Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

LIVE UPDATE Reîncepe summitul european cu dilema ”cine cedează primii?”. Care sunt taberele ce trebuie să ajungă la un compromis sub presiunea primei sesiuni a Parlamentului European

Published

on

© Council of the European Union

Corespondență din Bruxelles

Consiliul European extraordinar dedicat exclusiv repartizării funcțiilor de top în conducerea instituțiilor Uniunii Europene își merită pe deplin titulatura. Început duminică la ora 18:00 cu consultări bilaterale și multilaterale între liderii europeni și suspendat luni la prânz, summitul șefilor de stat sau de guvern a fost reconvocat de Donald Tusk pentru marți. Reuniunea trebuia să debuteze la ora locală 11:00, urmând a continua și cu un prânz de lucru dacă este necesar, devenind summitul european cu dilema ”cine cedează primii?”.

Summitul UE a fost amânat timp de cinci ore în care liderii europeni au purtat discuții bilaterale și multilaterale. Președintele Consiliului European Donald Tusk s-a întâlnit cu toți șefii de stat sau de guvern, iar aceștia separat s-au reunit în formatul familiilor lor politice și obiectivelor pe care le urmăresc. 

LIVE UPDATE – Care este pachetul de nume pe care liderii europeni îl au pe masă?

Citiți și Liderii europeni, aproape de o soluție după un compromis Merkel-Macron: Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene și Christine Lagarde la Banca Centrală Europeană

 

Potrivit celor mai recente surse diplomatice, planul în care Ursula von der Leyen ar deveni președinte al Comisiei Europene ar mai cuprinde numirea prim-ministrului Belgiei Charles Michel în funcția de președinte al Consiliului European, Manfred Weber la Parlamentul European și cu slovacul Maros Sefcovic sau spaniolul Joseph Borell în poziția de Înalt Reprezentant al UE.

Însă în pachetul acesta, atât von der Leyen, cât și Weber provin din aceeași țară, respectiv Germania. Astfel, conform discuțiilor, varianta Manfred Weber ar urma să fie înlocuită de bulgarul Serghei Stanișev, președintele Partidului Socialiștilor Europeni, care ar deveni primul estic președinte al Parlamentului European.

În aceste condiții, surse diplomatice au declarat pentru Reuters că Emmanuel Macron ar fi propus-o pe compatrioata sa Christine Lagarde, actualul director al FMI, pentru funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, o poziție care nu era inclusă în acest pachet de nume, dar pe care Franța și Germania și-o dispută.

Update: Scheduled #euco start at 15h15. @eucopresident consultations continue.

— Preben Aamann (@PrebenEUspox) July 2, 2019

Citiți și

Premierul Croației, propus la șefia Comisiei Europene, în timp ce summitul european reîncepe cu o nouă amânare. Donald Tusk continuă consultările bilaterale cu liderii europeni

Citiți și

Klaus Iohannis, întâlnire cu Angela Merkel și ceilalți lideri PPE după ce premierul Bulgariei l-a propus pe Andrej Plenkovic la șefia Comisiei Europene


Declarațiile liderilor europeni de la finalul celor peste 18 ore de negocieri între 30 iunie și 1 iulie, cea mai lungă negociere între aceștia după summitul crizei datoriilor Greciei din 2015, au reliefat și mai bine poziționările care vor trebui, poate într-un final, armonizate la summitul de marți de la Bruxelles. 

Emmanuel Macron Macron, liberalii și socialiștii vs. liderii popularilor europeni, cu Angela Merkel mediator. Care sunt mizele?

Cancelarul german Angela Merkel, cea care va trebui să își justifice susținerea pentru ”planul de la Osaka” prin care social-democratul Frans Timmermans să fie propus președinte al Comisiei Europene, a făcut apel la bunăvoința liderilor PPE care se opun acestui scenariu și care îl susțin în continuare pe candidatul popularilor, Manfred Weber, între aceștia regăsindu-se prim-miniștrii Croației, Irlandei, Letoniei și președintele României. Lui Frans Timmermans i se opun puternic și liderii țărilor de la Vișegrad – Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria -, care alături de Italia, și în cazul unei abțineri din partea Marii Britanii, pot forma o minoritate de blocaj împotriva prim-vicepreședintelui Comisiei Europen, însă motivele pentru care Orban&co sunt împotrivă țin de relația cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene în chestiunea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. În tabăra popularilor europeni a jucat și prim-ministrul Bulgariei, cel care ulterior a avut o întâlnire intempestivă, la sediul Reprezentanței Bulgariei la UE, cu Frans Timmermans, liderul de la Sofia deținând și două opțiuni clare: compatrioatele Kristalina Georgieva, directoarea Băncii Mondiale, și Mariya Gabriel, comisar european, pentru a fi numite într-una dintre funcțiile europene de top, respectând atât criteriul parității de gen, cât și al geografiei. Pe de altă parte, premierul bulgar este reticent în a accepta funcția de președinte al Consiliului European pentru Georgieva, el promițându-i lui Gabriel un nou post de comisar, pentru care aceasta a renunțat deja la noul mandat de eurodeputat. Mai mult, poziția de Înalt Reprezentant, care este și vicepreședinte al Comisiei Europene, nu pare tentantă pentru Borisov, întrucât acesta nu își dorește o poziție prin care țara sa să fie criticată că nu poate avansa integrarea europeană a Balcanilor de Vest.

Prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, una dintre cele mai importante voci ale PPE, a indicat că totul ”rămâne deschis” și că sistemul Spitzenkandidat ”nu este mort”, în timp ce președintele Klaus Iohannis, care a spus că este inacceptabil ca nicio funcție importantă din cele discutate să nu revină statelor membre mai noi, riscând să reactiveze falia Est-Vest, s-a deplasat rapid la București pentru o întrevedere importantă cu noul prim-ministrul al Republicii Moldova, urmând a reveni la debutul celei de-a treia zi a summitului.

Însă liderii popularilor europeni au fost intens criticați de președintele francez Emmanuel Macron și tabăra liderilor socialiști care îl vor pe Frans Timmermans în fruntea Comisiei Europene, prim-miniștrii Spaniei și Portugaliei, dar și de prim-ministrul liberal olandez, Mark Rutte. În afara de premierul portughez, Macron, Sanchez și Rutte sunt și cei care au contribuit la ”planul Osaka” de la Summitul G20.

Cu Macron în frunte, acești lideri au salutat eforturile și hotărârea cancelarului Angela Merkel pentru a fi identificată o soluție, însă președintele francez a vorbit despre ”eșec”, despre o ”imagine negativă a Europei” și a atribuit-o exclusiv liderilor PPE.

Acest eșec este al divizării politice în cadrul PPE care a marcat disensiunile multor lideri și diviziunea geografică în cadrul Consiliului și au dus la decizia de a ne reîntâlni mâine”, a mai spus președintele francez, cel care totuși arată că susține criteriile convenite pentru alegerea pozițiilor de top: gen, geografie, populație și afiliere politică. Mai mult, liderul de la Elysee a transmis că va refuza orice extindere a Uniunii Europene dacă între 28 de țări nu poate fi luată o decizie, o aluzie la argumentele liderilor parteneri.

La momentul încheierii discuțiilor de luni, o situație recapitulativă arată astfel:

Suspendarea summitului a apărut într-un moment în care sursele diplomatice indicau faptul că liderii europeni se apropiau de luarea unei decizii, potrivit căreia i-ar fi acordat olandezului social-democrat Frans Timmermans funcția de președinte al Comisiei Europene, completând garnitura viitorilor lideri ai instituțiilor UE cu directorul Băncii Mondiale Kristalina Georgieva în fruntea Consiliului European și cu prim-ministrul Belgiei sau comisarul Margrethe Vestager ca viitor Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

În baza acestor scenarii aferente pachetului de nume dorit de lideri, Manfred Weber ar urma să devină noul președinte al Parlamentului European, dând finalitate unor negocieri demarate la Osaka de marii lideri europeni și care au prevăzut o susținere pentru Frans Timmermans și o consolare politică în fruntea Parlamentului European pentru candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, pe care mulți lideri europeni l-au respins și i-au criticat lipsa de experiență necesară pentru a conduce executivul european.

Mai mult, din discuțiile liderilor ar fi reieșit inclusiv faptul că Manfred Weber (PPE) și Guy Verhofstadt (ALDE/ Renew Europe) își vor împărți funcția de președinte al Parlamentului European, fiecare cu câte un mandat de 2 ani și jumătate.

Pe de altă parte, posibilitatea salvării summitului din noaptea de 30 iunie spre 1 iulie de un eșec, prin reluarea negocierilor pe 2 iulie, apare în contextul în care noul Parlament European se întrunește, la Strasbourg, în sesiunea de constituire din 2-4 iulie, acolo unde își va alege noua conducere, independent de ceea ce va decide sau nu Consiliul European.

Presiunea este cu atât mai mare, cel puțin pentru Manfred Weber, în condițiile în care cei care vor să candideze la șefia Parlamentului European trebuie să își anunțe candidatura până în această seară, la ora 22:00.

Reuniunea de la Consiliul European va debuta la ora locală 11:00, urmând a continua și cu un prânz de lucru dacă este necesar, devenind summitul european cu dilema ”cine cedează primii?”. O posibilă ocolire a unui răspuns la această întrebare ar fi sacrificarea, în cele din urmă, a procedurii Spitzenkandidat și un larg compromis în privința lui… Michel Barnier?

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au decis: Christine Lagarde, numită prima femeie în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis, vineri, să o numească pe Christine Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, pentru un mandat de opt ani, începând cu data 1 noiembrie 2019.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au numit-o pe Lagarde, prima femeie președinte din istoria BCE, în baza unei decizii pe care șefii de stat sau de guvern au luat-o la 2 iulie 2019.

Christine Lagarde îl va înlocui în funcția de președinte al BCE pe Mario Draghi.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost aleasă în fruntea Comisiei Europene, premierul belgian Charles Michel va deveni președintele Consiliului European, iar Josep Borrell șeful diplomației europene.

La 9 iulie, miniștrii de Finanțe din țările UE și-au manifestat susținerea în unanimitate pentru ca Christine Lagarde să devină președintele Băncii Centrale Europene. Ulterior, la 17 septembrie, membrii Parlamentului European au votat în favoarea numirii fostului director al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, fiind prima femeie care va ocupa această poziție începând cu data de 1 noiembrie 2019

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Klaus Iohannis: Ursula von der Leyen își dorește ca România să desemneze o femeie pentru poziția de comisar european pe transporturi

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a reiterat vineri, la sosirea la Consiliul European, că România trebuie să nominalizeze ”o persoană integră” pentru funcția de comisar european, în contextul în care șeful statului a avut joi o întrevedere cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mai mult, președintele a spus că von der Leyen este ”îngrijorată de situația creată cu un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar” și a arătat că ”ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”.

Doamna președinte-desemnat von der Leyen este foarte îngrijorată pentru situația care s-a creat. Avem un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar. Comisia se grăbește, chit că acum avem o amânare de o lună de zile – nu din cauza României, din alte motive. Dar situația este una complicată și sper să găsim soluții. (…) Ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”, a spus președintele, în cadrul unor declarații de presă.

Șeful statului a mai precizat că atunci când va reveni în țară o să demareze discuții pentru identificarea unor soluții.

”Este clar că avem nevoie de o persoană integră, o persoană care are cunoștințele necesare pentru a umple poziția de comisar european, o persoană care ar reprezenta într-un fel și România în Comisie într-un sens pozitiv. Noi avem oameni competenți, oameni profesioniști, hai să îi trimitem la Bruxelles”, a mai adăugat președintele, refuzând însă să facă un profil clar în acest sens.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeană.ro dacă în urma discuțiilor cu Ursula von der Leyen privind viitorul comisar european din partea României s-a reluat importanța principiului echilibrului de gen în compunerea Comisiei, președintele a răspuns afirmativ.

Da, doamna președinte ales von der Leyen a subliniat și la discuția pe care am avut-o ieri că își dorește foarte mult ca România să desemneze o doamnă pentru poziția de comisar pe transporturi”, a spus Iohannis.

Mai mult, șeful statului a subliniat din nou că în discuțiile cu viitoarea președintă a Comisiei Europene nu s-a intrat în detalii în privința unui nume de potențial candidat.

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Emmanuel Macron pentru implicarea în numirea Laurei Codruţa Kövesi ca procuror-șef european: ”Avem o persoană din România care conduce o instituție europeană”

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis i-a mulțumit omologului său francez, Emmanuel Macron pentru implicare în procedura de desemnare și de alegere a procurorului-șef european, a explicat șeful statului, vineri, la sosirea la Consiliul European.

”Cu președintele Macron am avut o discuție foarte. În primul rând, am ținut să-i mulțumesc pentru implicarea deosebită și de succes în procedura de desemnare și de alegere a procurorului-șef european, doamna Kövesi. Și am discutat pe marginea formării Comisiei pentru că și Franța are un parcurs mai complicat. A fost un schimb de opinii”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă, referindu-se la întâlnirea pe care a avut-o cu Macron, joi, la Consiliul European.

Întrebat despre importanța numirii Laurei Codruţa Kövesi în fruntea Biroului Public European, președintele a răspuns: ”Este foarte importantă. Este o reușită care este semnificativă și pentru doamna Kovesi și pentru România.

Un procuror din România este șef pentru o instituție europeană. Acum avem o persoană din România care conduce o instituție europeană”, a completat președintele Klaus Iohannis.

Ultima întâlnire Iohannis – Macron a avut loc de Ziua Europei, la 9 mai 2019, la Summitul de la Sibiu, găzduit de șeful statului.

Pe de altă parte, în luna iulie, cei doi șefi de stat au avut o convorbire telefonică în urma căreia liderul francez a menționat că țara sa o va sprijini pe Laura Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european, poziție în care fosta șefă a DNA a fost numită săptămâna aceasta, în urma a două decizii venite din partea Consiliului Uniunii Europene și a Parlamentului European.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending