghi și ceilalți lideri europeni.

În documentul adoptat, liderii invită Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei cu privire la cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. De asemenea, se precizează că “Consiliul va decide cu privire la măsurile ulterioare după ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”.

Republica Moldova ia în calcul reducerea dependenței de gaze rusești în eventualitatea în care compania Gazprom ar scădea livrările de gaze, a anunțat marți vicepreședintele moldovean Andrei Spînu, ministrul  ministru al infrastructurii şi al dezvoltării regionale, citat de media de la Chişinău şi DPA, potrivit Agerpres.

”La iarnă toți cetățenii vor rămâne conectați la gaz, electricitate și căldură. Însă, trebuie să conștientizăm că va trebui să economisim, să identificăm combustibil alternativ de încălzire, să avem gospodăriile asigurate cu lemne, cărbune și să oferim compensații celor care au nevoie”, a subliniat oficialul de la Chișinău într-o conferință de presă.

Autoritățile sunt de părere că există suficiente rezerve financiare pentru a face față unor situații extreme. De asemenea, există şi surse alternative de procurare a gazelor naturale. Între timp, guvernul îşi propune o reducere voluntară de minim 15% din consumul de gaze în Republica Moldova.

”Trebuie să învăţăm cum să economisim. Credem că Republica Moldova poate economisi 15% din consumul său de gaze, la fel ca ţările Uniunii Europene”, a spus Spînu, adăugând că guvernul de la Chişinău se pregăteşte pentru diverse scenarii, inclusiv oprirea completă a furnizării de gaze de către Gazprom.

Potrivit vicepremierului Andrei Spînu, o bună alternativă pentru gazele naturale o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România. Estimările arată că Republica Moldova ar avea nevoie de 216.000 de tone de păcură pentru perioada octombrie 2022-aprilie 2023, transmite Radio Chişinău.

Autorităţile de la Chişinău iau în calcul trei scenarii în cazul unor limitări sau sistării complete a livrărilor de gaze naturale de către Gazprom: în proporţie de 35%, 50% sau sistarea integrală a gazelor naturale din Rusia.

Cu prilejul unei vizite în România, pe care a efectuat-o săptămâna trecută la invitația președintelui Klaus Iohannis, președinta Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova are ”nevoie de soluții pentru securitatea energetică”, motiv pentru care dorește să cumpere ”gaze din România și este important ca acest lucru să fie posibil cât mai curând”.

”Situația ne cere să acționăm cu urgență maximă și să căutăm soluții alternative pentru a păstra stabilitatea țării și a trece cu bine de iarnă. Moldova are nevoie de soluții pentru securitatea energetică acum! Vrem să cumpărăm gaze din România și este important ca acest lucru să fie posibil cât de curând. Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă și pentru a menține stabilitatea socială în țară. Suntem o țară mică, vulnerabilizată de război, iar cetățenii noștri plătesc cel mai mare preț raportat la venit pentru energie din toată Europa. Pentru gaz plătim deja un preț dublu față de cel pe care îl plătesc consumatorii din România. Republica Moldova, la fel ca toată Uniunea Europeană, depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, inclusiv de gaze naturale, și caută soluții de substituire pentru această iarnă a gazelor cu păcură, lemne sau cărbune”, a atras atenția Sandu.

Comisia Europeană, în numele UE, a acordat, luni, 1 august, Republicii Moldova asistență macrofinanciară (AMF) în valoare de 50 milioane de euro, din care 35 milioane de euro sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții concesionale și 15 milioane de euro sub formă de granturi, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aceasta este prima plată efectuată în cadrul noii AMF pentru Republica Moldova, care a intrat în vigoare la 18 iulie 2022 și este disponibilă timp de doi ani și jumătate. AMF face parte dintr-un sprijin mai amplu al UE și al donatorilor internaționali pentru Moldova, pentru a o ajuta să facă față multiplelor crize, în cadrul Platformei interministeriale de sprijin pentru Moldova, inițiată la 5 aprilie 2022 la Berlin.

Războiul de agresiune nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact semnificativ asupra economiei moldovenești, adăugându-se la provocările și dezechilibrele preexistente considerabile. Pandemia a provocat o recesiune abruptă în Moldova în 2020, în timp ce criza gazelor care a început în toamna anului trecut a exercitat presiuni bugetare suplimentare. În ciuda faptului că se numără printre cele mai sărace țări din Europa, Moldova a primit cel mai mare număr de persoane pe cap de locuitor care au fugit din Ucraina. Agresiunea în curs de desfășurare a cauzat, de asemenea, întreruperi semnificative ale schimburilor comerciale, ceea ce a afectat poziția externă a Moldovei, în timp ce inflația în creștere subminează și mai mult perspectivele economice deja vulnerabile.

Prin urmare, AMF ar trebui să ajute Republica Moldova să facă față nevoilor sale urgente de finanțare și să sprijine stabilitatea macroeconomică generală. De asemenea, aceasta va consolida în continuare punerea în aplicare a reformelor în mai multe domenii prioritare. Moldova a depus eforturi lăudabile pentru a îndeplini toate cele trei condiții pentru plata primei tranșe din AMF. Acestea au inclus acțiuni legate de lupta împotriva corupției și a statului de drept, de guvernanța sectorului financiar și de reformele din sectorul energetic pentru a spori reziliența energetică a țării.

De asemenea, Moldova continuă să îndeplinească condițiile prealabile în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, mecanismele democratice eficiente și statul de drept, precum și să aibă un bilanț pozitiv în ceea ce privește punerea în aplicare a programului în curs al FMI.

Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu Moldova pentru a asigura continuarea punerii în aplicare a programului AMF.

Ca răspuns la agresiunea în curs de desfășurare împotriva Ucrainei, UE a sprijinit Republica Moldova prin diferite forme de asistență, inclusiv prin AMF, precum și prin i) un sprijin bugetar suplimentar planificat de 75 de milioane de euro în cadrul contractului privind consolidarea statului și reziliența; ii) 8 milioane de euro sub formă de asistență umanitară pentru a sprijini traversarea sigură a frontierelor și pentru a asigura condiții de viață de bază pentru refugiații care se află în prezent în Republica Moldova; iii) 15 milioane de euro pentru a sprijini procesarea demnă și eficientă a refugiaților, precum și tranzitul și repatrierea în condiții de siguranță a resortisanților țărilor terțe; iv) 15 milioane de euro pentru a sprijini Misiunea UE de asistență la frontieră (EUBAM).

De asemenea, Conferința ministerială care a avut loc la Berlin la 5 aprilie 2022 a marcat lansarea Platformei de Sprijin pentru Moldova (MSP) – un instrument interguvernamental menit să ajute această țară să depășească provocările considerabile care decurg din invazia rusă în curs de desfășurare în Ucraina vecină. În urma evenimentului, s-au strâns donații de 695 milioane de euro.

Ulterior, o conferință de monitorizare privind continuarea sprijinului acordat Moldovei a fost organizată la București la 15 iulie, evenimentul generând finanțări de până la 600 milioane de euro pentru aceasta țară.

Până în prezent, donatorii internaționali și bilaterali au promis aproximativ 1,3 miliarde de euro ca asistență suplimentară pentru Moldova în cadrul a șase domenii prioritare.