Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

LIVE UPDATE Reîncepe summitul european cu dilema ”cine cedează primii?”. Care sunt taberele ce trebuie să ajungă la un compromis sub presiunea primei sesiuni a Parlamentului European

Published

on

© Council of the European Union

Corespondență din Bruxelles

Consiliul European extraordinar dedicat exclusiv repartizării funcțiilor de top în conducerea instituțiilor Uniunii Europene își merită pe deplin titulatura. Început duminică la ora 18:00 cu consultări bilaterale și multilaterale între liderii europeni și suspendat luni la prânz, summitul șefilor de stat sau de guvern a fost reconvocat de Donald Tusk pentru marți. Reuniunea trebuia să debuteze la ora locală 11:00, urmând a continua și cu un prânz de lucru dacă este necesar, devenind summitul european cu dilema ”cine cedează primii?”.

Summitul UE a fost amânat timp de cinci ore în care liderii europeni au purtat discuții bilaterale și multilaterale. Președintele Consiliului European Donald Tusk s-a întâlnit cu toți șefii de stat sau de guvern, iar aceștia separat s-au reunit în formatul familiilor lor politice și obiectivelor pe care le urmăresc. 

LIVE UPDATE – Care este pachetul de nume pe care liderii europeni îl au pe masă?

Citiți și Liderii europeni, aproape de o soluție după un compromis Merkel-Macron: Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene și Christine Lagarde la Banca Centrală Europeană

 

Potrivit celor mai recente surse diplomatice, planul în care Ursula von der Leyen ar deveni președinte al Comisiei Europene ar mai cuprinde numirea prim-ministrului Belgiei Charles Michel în funcția de președinte al Consiliului European, Manfred Weber la Parlamentul European și cu slovacul Maros Sefcovic sau spaniolul Joseph Borell în poziția de Înalt Reprezentant al UE.

Însă în pachetul acesta, atât von der Leyen, cât și Weber provin din aceeași țară, respectiv Germania. Astfel, conform discuțiilor, varianta Manfred Weber ar urma să fie înlocuită de bulgarul Serghei Stanișev, președintele Partidului Socialiștilor Europeni, care ar deveni primul estic președinte al Parlamentului European.

În aceste condiții, surse diplomatice au declarat pentru Reuters că Emmanuel Macron ar fi propus-o pe compatrioata sa Christine Lagarde, actualul director al FMI, pentru funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, o poziție care nu era inclusă în acest pachet de nume, dar pe care Franța și Germania și-o dispută.

Update: Scheduled #euco start at 15h15. @eucopresident consultations continue.

— Preben Aamann (@PrebenEUspox) July 2, 2019

Citiți și

Premierul Croației, propus la șefia Comisiei Europene, în timp ce summitul european reîncepe cu o nouă amânare. Donald Tusk continuă consultările bilaterale cu liderii europeni

Citiți și

Klaus Iohannis, întâlnire cu Angela Merkel și ceilalți lideri PPE după ce premierul Bulgariei l-a propus pe Andrej Plenkovic la șefia Comisiei Europene


Declarațiile liderilor europeni de la finalul celor peste 18 ore de negocieri între 30 iunie și 1 iulie, cea mai lungă negociere între aceștia după summitul crizei datoriilor Greciei din 2015, au reliefat și mai bine poziționările care vor trebui, poate într-un final, armonizate la summitul de marți de la Bruxelles. 

Emmanuel Macron Macron, liberalii și socialiștii vs. liderii popularilor europeni, cu Angela Merkel mediator. Care sunt mizele?

Cancelarul german Angela Merkel, cea care va trebui să își justifice susținerea pentru ”planul de la Osaka” prin care social-democratul Frans Timmermans să fie propus președinte al Comisiei Europene, a făcut apel la bunăvoința liderilor PPE care se opun acestui scenariu și care îl susțin în continuare pe candidatul popularilor, Manfred Weber, între aceștia regăsindu-se prim-miniștrii Croației, Irlandei, Letoniei și președintele României. Lui Frans Timmermans i se opun puternic și liderii țărilor de la Vișegrad – Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria -, care alături de Italia, și în cazul unei abțineri din partea Marii Britanii, pot forma o minoritate de blocaj împotriva prim-vicepreședintelui Comisiei Europen, însă motivele pentru care Orban&co sunt împotrivă țin de relația cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene în chestiunea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. În tabăra popularilor europeni a jucat și prim-ministrul Bulgariei, cel care ulterior a avut o întâlnire intempestivă, la sediul Reprezentanței Bulgariei la UE, cu Frans Timmermans, liderul de la Sofia deținând și două opțiuni clare: compatrioatele Kristalina Georgieva, directoarea Băncii Mondiale, și Mariya Gabriel, comisar european, pentru a fi numite într-una dintre funcțiile europene de top, respectând atât criteriul parității de gen, cât și al geografiei. Pe de altă parte, premierul bulgar este reticent în a accepta funcția de președinte al Consiliului European pentru Georgieva, el promițându-i lui Gabriel un nou post de comisar, pentru care aceasta a renunțat deja la noul mandat de eurodeputat. Mai mult, poziția de Înalt Reprezentant, care este și vicepreședinte al Comisiei Europene, nu pare tentantă pentru Borisov, întrucât acesta nu își dorește o poziție prin care țara sa să fie criticată că nu poate avansa integrarea europeană a Balcanilor de Vest.

Prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, una dintre cele mai importante voci ale PPE, a indicat că totul ”rămâne deschis” și că sistemul Spitzenkandidat ”nu este mort”, în timp ce președintele Klaus Iohannis, care a spus că este inacceptabil ca nicio funcție importantă din cele discutate să nu revină statelor membre mai noi, riscând să reactiveze falia Est-Vest, s-a deplasat rapid la București pentru o întrevedere importantă cu noul prim-ministrul al Republicii Moldova, urmând a reveni la debutul celei de-a treia zi a summitului.

Însă liderii popularilor europeni au fost intens criticați de președintele francez Emmanuel Macron și tabăra liderilor socialiști care îl vor pe Frans Timmermans în fruntea Comisiei Europene, prim-miniștrii Spaniei și Portugaliei, dar și de prim-ministrul liberal olandez, Mark Rutte. În afara de premierul portughez, Macron, Sanchez și Rutte sunt și cei care au contribuit la ”planul Osaka” de la Summitul G20.

Cu Macron în frunte, acești lideri au salutat eforturile și hotărârea cancelarului Angela Merkel pentru a fi identificată o soluție, însă președintele francez a vorbit despre ”eșec”, despre o ”imagine negativă a Europei” și a atribuit-o exclusiv liderilor PPE.

Acest eșec este al divizării politice în cadrul PPE care a marcat disensiunile multor lideri și diviziunea geografică în cadrul Consiliului și au dus la decizia de a ne reîntâlni mâine”, a mai spus președintele francez, cel care totuși arată că susține criteriile convenite pentru alegerea pozițiilor de top: gen, geografie, populație și afiliere politică. Mai mult, liderul de la Elysee a transmis că va refuza orice extindere a Uniunii Europene dacă între 28 de țări nu poate fi luată o decizie, o aluzie la argumentele liderilor parteneri.

La momentul încheierii discuțiilor de luni, o situație recapitulativă arată astfel:

Suspendarea summitului a apărut într-un moment în care sursele diplomatice indicau faptul că liderii europeni se apropiau de luarea unei decizii, potrivit căreia i-ar fi acordat olandezului social-democrat Frans Timmermans funcția de președinte al Comisiei Europene, completând garnitura viitorilor lideri ai instituțiilor UE cu directorul Băncii Mondiale Kristalina Georgieva în fruntea Consiliului European și cu prim-ministrul Belgiei sau comisarul Margrethe Vestager ca viitor Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

În baza acestor scenarii aferente pachetului de nume dorit de lideri, Manfred Weber ar urma să devină noul președinte al Parlamentului European, dând finalitate unor negocieri demarate la Osaka de marii lideri europeni și care au prevăzut o susținere pentru Frans Timmermans și o consolare politică în fruntea Parlamentului European pentru candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, pe care mulți lideri europeni l-au respins și i-au criticat lipsa de experiență necesară pentru a conduce executivul european.

Mai mult, din discuțiile liderilor ar fi reieșit inclusiv faptul că Manfred Weber (PPE) și Guy Verhofstadt (ALDE/ Renew Europe) își vor împărți funcția de președinte al Parlamentului European, fiecare cu câte un mandat de 2 ani și jumătate.

Pe de altă parte, posibilitatea salvării summitului din noaptea de 30 iunie spre 1 iulie de un eșec, prin reluarea negocierilor pe 2 iulie, apare în contextul în care noul Parlament European se întrunește, la Strasbourg, în sesiunea de constituire din 2-4 iulie, acolo unde își va alege noua conducere, independent de ceea ce va decide sau nu Consiliul European.

Presiunea este cu atât mai mare, cel puțin pentru Manfred Weber, în condițiile în care cei care vor să candideze la șefia Parlamentului European trebuie să își anunțe candidatura până în această seară, la ora 22:00.

Reuniunea de la Consiliul European va debuta la ora locală 11:00, urmând a continua și cu un prânz de lucru dacă este necesar, devenind summitul european cu dilema ”cine cedează primii?”. O posibilă ocolire a unui răspuns la această întrebare ar fi sacrificarea, în cele din urmă, a procedurii Spitzenkandidat și un larg compromis în privința lui… Michel Barnier?

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis participă luni la o videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni pentru pregătirea Consiliului European din 21-22 octombrie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis participă luni la o videoconferință cu președintele Consiliului European Charles Michel și alți lideri europeni, informează Administrația Prezidențială.

Reuniunea în format videoconferință va începe la ora 16:30 și are loc în contextul pregătirii reuniunii Consiliului European de toamnă din 21-22 octombrie.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor reuni joi și vineri la Bruxelles pentru a discuta despre COVID-19, transformarea digitală, prețurile energiei, migrația și relațiile externe, informează Consiliul.

Liderii UE vor discuta despre recenta creștere a prețurilor la energie și vor evalua ce măsuri pot fi luate atât la nivel național, cât și la nivel european pentru a aborda impactul acestei creșteri a prețurilor.

Tema prețurilor la energie a fost abordată de Klaus Iohannis și într-o altă videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni premergătoare Consiliului European informal. În timpul reuniunii din Slovenia, președintele a anunțat că va solicita la Consiliul European de la finalul lunii octombrie o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie. Între timp, Comisia Europeană a adoptat o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene.

Cu privire la tema COVID-19, Consiliul European va face un bilanț al situației epidemiologice și vaccinale și va face schimb de opinii cu privire la lecțiile învățate în ceea ce privește strategiile de vaccinare.

De asemenea, liderii vor discuta despre eforturile de coordonare și pregătire ca răspuns la pandemia COVID-19. Consiliul European va aborda, de asemenea, solidaritatea internațională și necesitatea de a asigura accesul tuturor la vaccinuri.

Discuția liderilor se va axa și pe obiectivul UE de a asigura transformarea digitală a Europei. Pe ordinea de zi se vor afla progresele înregistrate în ceea ce privește agenda digitală și dosarele legislative esențiale, precum și importanța conectivității digitale și a parteneriatelor globale.

Consiliul European va evalua punerea în aplicare a concluziilor sale din iunie 2021 cu privire la migrație și va purta o discuție strategică privind politica comercială a UE.

Pe planul relațiilor externe, Consiliul European este așteptat să facă bilanțul pregătirilor pentru: reuniunea la nivel înalt ASEM care va avea loc în mod virtual la 25-26 noiembrie 2021, reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului estic din 15 decembrie 2021, reuniunea COP26 privind schimbările climatice din 31 octombrie-12 noiembrie 2021 de la Glasgow, reuniunea COP15 privind diversitatea biologică de la Kunming.

În funcție de evenimente, Consiliul European ar putea aborda și alte chestiuni specifice de politică externă.

Din punct de vedere simbolic, acesta ar putea fi ultimul summit european pentru cancelarul german Angela Merkel.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români: Este un gest de adevărată solidaritate europeană

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, o convorbire telefonică cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, în care i-a mulţumit pentru ajutorul oferit de autorităţile ţării vecine pentru pacienţii români bolnavi de COVID-19, care au fost transferaţi la Szeged şi Debrecen.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a mulţumit prim-ministrului Viktor Orban pentru ajutorul oferit de autorităţile ungare pacienţilor români, care reprezintă un gest de adevărată solidaritate europeană în aceste momente dificile ale pandemiei de COVID-19. Preşedintele României a apreciat în mod deosebit realizarea rapidă a transferului unor bolnavi de COVID-19, aflaţi în stare critică, pentru tratament în spitale din Ungaria, la Szeged şi Debrecen“, a transmis Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, convorbirea telefonică a avut loc la iniţiativa părţii române.

România a început săptămâna trecută discuţiile cu autorităţile din Ungaria în vederea transferului pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă, după ce Ungaria s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă.

Opt pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 au fost transferaţi joi la clinici din Ungaria, a precizat ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila.

Vineri, Ministerul Sănătății a informat că alţi 12 pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 aflaţi în stare critică sunt transferaţi în unităţi sanitare din Ungaria.

Mai mult, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus marți, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19, a anuțat Ministerul Apărării Naționale.

În paralel, România va mai primi alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei și prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la Forumul de la Malmö: Vom înființa în România un premiu național pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, miercuri, la Forumul dedicat Comemorării Holocaustului şi Combaterii Antisemitismului, care are loc în Suedia, la Malmö, o serie de angajamente pe care România le susţine “cu fermitate”, între care se numără înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea acestuia, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului.

“În prezent, suntem angajaţi într-un proces amplu de revizuire a programelor de educaţie privind Holocaustul pentru tânăra generaţie. În acelaşi timp, actualizăm şi programele de pregătire pentru învăţătorii, profesorii şi instructorii care predau despre Holocaust. De asemenea, se depun eforturi pentru inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Autorităţile responsabile au selectat recent consorţiul care va elabora conceptul expoziţiilor sale permanente. Consorţiul include companii care au contribuit la înfiinţarea unora dintre cele mai prestigioase muzee şi memoriale ale Holocaustului din lume. Sunt convins că, având sprijinul acestora, Muzeul din Bucureşti va deveni un etalon de referinţă internaţională şi va contribui la prezervarea adevărului şi la lupta împotriva negării Holocaustului. Un alt angajament important pe care ni l-am asumat este înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea Holocaustului, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului“, a afirmat preşedintele, care a susținut o intervenție cadrul sesiunii interactive “Promoting remembrance, fighting distortion” de la Forumul de la Malmö.

Şeful statului a amintit că România a adoptat, în luna mai, prima sa Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi planul de acţiune asociat acesteia. El a arătat că planul de acţiune include 36 de proiecte concrete, structurate pe cei trei piloni principali ai strategiei: protecţia grupurilor vulnerabile; creşterea rezilienţei societăţii româneşti, prin programe culturale şi educaţionale, inclusiv promovarea vieţii evreieşti şi consolidarea cooperării internaţionale.

“Strategia română este un document complementar Strategiei UE privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, care a fost adoptată recent”, a evocat Klaus Iohannis.

De asemenea, președintele a menţionat că, din ianuarie, Guvernul României a numit un Reprezentant Special pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

“Toate aceste măsuri vor oferi şi mai multă consistenţă angajamentului ferm al României cu privire la asumarea trecutului, precum şi la recunoaşterea tragediei Holocaustului”, a punctat șeful statului.

Conform președintelui, în contextul în care sunt provocări tot mai intense şi mai complexe, este momentul potrivit ca angajamentul pentru susţinerea educaţiei privind Holocaustul, cercetării şi comemorării acestuia, precum şi pentru prevenirea şi combaterea antisemitismul să fie întărit.

“Încercările de a nega sau distorsiona Holocaustul devin tot mai periculoase şi mai subtile, fiind folosite diverse metode concrete precum: estomparea responsabilităţii participanţilor la Holocaust şi a colaboratorilor lor, ducerea în derizoriu a suferinţelor cauzate de Holocaust şi dezumanizarea victimelor. Comemorarea este cel mai important element, este premisa pentru eforturile noastre actuale de a contracara distorsionarea Holocaustului şi, de aceea, se află atât de sus pe lista priorităţilor noastre. Avem nevoie de instrumente noi şi inovatoare de diseminare a mărturiilor supravieţuitorilor, precum şi de resursele adecvate pentru a întreprinde acest demers, diseminarea fiind una dintre cele mai eficiente modalităţi de a contribui la educaţia privind Holocaustul şi prevenirea repetării unei astfel de tragedii”, a mai spus președintele Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a participat miercuri, la invitația prim-ministrului Suediei, Stefan Löfven, la Forumul Internațional dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului, organizat la Malmö.

Participarea președintelui Klaus Iohannis la Forumul Internațional de la Malmö se înscrie în seria demersurilor întreprinse de statul român în ceea ce privește consolidarea educației despre Holocaust, prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, precum și pentru promovarea valorilor europene, a toleranței și a respectului față de drepturile și libertățile fundamentale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA4 mins ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

CONSILIUL UE60 mins ago

Bogdan Aurescu solicită UE sprijin pentru Republica Moldova în criza alimentării cu gaze naturale: Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău

NATO1 hour ago

Serghei Lavrov anunță că Rusia suspendă misiunea sa la NATO și misiunea Alianței la Moscova: Condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană lansează o platformă de consultare cu privire la Consiliul UE-SUA pentru Comerț și Tehnologie, permițând părților interesate să își împărtășească opiniile

SUA2 hours ago

Colin Powell, primul secretar de stat afro-american al SUA și veteran al politicii externe americane, a murit la vârsta de 84 de ani din cauza COVID-19

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană: Certificatul digital COVID a stabilit un standard global, fiind singurul sistem care funcționează deja la nivel internațional

NATO2 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Miercuri vom primi vizita secretarului apărării din SUA, o confirmare a nevoii de a continua acțiunile de apărare și descurajare pe flancul estic

U.E.2 hours ago

UE semnează primul acord în domeniul transportului aerian cu o țară din Golf. Qatarul își deschide piața pentru toate companiile aeriene din Uniune

U.E.2 hours ago

Strategia UE pentru Indo-Pacific: UE și Japonia, exercițiu naval comun antipiraterie pentru consolidarea securității maritime

Corina Crețu3 hours ago

Corina Crețu speră că “Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională”

COMISIA EUROPEANA4 mins ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.7 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Team2Share

Trending