Familia politică a liberalilor europeni solicită liderilor UE să formeze un pact strategic cu Japonia, Canada și Coreea de Sud, menit să descurajeze presiunile comerciale exercitate de administrația președintelui american Donald Trump și de China, potrivit unui document consultat de Politico.
Inițiativa, denumită „Pact de descurajare geoeconomică”, urmează să fie transmisă liderilor europeni înaintea summitului de joi de la Bruxelles, fiind elaborată de grupul Renew Europe din Parlamentul European. Documentul solicită Comisiei Europene „să identifice și să negocieze acorduri comune privind controlul exporturilor” până la finalul anului 2026.
Potrivit propunerii, pactul ar urma să cartografieze dependențele critice comune și să introducă mecanisme de reacție coordonată în acordurile comerciale, pentru a descuraja măsurile coercitive din partea marilor puteri economice.
„Acest pact va cartografia dependențele critice comune (de exemplu, semiconductorii, pământurile rare) și va propune clauze de răspuns reciproc în acordurile comerciale pentru a descuraja coerciția din partea SUA sau a Chinei. Dacă o țară este vizată de tarife agresive, toate țările ar trebui să reacționeze”, se arată în document.
Renew Europe, din care fac parte, între alții, președintele francez Emmanuel Macron și lideri politici din Estonia, Irlanda, Slovenia și Țările de Jos, poziționează această inițiativă ca răspuns la apelul lansat de premierul canadian Mark Carney privind consolidarea cooperării între „puterile de mijloc”.
Într-un discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, Carney a subliniat rolul acestor state în menținerea unui sistem internațional deschis și echilibrat. „Aceasta este sarcina puterilor de mijloc, a țărilor care au cel mai mult de pierdut dintr-o lume a fortărețelor și cel mai mult de câștigat dintr-o cooperare autentică”, a afirmat liderul canadian.
Summitul european de joi, inițial dedicat relansării economice a Uniunii, este dominat, însă, de evoluțiile geopolitice recente. Conflictul din Iran, care alimentează creșterea prețurilor la energie, și blocajul politic generat de opoziția premierului ungar Viktor Orban față de un împrumut european de 90 miliarde de euro pentru Ucraina au reconfigurat agenda discuțiilor.
