Connect with us

JUSTIȚIE

Prima misiune de evaluare MCV din 2018. Oficialii au discutat despre stadiul celor 12 recomandări pentru România

Published

on

Prima misiune de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) din anul 2018 are loc în aceste zile, reprezentanţii Ministerului Justiţiei având întâlniri cu oficialii europeni în cadrul cărora s-a discutat despre stadiul celor 12 recomandări.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi după-amiază, de către reprezentanţii Ministerului Justiţiei, de miercuri până vineri se desfăşoară prima misiune de evaluare din cadrul MCV din anul 2018.

În prima întâlnire de la sediul Ministerului Justiţiei s-a abordat stadiul celor 12 recomandări din cadrul Raportului de evaluare publicat la data de 15 noiembrie 2017, cu accent pe tematici cunoscute, precum procesul de punere în acord a legilor Justiţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, activitatea şi rezultatele Consiliului de Management Strategic şi organismelor aferente, stadiul de implementare şi monitorizare a Strategiei de dezvoltare 2015-2020. De asemenea, au fost punctate progresele înregistrate cu privire la o serie de recomandări, recunoscute deja la nivelul Comisiei, în special cele privind activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi sistemul PREVENT.

”Apreciem deschiderea către dialog constructiv şi cooperare pe care atât membrii delegaţiei de evaluare, cât şi reprezentanţii de cel mai înalt rang  de la nivelul Comisiei Europene au demonstrat-o şi vă asigur de aceeaşi deschidere către dialog din partea Ministerului Justiţiei şi Guvernului României. Mi-aş dori ca MCV-ul să se limiteze la domeniul său de aplicare şi la obiectivele pentru care a fost instituit, fără a fi exportat în alte categorii de mecanisme. Obiectivul nostru şi al Programului de guvernare rămâne ridicarea MCV anterior preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene”, a declarat ministrul Justiţiei, Todorel Toader, potrivit comunicatului de presă.

Ulterior, tot la sediul Ministerului Justiţiei, a avut loc o reuniune interinstituţională privind progresele înregistrate de România în cadrul recomandărilor 3 şi 4 din Raportul MCVDiscuţiile s-au axat, în special, pe demersurile de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală şi pe procesul legislativ, fiind subliniată ”importanţa unui proces incluziv de consultare a tuturor factorilor interesaţi”.

”Ministerul Justiţiei a înaintat Guvernului, care a şi aprobat pe parcursul anului 2017, două proiecte de lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi a altor dispoziţii din domeniul penal, care se află la Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. Un proiect are în vedere transpunerea unor directive ale Uniunii Europene, fiind esenţială adoptarea acestuia de către Parlament, în regim de urgenţă, pentru a evita o procedură de infringement. Celălalt proiect priveşte punerea în acord a Codului penal şi a Codului de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale”, a mai arătat ministrul Justiţiei.

Potrivit documentului, directivele care fac obiectul transpunerii sunt: Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 127 din 29 aprilie 2014 şi Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 65 din 11 martie 2016.

Sursa citată precizează că reprezentanţii sistemului judiciar au prezentat demersurile instituţionale efectuate cu privire la cele două proiecte. 

”Totodată, aceştia şi-au exprimat preocuparea referitoare la o serie de propuneri vehiculate în spaţiul public, în acelaşi timp cu disponibilitatea de a participa constructiv la dezbaterile din forul legislativ”, se mai arată în comunicat.

Tot joi au avut loc discuții ce s-au axat pe aspecte referitoare la Strategia Națională Anticorupție 2016-2020.

Delegaţia misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul MCV a fost condusă de Julien Mousnier, Şeful Unităţii Cetăţeni şi Securitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene. La discuții au participat din partea Ministerului Justiției, Tudorel TOADER, ministrul Justiției și Marieta SAFTA, secretar de stat, împreună cu o delegație la nivel tehnic și din partea Ministerului Afacerilor Interne, comisarul Bogdan SAMOILĂ, subsecretar de stat, iar din partea Direcției Generală Anticorupție, comisarul şef Octavian MELINTESCU, director general adjunct.

Cele 12 recomandări din cadrul MCV au în vedere:

Recomandarea 1: Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

Recomandarea 2: Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

Recomandarea 3: Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

Recomandarea 4: În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

Recomandarea 5: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.

Recomandarea 6: Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Recomandarea 7: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

Recomandarea 8: Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.

Recomandarea 10: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

Recomandarea 11: Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Recomandarea 12: Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. cetatean american

    March 16, 2018 at 5:28 pm

    Atata timp cat exista PSD si Liviu Dragnea traieste, noi romanii din toata lumea vom cere ca Romania sa ramana balcanica, asa cum este acum. Nici o data Romania nu a fost si nici o data Romania nu va fi o tara europeana. Este prea marcata de coruptia turca pentru a se transforma.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

UPDATE BEC: Peste 41% dintre români au votat la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis. Acesta va fi validat dacă voturile valabil exprimate reprezintă minim 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente

Published

on

UPDATE ora 22:56 – Prezență finală la referendum

Prezența finală la urne pe teritoriul României la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost de 41,28%. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

În străinătate, au votat până la ora menționată aproximativ 366.000 de români, iar numărul este în creștere.

Urmăriți și Alegerile europene s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE. În România, PNL și PSD sunt la egalitate – 25,8%. Alianța USR – Plus a obținut 23,9% (Exit-poll)

UPDATE ora 20:17

Cu o oră înainte de închiderea urnelor, prezența la vot pentru referendum este de 39,8%. În total, până la ora precizată, au votat 7.270.722 de cetățeni.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.

UPDATE ora 17:15

A fost atins pragul de 30% prezență la vot pentru referendumul pe teme de justiție convocat de președintele Klaus Iohannis. Rezultatul referendumului va fi validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Potrivit datelor Biroului Electoral Central, la ora 17:15 au votat peste 5,4 milioane de oameni la referendum.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.

UPDATE 16.00 

La ora 16.00, prezența la vot la referendumul convocat de șeful statului Klaus Iohannis este de 26.69%. La referendum au votat 4.875.940. 

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.


UPDATE 15.00 

La ora 15.00, prezența la vot la referendumul convocat de șeful statului Klaus Iohannis este de 23.50%. La referendum au votat 4.293.424.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.


UPDATE – ora 13:00

Duminică, la ora 13:00, prezența la vot la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis este 16,08%. La referendum au votat 2.937.794.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.


Prezenţa la urne pe ţară la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost, duminică, până la ora 12:00, de 12,16%, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Biroului Electoral Central.

În total, până la ora menționată, au votat 2.222.365. de români pentru referendum.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.

Județele cu cea mai mare prezență: Ilfov -15,67 %, Sibiu – 15,31%, Constanța – 15,03%, Cluj- 14,70%, Brașov- 14,26%

Județele cu cea mai mică prezență: Vaslui – 9,15%, Botoșani – 9,77%, Caraș-Severin – 9,85%, Suceava- 9,34%, Mehedinți -9,96%.

Urmăriți și LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România

Concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, care se desfășoară duminică în 21 de state membre ale UE, inclusiv în România, țara noastră organizează și un referendum național consultativ pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis. Astfel, peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne atât pentru a-i desemna pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, cât și pentru a vota la referendum.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul este primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

JUSTIȚIE

UPDATE Referendum național pe tema justiției: Peste 41% dintre români au votat la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis

Published

on

Concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, care se desfășoară duminică în 21 de state membre ale UE, inclusiv în România, țara noastră organizează și un referendum național consultativ pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis. Astfel, peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne atât pentru a-i desemna pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, cât și pentru a vota la referendum.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestui referendum. 

Urmăriți și UPDATE BEC Referendum: Peste 41% dintre români au votat la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis. Acesta va fi validat dacă voturile valabil exprimate reprezintă minim 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente

Urmăriți și

LIVE UPDATE Pentru prima dată în istorie, România organizează alegeri europene din postura de președinție a Consiliului UE. Cetățenii români votează astăzi pentru a-și desemna cei 32 de reprezentanți în Parlamentul European

LIVE UPDATE Ultima zi a alegerilor europene: Cetățenii din 21 de state UE votează duminică pentru a-și desemna reprezentanții din Parlamentul European în următorii cinci ani


UPDATE 26 mai, ora 11:45

Alegerile europene sunt importante întrucât ele trebuie să genereze un nou început pentru Uniunea Europeană, a declarat fostul președinte Traian Băsescu, deopotrivă candidat din partea Partidului Mișcarea Populară la alegerile europene, după ce a votat la scrutinul europarlamentar, cât și la referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis

Este un scrutin extem de important, atât prin situația în care se află UE. Trebuie să creăm un nou început al UE. Pentru România avem acest referendum convocat de președinte în care românii sunt chemați să răspundă dacă vor stat de drept sau nu. Acesta e mesajul de fond al celor două întrebări. Aici, în mod clar, trebuie să răspundem pozitiv, prin prezență”, a afirmat Băsescu.

Mai multe detalii aici.

UPDATE 26 mai, ora 11:35

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului din Parlamentul României și șeful ALDE, juniorul din coaliția de guvernare, s-a prezentat la secția de votare alături de soția sa. Politicianul a votat pentru Parlamentul European, dar nu și pentru referendumul pentru justiție, pe care îl consideră o mișcare mascată de a-l promova pe președintele Klaus Iohannis, informează Digi24.

Mai multe detalii aici.

UPDATE 26 mai, ora 11:15

Președintele Klaus Iohannis a votat la 10:15 la Liceul Jean Monnet din capitală.

Veniți la vot, dragi români! Astăzi, puterea politică este la voi. Nu lăsați pe alții să decidă în locul vostru”, a fost mesajul președintelui României, Klaus Iohannis, după ce acesta a votat la alegerile europarlamentare și la referendumul național consultativ pe tema justiției convocat șeful statului.

Mai multe detalii aici.

UPDATE 26 mai, ora 05:35

Cinci dintre cele şase secţii de votare din Australia pentru alegerile europarlamentare româneşti şi pentru referendumul naţional s-au deschis la ora locală 07:00 la Canberra, Melbourne, Sydney, Brisbane şi Adelaide, informează Agerpres. Procesul de votare a început şi la secţia Perth, situată pe un fus orar diferit.

De asemenea, au fost deschise și secţia de votare organizată la Ambasada României la Tokyo, singura din Japonia.

UPDATE 26 mai, ora 00:30 – Primii cetățeni români au votat în Noua Zeelandă

Votul la alegerile pentru desemnarea membrilor din România în Parlamentul European și referendumul național din 26 mai 2019 a început în străinătate, la Auckland, Noua Zeelandă, la ora 22.00, ora României (ora 7.00 ora locală), în secţia de votare nr. 18, cea mai îndepărtată secţie de votare organizată în afara graniţelor României, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Votul în cadrul celor 441 de secții organizate în străinătate se va desfășura pe durata a 33 de ore (25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 când se vor închide secțiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) și cea de la Vancouver, Canada).


Alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

Potrivit Agerpres, alegătorii votează în aceleaşi secţii, în acelaşi interval de timp, între orele 7:00 – 21:00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea “VOTAT”, pe buletine de vot separate – unul pentru alegerile europarlamentare şi câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului.

Pentru cele două scrutine de duminică vor fi organizate 18.730 de secţii de votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze în 441 de secţii.

Pentru cele 441 de secţii de votare înfiinţate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis 4.000.500 de buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional.

Potrivit ultimei informări a AEP, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la 31 martie este de 18.949.141.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul este primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

JUSTIȚIE

VIDEO Klaus Iohannis, un ultim apel la vot înainte de alegerile europene și referendum: Dragi români, votați pentru România Europeană, pentru România noastră, a tuturor!”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele  Klaus Iohannis a adresat vineri, la Palatul Cotroceni, un ultim apel la vot către cetățeni înaintea alegerilor europarlamentare și a referendumului național din data de 26 mai, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dragi români, acum, duminică, pe 26 mai, avem alegeri. Împreună cu alegerile europarlamentare, am convocat un referendum. Am convocat un referendum pentru toţi românii. Mergeţi, dragi români, şi votaţi la referendum! Votaţi pentru o justiţie dreaptă în România, votaţi pentru o bună guvernare în România, pentru o guvernare în interesul României şi în interesul românilor“, se arată în mesajul şefului statului.

Mergeți, dragi români, și votați la referendum pentru România Europeană, pentru România prosperă și sigură, pentru România noastră, a tuturor!”, a mai adăugat președintele.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

 

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending