Premierul Portugaliei, Antonio Costa (S&D), a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției portugheze la Consiliul UE, care a preluat ștafeta de la președinția germană la 1 ianuarie.

În discursul său șeful Guvernului portughez a subliniat că primul obiectiv  este „redresarea economică și socială a Europei” post COVID-19, dar ghidată de factori  precum „probleme climatice și tranziția digitală”.

El face apel la statele membre să încheie cât mai rapid planurile naționle de relansare și reziliență. Premierul António Costa a transmis primul Comisiei Europeme proiectul pentru Planul de redresare și reziliență, pe 15 octombrie.

„Trebuie să punem în aplicare instrumentele de redresare economică și socială” în Uniunea Europeană, a mai transmis premierul portughez în discursul său.

El a insistat că, în ciuda „atenției maxime pe care o necesită lupta împotriva pandemiei ”, aceasta nu permite UE să „neglijeze provocările sale strategice”, motiv pentru care „redresarea europeană trebuie să se bazeze pe factorii climatici și de tranziție digitală”.

Pe parcursul acestui semestru, Portugalia doreşte să dea un impus special relaţiilor cu India, prin intermediul primului summit între gigantul asiatic şi Uniunea Europeană, într-un moment în care există deja discuţii pentru un viitor acord comercial.

Portugalia are relaţii puternice şi cu Brazilia, cu care, în semestrul în care Portugalia a deţinut ultima preşedinţie europeană prin rotaţie, în 2007, a organizat un summit în care s-a decis consolidarea relaţiilor economice şi comerciale. Această frăţie ar putea fi utilă în perspectiva acordului dintre UE şi Mercosur.

Preşedinţia portugheză se va desfăşura sub motto-ul “Vremea rezultatelor: o redresare echitabilă, verde şi digitală”. Portugalia va pune în centrul preşedinţiei sale modelul social european, dând totodată un imbold agendei sociale în cadrul unui summit care va avea loc în oraşul Porto în luna mai 2021. În cadrul summitului se va discuta despre stadiul implementării pilonului european al drepturilor sociale, lansat în 2017.

Astfel, preşedinţia va urmări consolidarea rezistenţei Europei şi a încrederii oamenilor în modelul social european prin promovarea unei Uniuni bazate pe valorile comune ale solidarităţii, convergenţei şi coeziunii, conform site-ului preşedinţiei portugheze.

Uniunea Europeană trebuie să concentreze o atenție reînnoită asupra conflictelor înghețate și să mențină un rol activ al UE în abordarea acestor probleme, în lumina obiectivului strategic de consolidare a vocației și rezilienței globale a Uniunii, a scrie șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, într-un articol de opinie găzduit de publicația EU Observer.

“Întrucât UE și NATO reprezintă cea mai solidă zonă geopolitică de securitate și stabilitate, acestea trebuie să ia în considerare efectele pe termen lung pe care conflictele prelungite din regiunea Mării Negre le au asupra securității europene și rezilienței strategice”, susține ministrul român de externe, care i-a adresat la finele anului trecut o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE Josep Borrell, solicitând o dezbatere strategică la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor UE cu privire la conflictele înghețate din vecinătatea Uniunii. Scrisoarea a fost co-semnată de miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia).

De asemenea, Aurescu a căutat să conștientizeze importanța acestei teme și la nivelul ONU și OSCE, atrăgând atenția asupra instabilității provocate de conflictele înghețate în cadrul unor discursuri la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și la Consiliul Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

“La granița de est a UE și a NATO, evoluțiile regionale îngrijorătoare sunt în permanență pe radarul României, deoarece există actori gata să exploateze vulnerabilitățile, să creeze sau să mențină tensiuni și să promoveze rezultate care amenință un vecinătate europeană stabilă, pașnică și democratică. În acest context, România a semnalat că a sosit momentul reluării dialogului la nivelul UE privind conflictele prelungite și efectele lor paralizante asupra perspectivelor de securitate și dezvoltare ale regiunii”, spune Aurescu.

În editorialul său, ministrul de externe arată că “România solicită o conversație serioasă la nivelul UE cu privire la acțiunea noastră comună pentru soluționarea conflictelor prelungite, într-un cadru formal și în spiritul unității europene”, nominalizând în special situația Republicii Moldova și necesitatea reglementării conflictului transnistrean, o temă discutată de altfel de șeful diplomației europene, Josep Borrell, cu președintele Republicii Moldova Maia Sandu.

“O astfel de dezbatere are potențialul de a genera rezultate concrete pentru politica de vecinătate a UE, de a spori influența Uniunii în vecinătatea sa și de a genera câștiguri pe termen mediu și lung pentru securitatea europeană și euro-atlantică. Încrederea investită în proiectul european de către statele noastre partenere face imperativ ca UE să își asume un rol de lider mai mare în regiunea Mării Negre în 2021 și nu numai. Faptul este că doar o Uniune capabilă să proiecteze în mod durabil stabilitatea, pacea, democrația și prosperitatea în vecinătatea sa își poate consolida în mod credibil conducerea globală”, mai spune Aurescu.

România consideră că este introducerea unui certificat de vaccinare la nivelul UE necesită o analiză atentă, pentru a evita eventuale abordări discriminatorii și restrictive cu privire la libera circulație în cadrul Uniunii, a transmis secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată în format videoconferință.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, agenda reuniunii a inclus prezentarea priorităților Președinției portugheze la Consiliul UE, o informare cu privire la stadiul organizării Conferinței privind viitorul Europei și o discuție privind coordonarea la nivelul UE din perspectiva gestionării pandemiei de Covid-19.

În intervenția sa referitoare la prioritățile Președinției portugheze a Consiliului UE, secretarul de stat Iulia Matei a salutat obiectivele formulate, acestea reflectând importanța revenirii la prioritățile strategice pe termen lung ale Uniunii, în paralel cu continuarea eforturilor de gestionare a crizei pandemice.

De asemenea, aceasta a apreciat prioritatea acordată eforturilor de relansare, în special prin implementarea viitorului buget UE și a planului european de relansare.

În același timp, Iulia Matei a exprimat susținerea pentru obiectivul Președinției de promovare a coeziunii sociale, ca pilon esențial al acțiunii la nivel UE, în special în contextul post-criză.

Mai mult, oficialul român a reiterat susținerea pentru continuarea dialogului, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, cu privire la noul mecanism general privind statul de drept, precum și pentru avansarea discuțiilor referitoare la Conferința privind viitorul Europei și relațiile viitoare UE-Marea Britanie, post Brexit.

De asemenea, secretarul de stat Iulia Matei a salutat agenda consistentă a Președinției în privința relațiilor externe ale Uniunii, evidențiind importanța viitorului Summit al Parteneriatului Estic, precum și a politicii de extindere.

În cadrul discuției privind gestionarea pandemiei de COVID-19, Iulia Matei a reiterat susținerea pentru menținerea unei abordări coordonate, în special din perspectiva campaniilor de vaccinare în derulare și a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și a subliniat importanța unei campanii de comunicare coordonate la nivelul UE pe tema vaccinării.

De asemenea, secretarul de stat Iulia Matei a susținut menținerea funcționalității pieței interne și a liberei circulații a persoanelor și mărfurilor, cu respectarea recomandărilor Comisiei Europene privind ”culoarele verzi”.

Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a propus crearea unui cetificat unic de vaccinare împotriva COVID-19 la nivel european, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile.

Franța, pe de altă parte,  a declarat că este ”reticentă” față de intorducerea unui pașaport de vaccinare la nivelul Uniunii Europene, precizând că această chestiune nu ar trebui să se afle pe agenda Consiliului European.

Poziția Franței este împărtășită și de România. Prin vocea președintelui Klaus Iohannis, țara noastră a spus că acest pașaport privind vaccinarea nu i se pare ”o idee bună”.  ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

La nivel instituțiilor europene părerile sunt împărțite. 

Președinta Comisiei Europene s-a declarat în favoarea acestei inițiative de introducere a unui pașaport de vaccinare. ”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa. 

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat în favoarea unei dezbateri privind un certificat de vaccinare propus împotriva noului coronavirus, dar consideră că există un pericol legat de introducerea prea rapide a unei astfel de măsuri.

Șefii de stat sau de guvern din 27 de țări membre ale Uniunii Europene urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare anti-COVID-19, al cărei debut a fost marcat la 27 decembrie 2020, România numărându-se printe statele care au luat parte la acest start.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat că a primit din partea companiei AstraZeneca o cerere de autorizare condiţionată pe piaţa europeană a vaccinului său dezvoltat împotriva COVID-19 în colaborare cu Universitatea Oxford.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).