Connect with us

NATO

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

Published

on

© Jean Castex/ Twitter

Prim-miniștrii României și Franței au decis luni, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării, în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o și în urma căreia au semnat mai multe documente bilaterale importante, și anume o nouă foaie de parcurs pentru următorii patru ani a Parteneriatului Strategic bilateral și o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil.

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut luni consultări bilaterale cu prim-ministrul Republicii Franceze, Jean Castex, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează la Paris, la invitația omologului francez, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Este prima vizită oficială efectuată de un premier român în Franța, din 2016, și prima primire a unui omolog de către prim-ministrul francez, de la preluarea mandatului.

Vizita oficialului român are loc într-un context cu multiple semnificații în relaţia bilaterală, marcat de aniversarea a 140 ani de relații diplomatice dintre România și Franţa, în acest an, și în continuarea Sezonului România-Franţa, proiect cultural şi de diplomaţie publică de mare anvergură, derulat între noiembrie 2018 și iulie 2019, în ambele state.

Întrevederea celor doi șefi de guvern a constituit o ocazie excelentă pentru a dinamiza Parteneriatul Strategic bilateral, prin semnarea de către cei doi premieri a Foii de Parcurs actualizate a Parteneriatului, și pentru a relansa cooperarea bilaterală sectorială. Noua Foaie de parcurs va imprima Parteneriatului Strategic româno-francez un nou nivel de ambiție, precum și un caracter mai structurat. Textul documentului include direcții de acțiune, priorități de cooperare și mecanisme de dialog aprofundat, vizând consolidarea relațiilor româno-franceze în plan bilateral, precum şi la nivel european și internațional. Astfel, cei doi premieri au decis reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării.

De altfel, în cadrul unor întrevederi avute cu noul ambasador al Franței la București, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă au evocat importanța reluării consultărilor bilaterale în formatul 2+2 la nivel ministerial (afaceri externe și apărare) între Franța și România care să permită un schimb de opinii aprofundat pe teme de securitate și apărare.

Totodată, prin acest prim contact, cei doi șefi de guvern au reliefat dorința comună de intensificare a cooperării economice, precum și de a întări coordonarea și cooperarea pe temele de actualitate ale agendei UE și internaționale, inclusiv în perspectiva viitoarei președinții franceze a Consiliului UE din semestrul I 2022.

Prim-ministrul României a salutat relația privilegiată dintre România și Franța și reluarea contactelor bilaterale la cel mai înalt nivel guvernamental. Premierul a exprimat dorința de a aprofunda cooperarea româno-franceză în toate domeniile, în baza Declarației Politice a Parteneriatului Strategic, semnată în noiembrie 2018, de către președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron.

Prim-ministrul Ludovic Orban a subliniat, de asemenea, evoluția foarte bună a schimburilor economice bilaterale și dimensiunea importantă pe care investițiile franceze o au în România. A transmis interesul și deschiderea pentru atragerea de noi investiții cu capital francez, precum și pentru diversificarea cooperării economice.

În ceea ce privește agenda europeană, prim-ministrul Ludovic Orban a reafirmat interesul României de a întări cooperarea cu Franța în avansarea obiectivelor agreate la nivel european, inclusiv în perspectiva preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, de către Franța, în primul semestru 2022.

Vizita a prilejuit reafirmarea angajamentului comun al României şi Franței de a acționa împreună pentru consolidarea proiectului european, pe baza principiilor unității şi convergenței, în spiritul valorilor comune europene. Cele două țări au convenit asupra unui dialog susținut privind dosarele europene de actualitate.

Cei doi premieri au avut și un schimb de opinii cu privire la stadiul discuțiilor la nivelul UE despre Planul European de Redresare Economică și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Prim-ministrul României a subliniat importanța implementării, cât mai rapide, a tuturor mecanismelor și instrumentelor aferente Planului și viitorului buget european, mai ales în condițiile în care criza sanitară se prelungește, devenind esențială acordarea de sprijin suplimentar pentru redresarea economiilor europene.

Prim-ministrul Ludovic Orban a evidențiat, totodată, așteptarea legitimă a României pentru aderarea la spațiul Schengen, menționând îndeplinirea tuturor criteriilor și contribuția României la asigurarea securității frontierelor externe ale UE. Premierul român a arătat că, în actualul context de criză, devine tot mai importantă cooperarea strânsă între statele membre pentru asigurarea funcționării depline a spațiului de liberă circulație, ca pilon esențial al pieței interne. A solicitat sprijinul Franței pentru urgentarea unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen.

În același timp, prim-ministrul român a accentuat atuurile pe care România le deține în domeniul securității cibernetice, competențele deosebite în acest domeniu din mediul public și privat, dezvoltarea constantă și dinamismul sectorului digital. A arătat, astfel, interesul țării noastre de găzduire a viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. 

Prim-ministrul Ludovic Orban a reiterat, de asemenea, importanța deosebită pe care Guvernul României o acordă obiectivului finalizării procesului de aderare a țării noastre la OCDE, evidențiind îndeplinirea tuturor criteriilor de evaluare și așteptarea părții române referitoare la sprijinul francez pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp.

Prim-miniștrii român și francez au semnat, totodată, o Declarație de Intenție privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare civile.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Nicolae Ciucă, după aprobarea bugetului de 2,04% din PIB pentru apărare: Vom sprijini industria națională de apărare în vederea creșterii relevanței strategice a României în NATO și UE

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a anunțat miercuri că bugetul MApN adoptat marți o dată cu bugetul de stat pentru anul 2021 va fi administrat pentru a permite investiții în infrastructură și plăți importante în industria națională de apărare, dar și înzestrarea cu echipamente noi.

Bugetului apărării i-au fost alocate 2.04% din PIB, reprezentând 22,746 miliarde de lei, dintre care aproximativ 2,688 miliarde de lei vor proveni din venituri proprii ale MApN, fiind pentru al cincilea an consecutiv în care România alocă Apărării cel puțin două procente din Produsul Intern Brut, conform Acordului politic național privind creșterea finanțării pentru apărare și angajamentelor pe care ni le-am asumat la Summit-ul din Țara Galilor, în 2014.

La fel ca și anul trecut, vom administra bugetul astfel încât să ne permitem investiții în infrastructură și plăți importante în industria națională de apărare, dar și înzestrarea cu echipamente noi. Vom aloca, de asemenea, fonduri semnificative pentru învățământul militar, pentru modernizarea sistemului medical, pentru cercetare, precum și pentru susținerea luptei împotriva pandemiei COVID-19″, a scris Ciucă, pe Facebook.

El a arătat că, în perioada următoare, obiectivul strategic al politicii de apărare este modernizarea și adaptarea Armatei României la riscurile și provocările specifice actualului context geopolitic și consolidarea profilului de partener strategic al României la nivelul NATO, al UE și în cadrul Parteneriatului strategic cu SUA.

“Totodată, în vederea creșterii relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE, vom sprijini permanent implicarea industriei naționale în realizarea capabilităților militare, atât prin implicarea ca prim contractant a operatorilor români, în măsura în care aceștia au capacitatea necesară, cât și prin transferul tehnologic și realizarea în România a unor produse pentru care nu există capacitatea și know-how-ul necesare, în cooperare cu producători consacrați la nivel internațional”, a subliniat Ciucă.

Ministrul apărării a mai precizat că acest buget va permite importante investiții în economia națională, oferind câteva exemple în acest sens.

În 2021 sunt programate achiziții de echipamente si materiale specifice direct de la furnizori din economia națională care pot depăși un miliard de lei, alți 1,4 miliarde de lei fiind destinați unor operatori economici străini, dar care au subcontractori companii din Romania. Plățile sunt planificate atât către agenți economici cu capital integral sau majoritar de stat, cât și cu capital privat.

“În 2021 ne propunem să investim în infrastructură peste 815 milioane lei”, a mai spus ministrul Ciucă, precizând că această sumă include investiții de la bugetul de stat (aproximativ 750 milioane lei), dar și cofinanțarea unor proiecte din Programul NATO de Investiții în Securitate – NSIP (circa 15.5 milioane lei), precum și a unor proiecte realizate prin fonduri europene nerambursabile (50 milioane lei).

“Investim în anul 2021 și peste 363 milioane lei pentru dotarea și modernizarea infrastructurii rețelei proprii de unități spitalicești, cercetare în domeniul medical (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militar Cantacuzino), instituții proprii de învățământ superior”, a conchis el.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Recep Erdogan: Turcia dorește să coopereze cu Franța împotriva terorismului și pentru menținerea stabilității în Orientul Mijlociu

Published

on

© Presidency of the Republic of Turkey

Președintele de la Ankara, Recep Erdogan, i-a transmis omologului său francez că Turcia dorește să coopereze cu Franța împotriva terorismului, dar și pentru menținerea stabilității în Orientul Mijlociu, relatează presa străină și Agerpres.

„Putem aduce o contribuţie semnificativă la stabilitatea şi pacea din Europa până în Caucaz şi din Orientul Mijlociu până în Africa. Există, de asemenea, măsuri pe care le putem lua împreună împotriva organizaţiilor teroriste”, i-a declarat Recep Tayyip Erdogan lui Emmanuel Macron în cursul unui videoconferinţe, potrivit unui raport difuzat de preşedinţia de la Ankara.

„Turcia doreşte să coopereze cu Franţa în toate aceste domenii”, a adăugat el, apreciind că are un “mare potenţial” colaborarea dintre Ankara şi Paris.

Referitor la NATO, Erdogan i-a spus președintelui francez că Franța și Turcia sunt „doi aliați puternici ai NATO” și au „un potențial serios” de a coopera în domeniul securității Orientului Mijlociu și al combaterii terorismului, relatează EuObserver.

Această discuţie, prima dintre cei doi lideri din septembrie, a intervenit după luni de puternice tensiuni între Ankara şi Paris, cărora se se opun în mai multe dosare ca Libia, Siria şi estul Mediteranei.

De asemenea, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan le-a transmis marți ambasadorilor UE la Ankara că va „întări statul de drept bazat pe drepturile omului” în Turcia cu noi apeluri judiciare și legi electorale.

Continue Reading

NATO

Josep Borrell va prezenta anul acesta Busola Strategică a UE: Dorim să acționăm cu partenerii ori de câte ori este posibil și autonom când este necesar

Published

on

© European Union, 2021

O nouă atmosferă în cadrul relațiilor transatlantice și un mediu de securitate în deteriorare trebuie să ne determine să construim o Europă mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și apărării, a afirmat duminică, într-un articol de opinie pe blog, șeful diplomației europene, Josep Borrell.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate le-a prezentat vineri celor 27 de șefi de state sau de guverne din UE, reuniți în cadrul unei videoconferințe extraordinare consacrate temelor apărării și securității, stadiul pregătirii Busolei Strategice a Uniunii Europene, considerată “un răspuns colectiv la un nou mediu strategic”.

Busola strategică are ca punct de plecare analiza mediului de amenințări la adresa securității UE, precum concurența geopolitică în creștere, presiunea asupra sistemului multilateral, destabilizarea mediului nostru regional și amenințări hibride și transnaționale din ce în ce mai sofisticate care vizează direct UE.

“În acest context, cred că avem nevoie de răspunsuri europene și ne asumăm mai multă responsabilitate pentru propria noastră securitate. Motto-ul nostru este și rămâne că dorim să acționăm cu partenerii ori de câte ori este posibil și autonom când este necesar“, a afirmat Borrell, precizând că Busola Strategică trebuie să se bazeze pe obiective clare și ambițioase în patru dimensiuni interconectate.

Prima dimensiune are în vedere eficacitatea implicării UE la nivel global prin misiuni și operații, vizând inclusiv operaționalizarea Facilității Europene pentru Pace. Cea de-a doua dimensiune se referă la consolidarea rezilienței UE, inclusiv prin corelarea domeniului apărării cu spațiul cosmic și cu implementarea Strategiei UE pentru Securitate Cibernetică.

În al treilea rând, spune Borrell, UE are nevoie de capabilități militare și civile care pot fi dezvoltate prin intermediul proiectelor PESCO și a Fondului European de Apărare.

Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană trebuie să își îmbunătățească cooperarea cu partenerii și cu organizațiilor internaționale, începând cu NATO.

“O alianță puternică necesită parteneri puternici de ambele părți ale Atlanticului. Prezența secretarului general NATO Stoltenberg la masa liderilor UE a fost o mărturie a parteneriatului nostru strâns. Putem și ar trebui să facem mai mult pentru a stimula cooperarea dintre cele două organizații, de la mobilitatea militară la combaterea amenințărilor hibride, de la schimbările climatice și securitate la tehnologiile emergente”, a adăugat Josep Borrell.

Înaltul Reprezentant al UE a încheiat, subliniind că va prezenta Busola strategică până la finele lunii noiembrie, în vederea adoptării acesteia până în martie 2022.

“Avem nevoie de un document ambițios și operațional și care să facă o diferență reală pentru Europa Securitate. Și ar trebui să fim pregătiți să trecem de la reflecție și analiză la acțiuni concrete atunci când și unde este nevoie”, a conchis el.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au afirmat vineri, într-o declarație comună adoptată la capătul unei videoconferințe consacrată temelor securității și apărării, angajamentul pentru cooperarea strânsă cu NATO și disponibilitatea de a cooperare cu noua administrație a Statelor Unite pentru o agendă transatlantică puternică și ambițioasă, care include un dialog strâns privind securitatea și apărarea.

“Rămânem dedicați implementării Agendei Strategice 2019-2024, urmărind o mai mare acțiune strategică și creșterea capacității UE de a acționa autonom. Această cooperare globală (n.r. – cu SUA și cu NATO) va beneficia de o UE mai puternică în domeniul securității și apărării”, au subliniat Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de state sau de guvern, într-un set de concluzii adoptate.

În concluziile adoptate, care se referă și la problematica COVID-19, discutată joi seară, și la vecinătatea sudică, liderii au inventariat pașii semnificativi realizați pentru consolidarea politicilor și instrumentelor de apărare și de securitate ale UE. Mai mult, cei 27 de membri ai Consiliului European și-a asumat obiective cheie precum operaționalizarea Facilității Europene pentru Pace și Consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare a Europei prin operaționalizarea Fondului European de Apărare pentru stimularea industriilor și crearea unei foi de parcurs tehnologice pentru reducerea dependenței strategice a UE în domeniul tehnologiilor critice și lanțurilor valorice.

Pentru acestea, liderii au agreat încurajarea utilizării oportunităților de colaborare identificate prin Revizuirea anuală coordonată privind apărarea (CARD) și utilizarea deplină a cooperării structurate permanente (PESCO) pentru a spori investițiile, disponibilitatea și dezvoltarea capacităților de colaborare.

Nu în ultimul rând, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au fost însărcinați să prezintă un status al implementării strategiei UE în domeniul securității cibernetice, iar șeful diplomației europene și miniștrii de resort, de externe și ai apărării, au fost invitați să continue eforturile pentru adoptarea Busolei Strategice a UE până în martie 2022.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

S&D13 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea mea de a aloca minim 10% sau 3 mld. euro pentru educație din PNRR, susținută de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

U.E.14 hours ago

PES salută anunțul Comisiei Europene de a menține activă clauza derogatorie generală din cadrul cadrul Pactului de stabilitate și creștere până în 2023: Continuarea sprijinului bugetar, decizia corectă în vederea redresării

U.E.14 hours ago

Polonia va produce vaccinul anti-COVID dezvoltat de americanii de la Novavax, din care Comisia Europeană ar urma să cumpere 200 milioane de doze

Dragoș Pîslaru14 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru salută noua strategie a Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Nu avem nicio scuză să întârziem garantarea acestor drepturi

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Surse europene: Parlamentul European se va adresa Curții de Justiție a UE privind eliminarea obligativității vizelor SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru

ROMÂNIA15 hours ago

Eurostat: Creșterea prețurilor producției industriale în România, peste media UE în luna ianuarie

NATO15 hours ago

Nicolae Ciucă, după aprobarea bugetului de 2,04% din PIB pentru apărare: Vom sprijini industria națională de apărare în vederea creșterii relevanței strategice a României în NATO și UE

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

O Uniune a egalității: Comisia Europeană prezintă Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Comisarul european Elisa Ferreira răspunde la interpelarea eurodeputatului Mircea Hava privind finanțarea eficienței energetice a clădirilor: Sprijinul pentru renovarea clădirilor, esențial pentru redresare

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

Advertisement
Advertisement

Trending