Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

LIVE UPDATE Reîncepe summitul european cu dilema ”cine cedează primii?”. Care sunt taberele ce trebuie să ajungă la un compromis sub presiunea primei sesiuni a Parlamentului European

Published

on

© Council of the European Union

Corespondență din Bruxelles

Consiliul European extraordinar dedicat exclusiv repartizării funcțiilor de top în conducerea instituțiilor Uniunii Europene își merită pe deplin titulatura. Început duminică la ora 18:00 cu consultări bilaterale și multilaterale între liderii europeni și suspendat luni la prânz, summitul șefilor de stat sau de guvern a fost reconvocat de Donald Tusk pentru marți. Reuniunea trebuia să debuteze la ora locală 11:00, urmând a continua și cu un prânz de lucru dacă este necesar, devenind summitul european cu dilema ”cine cedează primii?”.

Summitul UE a fost amânat timp de cinci ore în care liderii europeni au purtat discuții bilaterale și multilaterale. Președintele Consiliului European Donald Tusk s-a întâlnit cu toți șefii de stat sau de guvern, iar aceștia separat s-au reunit în formatul familiilor lor politice și obiectivelor pe care le urmăresc. 

LIVE UPDATE – Care este pachetul de nume pe care liderii europeni îl au pe masă?

Citiți și Liderii europeni, aproape de o soluție după un compromis Merkel-Macron: Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene și Christine Lagarde la Banca Centrală Europeană

 

Potrivit celor mai recente surse diplomatice, planul în care Ursula von der Leyen ar deveni președinte al Comisiei Europene ar mai cuprinde numirea prim-ministrului Belgiei Charles Michel în funcția de președinte al Consiliului European, Manfred Weber la Parlamentul European și cu slovacul Maros Sefcovic sau spaniolul Joseph Borell în poziția de Înalt Reprezentant al UE.

Însă în pachetul acesta, atât von der Leyen, cât și Weber provin din aceeași țară, respectiv Germania. Astfel, conform discuțiilor, varianta Manfred Weber ar urma să fie înlocuită de bulgarul Serghei Stanișev, președintele Partidului Socialiștilor Europeni, care ar deveni primul estic președinte al Parlamentului European.

În aceste condiții, surse diplomatice au declarat pentru Reuters că Emmanuel Macron ar fi propus-o pe compatrioata sa Christine Lagarde, actualul director al FMI, pentru funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, o poziție care nu era inclusă în acest pachet de nume, dar pe care Franța și Germania și-o dispută.

Update: Scheduled #euco start at 15h15. @eucopresident consultations continue.

— Preben Aamann (@PrebenEUspox) July 2, 2019

Citiți și

Premierul Croației, propus la șefia Comisiei Europene, în timp ce summitul european reîncepe cu o nouă amânare. Donald Tusk continuă consultările bilaterale cu liderii europeni

Citiți și

Klaus Iohannis, întâlnire cu Angela Merkel și ceilalți lideri PPE după ce premierul Bulgariei l-a propus pe Andrej Plenkovic la șefia Comisiei Europene


Declarațiile liderilor europeni de la finalul celor peste 18 ore de negocieri între 30 iunie și 1 iulie, cea mai lungă negociere între aceștia după summitul crizei datoriilor Greciei din 2015, au reliefat și mai bine poziționările care vor trebui, poate într-un final, armonizate la summitul de marți de la Bruxelles. 

Emmanuel Macron Macron, liberalii și socialiștii vs. liderii popularilor europeni, cu Angela Merkel mediator. Care sunt mizele?

Cancelarul german Angela Merkel, cea care va trebui să își justifice susținerea pentru ”planul de la Osaka” prin care social-democratul Frans Timmermans să fie propus președinte al Comisiei Europene, a făcut apel la bunăvoința liderilor PPE care se opun acestui scenariu și care îl susțin în continuare pe candidatul popularilor, Manfred Weber, între aceștia regăsindu-se prim-miniștrii Croației, Irlandei, Letoniei și președintele României. Lui Frans Timmermans i se opun puternic și liderii țărilor de la Vișegrad – Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria -, care alături de Italia, și în cazul unei abțineri din partea Marii Britanii, pot forma o minoritate de blocaj împotriva prim-vicepreședintelui Comisiei Europen, însă motivele pentru care Orban&co sunt împotrivă țin de relația cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene în chestiunea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. În tabăra popularilor europeni a jucat și prim-ministrul Bulgariei, cel care ulterior a avut o întâlnire intempestivă, la sediul Reprezentanței Bulgariei la UE, cu Frans Timmermans, liderul de la Sofia deținând și două opțiuni clare: compatrioatele Kristalina Georgieva, directoarea Băncii Mondiale, și Mariya Gabriel, comisar european, pentru a fi numite într-una dintre funcțiile europene de top, respectând atât criteriul parității de gen, cât și al geografiei. Pe de altă parte, premierul bulgar este reticent în a accepta funcția de președinte al Consiliului European pentru Georgieva, el promițându-i lui Gabriel un nou post de comisar, pentru care aceasta a renunțat deja la noul mandat de eurodeputat. Mai mult, poziția de Înalt Reprezentant, care este și vicepreședinte al Comisiei Europene, nu pare tentantă pentru Borisov, întrucât acesta nu își dorește o poziție prin care țara sa să fie criticată că nu poate avansa integrarea europeană a Balcanilor de Vest.

Prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, una dintre cele mai importante voci ale PPE, a indicat că totul ”rămâne deschis” și că sistemul Spitzenkandidat ”nu este mort”, în timp ce președintele Klaus Iohannis, care a spus că este inacceptabil ca nicio funcție importantă din cele discutate să nu revină statelor membre mai noi, riscând să reactiveze falia Est-Vest, s-a deplasat rapid la București pentru o întrevedere importantă cu noul prim-ministrul al Republicii Moldova, urmând a reveni la debutul celei de-a treia zi a summitului.

Însă liderii popularilor europeni au fost intens criticați de președintele francez Emmanuel Macron și tabăra liderilor socialiști care îl vor pe Frans Timmermans în fruntea Comisiei Europene, prim-miniștrii Spaniei și Portugaliei, dar și de prim-ministrul liberal olandez, Mark Rutte. În afara de premierul portughez, Macron, Sanchez și Rutte sunt și cei care au contribuit la ”planul Osaka” de la Summitul G20.

Cu Macron în frunte, acești lideri au salutat eforturile și hotărârea cancelarului Angela Merkel pentru a fi identificată o soluție, însă președintele francez a vorbit despre ”eșec”, despre o ”imagine negativă a Europei” și a atribuit-o exclusiv liderilor PPE.

Acest eșec este al divizării politice în cadrul PPE care a marcat disensiunile multor lideri și diviziunea geografică în cadrul Consiliului și au dus la decizia de a ne reîntâlni mâine”, a mai spus președintele francez, cel care totuși arată că susține criteriile convenite pentru alegerea pozițiilor de top: gen, geografie, populație și afiliere politică. Mai mult, liderul de la Elysee a transmis că va refuza orice extindere a Uniunii Europene dacă între 28 de țări nu poate fi luată o decizie, o aluzie la argumentele liderilor parteneri.

La momentul încheierii discuțiilor de luni, o situație recapitulativă arată astfel:

Suspendarea summitului a apărut într-un moment în care sursele diplomatice indicau faptul că liderii europeni se apropiau de luarea unei decizii, potrivit căreia i-ar fi acordat olandezului social-democrat Frans Timmermans funcția de președinte al Comisiei Europene, completând garnitura viitorilor lideri ai instituțiilor UE cu directorul Băncii Mondiale Kristalina Georgieva în fruntea Consiliului European și cu prim-ministrul Belgiei sau comisarul Margrethe Vestager ca viitor Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

În baza acestor scenarii aferente pachetului de nume dorit de lideri, Manfred Weber ar urma să devină noul președinte al Parlamentului European, dând finalitate unor negocieri demarate la Osaka de marii lideri europeni și care au prevăzut o susținere pentru Frans Timmermans și o consolare politică în fruntea Parlamentului European pentru candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, pe care mulți lideri europeni l-au respins și i-au criticat lipsa de experiență necesară pentru a conduce executivul european.

Mai mult, din discuțiile liderilor ar fi reieșit inclusiv faptul că Manfred Weber (PPE) și Guy Verhofstadt (ALDE/ Renew Europe) își vor împărți funcția de președinte al Parlamentului European, fiecare cu câte un mandat de 2 ani și jumătate.

Pe de altă parte, posibilitatea salvării summitului din noaptea de 30 iunie spre 1 iulie de un eșec, prin reluarea negocierilor pe 2 iulie, apare în contextul în care noul Parlament European se întrunește, la Strasbourg, în sesiunea de constituire din 2-4 iulie, acolo unde își va alege noua conducere, independent de ceea ce va decide sau nu Consiliul European.

Presiunea este cu atât mai mare, cel puțin pentru Manfred Weber, în condițiile în care cei care vor să candideze la șefia Parlamentului European trebuie să își anunțe candidatura până în această seară, la ora 22:00.

Reuniunea de la Consiliul European va debuta la ora locală 11:00, urmând a continua și cu un prânz de lucru dacă este necesar, devenind summitul european cu dilema ”cine cedează primii?”. O posibilă ocolire a unui răspuns la această întrebare ar fi sacrificarea, în cele din urmă, a procedurii Spitzenkandidat și un larg compromis în privința lui… Michel Barnier?

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, interviu în presa germană: UE trebuie prezentată așa cum este, cel mai bun proiect politic. Sunt dispus să fiu parte din soluție și nu din problemă, lucru care nu se aplică multor politicieni

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Uniunea Europeană este cel mai bun proiect politic al prezentului, iar România va continua să rămână o țară pro-europeană, a declarat președintele Klaus Iohannis într-un interviu pentru cotidianul german Aachener Zeitung, înregistrat în luna februarie și publicat la 19 mai, înaintea preconizatei decernări a Premiului “Carol cel Mare”, ceremonie amânată pe termen nedeterminat din cauza pandemiei de coronavirus.

“Uniunea Europeană are mulți ani în față, în care trebuie să modeleze un viitor pozitiv pentru cetățenii săi, pe baza problemelor sale. UE a demonstrat că are resursele și voința de a face față tuturor crizelor. Sunt dispus să fiu parte din soluție și nu parte din problemă. Acest lucru nu se aplică multor politicieni europeni în aceste zile”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să primească, la 21 mai 2020, în orașul german Aachen, Premiul Internațional ”Carol cel Mare” pentru unitatea Europei, conform unei decizii a Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare” al orașului Aachen anunțate la 14 la decembrie 2019. În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele Societății, Jürgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană. Ceremonia pentru acordarea premiului a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

În interviul acordat, Klaus Iohannis a subliniat că românii sunt pro-europeni și a vorbit despre faptul că destinul european al României este rezultatul unei istorii seculare, când mulți lideri politici și intelectuali au studiat în Germania sau Franța, lucruri care au favorizat apropierea substanțială a României de Europa occidentală.

Prin obținerea Premiului Carol Cel Mare, Klaus Iohannis se alătură astfel unui număr însemnat de lideri din Europa de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Citiți și Klaus Iohannis: Premiul Carol cel Mare pe care îl primesc se datorează societății românești, care a reconfirmat atașamentul față de Europa și valorile sale

Referitor la această distincție, președintele a spus în interviul menționat că obținerea acestui premiu ajută România să se “portretizeze mai bine” la nivel european.

Întrebat despre diferențele între liderii politici europeni și atitudinea de îndepărtare de valorile UE a unora dintre aceștia, președintele Klaus Iohannis a spus că Uniunea Europeană trebuie prezentată pentru ceea ce este, anume “cel mai bun proiect politic al prezentului“.

“Fiecare politician are propria sa rețetă și propriul sau model. Cu siguranță nu vreau să mă compar cu alți politicieni. Fiecare este liber să se prezinte și politicile lor, după cum le consideră cel mai bine. Dar este foarte important să ne sprijinim Uniunea Europeană. Cetățenii noștri vor să vadă că politicienii de la cel mai înalt nivel cred în proiect. Dacă nu, oamenii ar pune la îndoială proiectul european”, a spus Iohannis.

Președintele a conchis, precizând că rețeta este una simplă: “Trebuie să trăiești ceea ce predici”.

Citiți și Președintele Societății Premiului “Carol cel Mare”: Klaus Iohannis este un pro-european convins, nu a devenit peste noapte naționalist

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE reacționează la planul franco-german: Ursula von der Leyen salută propunerea constructivă, iar Charles Michel face apel la toate țările UE “să lucreze într-un spirit de compromis”

Published

on

© Council of the European Union

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “s-a bucurat de propunerea constructivă a Franţei şi Germaniei” pentru relansarea economiei europene după criza coronavirusului, arată un comunicat al executivului european.

Şefa executivului european a reacţionat la propunerea cancelarului german Angela Merkel şi a preşedintelui francez Emmanuel Macron privind un fond de relansare” de 500 de miliarde de euro pentru solidaritate şi creştere în UE.

Preşedinta Comisiei Europene trebuie să prezinte pe 27 mai propriul său plan pentru relansare economică pe continent.

“Această propunere (franco-germană) merge în sensul celei pregătite de Comisie, care va ţine cont de asemenea de punctele de vedere ale tuturor statelor membre şi ale Parlamentului European”, a adăugat ea, potrivit Agerpres.

Planul franco-german “recunoaşte amploarea provocării cu care se confruntă Europa şi pune accentul corect pe necesitatea de a găsi o soluţie care menţine bugetul european în centrul priorităţilor sale”, a adăugat Ursula von der Leyen, fost ministru în toate guvernele Angelei Merkel.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat la rândul său într-o postare pe Twitter “un pas în direcţia cea bună”, dar a reamintit că “toate statele membre ar trebui să fie implicate” pentru “a ajunge la un acord”.

“Fac apel la cele 27 de state membre să lucreze într-un spirit de compromis imediat ce Comisia Europeană va depune o propunere”, a adăugat șeful Consiliului European.

Citiți și
Emmanuel Macron și Angela Merkel propun un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro: Pentru prima dată în istorie, Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE
Franța și Germania propun crearea unei “Europe a sănătății”: Emmanuel Macron și Angela Merkel pledează pentru o suveranitate strategică în domeniul sănătății

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Declarația comună semnată de Emmanuel Macron și Angela Merkel este construită pe patru piloni: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, un fond de redresare ambițios bazat pe solidaritate și creștere, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Franța și Germania propun crearea unei “Europe a sănătății”: Emmanuel Macron și Angela Merkel pledează pentru o suveranitate strategică în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au prezentat luni o inițiativă franco-germană de redresare europeană în urma crizei provocate de noul coronavirus, cei doi lideri pledând pentru dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”.

“Din punct de vedere al sănătății, dorința noastră este să oferim Uniunii Europene forțe concrete”, a spus Emmanuel Macron, care a spus că continentul trebuie să fie mai bine apărat și pregătit împotriva bolilor.

“Europa sănătății nu a existat niciodată, trebuie să devină prioritatea noastră”, a insistat liderul de la Élysée.

 

În Declarația comună semnată de Merkel și Macron este consemnat faptul că răspunsul Uniunii Europene la actuala criză și viitoare astfel de provocări sanitare necesită o abordare comună bazată pe o suveranitate strategică în domeniul sănătății. Cei doi lideri propun consolidarea strategică a unei industrii în domeniul sănătății, care să intensifice dimensiunea europeană a sistemelor de sănătate.

Propunerea franco-germană cuprinde priorități precum consolidarea capacității europene în domeniile cercetării și dezvoltării vaccinurilor și tratamentelor, crearea unor stocuri strategice comune de produse medicale și de medicamente și încurajarea capacităților de producție în Uniunea Europeană, coordonarea politicilor de achiziții privind tratamente și vaccinuri pentru ca țările UE “să vorbească pe o singură voce” în raport cu industria farmaceutică sau crearea unui task force pe sănătate la nivel european care să dezvolte planuri de reacție și prevenție împotriva unor viitoare epidemii.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Declarația comună semnată de Emmanuel Macron și Angela Merkel este construită pe patru piloni: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, un fondul de redresare ambițios bazat pe solidaritate și creștere, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending