Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

R. Moldova dorește să se doteze cu un sistem de apărare antiaeriană în contextul războiului rus din Ucraina, anunță ministrul Apărării

Published

on

© European Union 2022

Autoritățile de la Chișinău lucrează în prezent la modificarea legislației naționale, astfel încât această să permită achiziții multianuale în domeniul apărării pentru ca, ulterior, Republica Moldova să poată cumpăra un sistem de apărare antiaeriană, a anunțat marți pentru IPN ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, citat de Agerpres.

Ministrul apărării spune că în proiectul bugetului de stat pentru anul 2023 a fost majorat bugetul destinat apărării naţionale, dar chiar şi aşa, Republica Moldova nu-şi permite un sistem de apărare antiaeriană.

”Este un sistem foarte complicat şi costisitor. Este vorba de o achiziţie pe termen lung. În acest sens lucrăm la armonizarea legislaţiei privind achiziţiile multianuale. Anterior, toate achiziţiile se făceau pe termen scurt şi într-un volum foarte mic. Nu se punea problema de rachete sau avioane. În acest sens, fără asistenţă din partea partenerilor străini ne va fi greu să obţinem această capabilitate”, a subliniat Nosatîi.

Dotarea țării vecine cu un astfel de sistem vine în contextul în care trei rachete lansate de Rusia spre Ucraina au survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova, fapt criticat de președinta Maia Sandu, care a solicitat respectarea granițelor țării sale, dar și de președintele Klaus Iohannis.

Cât privește sprijinul din partea partenerilor, Chișinău contează pe sprijinul Uniunii Europene pentru modernizarea sectorului de securitate și apărare, sperând că ajutorul oferi de Bruxelles prin Facilitatea europeană pentru pace va continua și anul viitor.

Între timp, Germania, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a anunțat la începutul lunii octombrie că va oferi Republicii Moldova drone militare şi alte echipamente necesare armatei naţionale moldovene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Reprezentanți ai Transelectrica și oficiali din R. Moldova au agreat pașii pentru ca OPCOM să devină operatorul de piață electrică din țara vecină

Published

on

© Transelectrica/ Facebook

Reprezentanții Transelectrica și cei ai Republicii Moldova, în frunte cu Andrei Spînu, vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, au discutat despre consolidarea colaborării în domeniul energetic.

Potrivit unui comunicat al companiei, în cadrul întâlnirii a fost abordată analiza oportunității de extindere a OPCOM (Operatorul pieței de energie electrică și de gaze naturale din România), filială a CNTEE Transelectrica SA, pe piața de energie electrică din Republica Moldova, fiind agreați astfel pașii următori pentru ca OPCOM să devină operatorul de piață electrică din Republica Moldova. La discuții au luat parte Gabriel Andronache, președintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA, Bogdan Toncescu, membru al Directoratului, precum și Victor Ionescu, directorul general OPCOM.

Vizita de la sediul CNTEE Transelectrica SA vine în continuarea discuțiilor găzduite miercuri de Ministerul Energiei, privind dezvoltarea cooperării energetice dintre România și Republica Moldova prin proiecte concrete.

Președintele Directoratului Gabriel Andronache a participat la întâlnirea de la Ministerul Energiei, dedicată proiectelor de interconectare energetică, susținând principalele priorități bilaterale în ceea ce privește transportul energiei electrice.

Pe masa discuțiilor cu partenerii moldoveni s-au aflat soluțiile de urgentare a proiectului Liniei Electrice Aeriene 400 kV de interconexiune Suceava (RO) – Bălți (MD), precum și soluțiile de dezvoltare a unei noi interconexiuni printr-o linie de 400 kV. Acestea vor fi incluse într-o actualizare a Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernului Republicii Moldova privind interconectarea sistemelor energetice (gaze naturale și rețele electrice).

Totodată, printre subiectele tratate s-a numărat și stadiul demersurilor de integrare a ÎS Moldelectrica în cadrul ENTSO-E, proces pentru care Transelectrica și-a reafirmat sprijinul prin punerea la dispoziția operatorului de transport și sistem din Moldova expertiza necesară îndeplinirii pașilor de conformitate.

Vizita delegației de nivel înalt din Republica Moldova reconfirmă parteneriatul puternic și sprijinul pe care Transelectrica este pregătită să-l acorde statului vecin în eforturile de asigurare a securității energetice.

Alături de vicepremierul Spînu, din delegația Moldovei au făcut parte Constantin Borosan, secretar de stat, Eliza Postolachi, șef de cabinet viceprim-ministru, Carolina Novac, consilier prim-ministru, Victor Bînzari, director general interimar SA Energocom, Sergiu Aparatu, administrator interimar Î.S. Moldelectrica, Alexandru Săndulescu, înalt consilier UE în domeniul energetic, Mihaela Manoli, ministru-consilier, și Roxana Samson, Secretar I.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Polemicile create în jurul aderării Republicii Moldova la NATO sunt parte a războiului hibrid, susține ministrul apărării de la Chișinău

Published

on

© Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Polemicile create în jurul aderării Republicii Moldova la NATO sunt parte a războiului hibrid, susține ministrul apărării Anatolie Nosatîi de la Chișinău, potrivit IPN.md, Radio Chişinău şi EFE, preluat de Agerpres.

Ministrul apărării susține, de asemenea, că discuțiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianță militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetățenii. De altfel, el a mai punctat că Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid. 

„Cu regret, domeniul apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiţii, de aceea nu putem face faţă provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat să fim de unii singuri şi cu un sistem de apărare care nu este relevant în situaţia actuală”, a subliniat Anatolie Nosatîi.

Potrivit acestuia, armata – estimată la aproximativ 6.500 de militari profesionişti (plus 2.000 de soldaţi care fac serviciul militar obligatoriu în fiecare an) – a primit până acum “puţină atenţie”, notează EFE.

În acest sens, ministrul moldovean al apărării a pledat pentru crearea de alianţe militare fără a renunţa la neutralitatea consacrată de Constituţie.

Pe de altă parte, președinta Maia Sandu a declarat, într-un interviu pentru Politico, că invazia Rusiei în Ucraina determină Republica Moldova să se gândească dacă nu cumva țara trebuie să renunțe la neutralitatea consacrată prin constituție și să se integreze într-o „alianță mai mare”.

„Acum, există o discuție serioasă … despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea. „Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca națiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a insistat președinta R. Moldova, care anterior a solicitat aliaților sisteme antiaeriene și sprijin financiar pentru Republica Moldova, în contextul în care războiul rus în Ucraina continuă.

În declarați sa, Sandu a avut grijă să nu menționeze numele NATO, anatemă pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei. Rusia a avertizat împotriva unei cooperări militare suplimentare între Moldova și aliații occidentali.

Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo.

 

 

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ursula von der Leyen: Comisia Europeană propune creșterea asistenței macro-financiare pentru Republica Moldova cu 145 de milioane de euro

Published

on

© Maia Sandu/ Twitter

Comisia Europeană a propus marți majorarea asistenței macro-financiare (AMF) în curs de acordare Republicii Moldova cu până la 145 de milioane de euro, ceea ce ridică suma totală a sprijinului în curs de acordare pentru această țară la 295 de milioane de euro, a informat executivul european într-un comunicat, în timp ce șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că UE este solidară cu Republica Moldova pentru a face față undelor de șoc cauzate de războiul Rusiei în Ucraina.

Prin această propunere, Comisia este alături de Republica Moldova, care continuă să își pună în aplicare agenda de reforme, în timp ce se confruntă cu consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, se luptă cu o criză energetică și găzduiește un număr mare de refugiați din Ucraina. Propunerea vine în urma anunțului făcut de președintele von der Leyen la Chișinău în noiembrie 2022 cu privire la un sprijin financiar suplimentar pentru Moldova.

“Suntem solidari cu Moldova, în timp ce undele de șoc ale războiului brutal al Rusiei continuă să aibă un impact asupra țării. Astăzi propunem să suplimentăm asistența macro-financiară pentru Moldova cu 145 de milioane EUR. Acest lucru va sprijini în mare măsură economia și securitatea energetică a țării”, a declarat, marți, von der Leyen.

Asistența suplimentară are ca scop acordarea unui sprijin suplimentar Republicii Moldova, a cărei economie a fost grav afectată de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de o criză energetică semnificativă care continuă din octombrie 2021.

Majorarea asistenței macro-financiare ar ajuta țara să acopere o parte din nevoile sale de finanțare suplimentară în 2023, să sprijine stabilitatea macroeconomică și să asigure continuarea reformelor. Propunerea de astăzi ar însoți programul în curs de desfășurare al țării în cadrul Fondului Monetar Internațional.

Cele două plăți suplimentare în cadrul propunerii de majorare a AMF ar fi strict condiționate de progresele satisfăcătoare înregistrate în cadrul programului Fondului Monetar Internațional și de punerea în aplicare a unor noi condiții de politică care urmează să fie convenite între Moldova și UE și adăugate la memorandumul de înțelegere existent. Aceste condiții de politică ar viza abordarea unora dintre deficiențele fundamentale expuse în ultimii ani în economia și sistemul de guvernanță economică din Moldova, precum și în alte domenii-cheie, inclusiv buna guvernanță și lupta împotriva corupției, statul de drept și securitatea energetică. Condițiile ar veni în completarea angajamentelor asumate de Moldova în cadrul programului convenit cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, precum și a operațiunilor de sprijin bugetar ale UE, a Acordului de asociere și a obiectivelor generale ale relațiilor UE-Moldova, sprijinind în continuare Moldova pe calea sa europeană.

Din suma suplimentară de până la 145 de milioane de euro, până la 45 de milioane de euro vor fi acordate sub formă de granturi și până la 100 de milioane de euro sub formă de împrumuturi în condiții de finanțare favorabile.

Suma ar urma să fie plătită în două tranșe suplimentare planificate pentru trimestrele al treilea și al patrulea din 2023, cu condiția îndeplinirii condițiilor de politică.

Parlamentul European și Consiliul trebuie acum să examineze și să adopte propunerea de majorare a asistenței macro-financiare actuale acordate Moldovei. Odată adoptată, propunerea va intra în vigoare și vor putea fi efectuate plățile.

Continue Reading

Facebook

U.E.21 mins ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO12 hours ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.17 hours ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.18 hours ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.18 hours ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

Eugen Tomac19 hours ago

România în Schengen: Eurodeputatul Eugen Tomac cere Guvernului să sesizeze Curtea de Justiție a UE pentru ”nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos”

U.E.20 hours ago

Emmanuel Macron afirmă că va continua ”să discute cu Rusia”, în pofida criticilor, dar lansează un apel la adresa Chinei de a se pronunța împotriva ”războiului imperialist” din Ucraina

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Ucraina are nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari pentru a repara infrastructura energetică avariată de atacurile rusești, anunță premierul Denys Shmyhal

NATO23 hours ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

NATO23 hours ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO2 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO5 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending