Alianța Electorală PSD-PNL a obținut 19 din cele 33 de fotolii de europarlamentar alocate României pentru cea de-a zecea legislatură europeană 2024-2029, urmată de Alianța AUR cu șase mandate, Alianța Dreapta Unită cu trei mandate, Partidul S.O.S. România cu două mandate, iar un loc de europarlamentar va merge către independentul Nicu Ștefănuță.
Alianţa Electorală PSD PNL a obţinut 48,57% din voturi la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR – 14,93%, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei – 8,7%, UDMR – 6,48%, S.O.S. România – 5,03%, iar 3,08% potrivit rezultatelor provizorii prezentate de Biroul Electoral Central după numărarea a 99,95% din voturi. Prezența la vot în România a fost de 52,42%, peste media Uniunii Europene de aproximativ 51%.
Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.
Alte două partide, AUR şi SOS România, care vor obţine cinci şi respectiv două mandate, intră la categoria “Alţii”, întrucât nu sunt încă afiliate unor grupuri politice europene.
Grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) a obţinut la rândul său un mandat în România, întrucât Cristian Terheş, care a deschis lista AUR, este membru afiliat al acestui grup.
Astfel, în urma alocării mandatelor obținute, precum și a etapei redistribuirii, PSD-PNL vor trimite 19 europarlamentari la Bruxelles.
Cine sunt cei 19 eurodeputați PSD și PNL care își adjudecă mandatul 2024 – 2029
– Mihai Tudose (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Rareș Bogdan (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);
– Gabriela Firea (președinte executiv PSD, fost ministru al familiei, fost primar al Capitalei și senator);
– Dan Motreanu (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);
– Claudiu Manda (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Adina Vălean (PNL, comisar european pentru transporturi 2019 – 2024, europarlamentar 2007 – 2019, fost vicepreședinte al Parlamentului European și fost președinte al Comisiilor ENVI și ITRE din Parlamentul European);
– Victor Negrescu (PSD, europarlamentar 2014 – 2017, ministru delegat pentru afaceri europene 2017-2018, europarlamentar 2020 – 2024, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni, negociator-șef al bugetului UE 2025);
– Vasile Dîncu (președinte al Consiliului Național PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României);
– Daniel Buda (PNL, europarlamentar 2014 – 2024);
– Maria Grapini (PSD, europarlamentar 2014 – 2024);
– Gheorghe Cârciu (PSD);
– Siegfried Mureșan (PNL, europarlamentar 2014 – 2024, vicepreședinte PPE și al grupului PPE în Parlamentul European, negociator-șef al bugetului UE 2018 și 2024);
– Dragoș Benea (PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Mircea Hava (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Alba Iulia);
– Dan Nica (PSD, europarlamentar 2014 – 2024), șef al delegației PSD în Parlamentul European;
– Gheorghe Falcă (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Arad);
– Ștefan Mușoiu (PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților);
– Roxana Mânzatu (PSD, fost ministru al fondurilor europene);
– Virgil Popescu (PNL, fost ministru al energiei);
Cei șase eurodeputați din partea Alianței AUR sunt: Cristian Terheș (actual europarlamentar în cadrul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Claudiu Târziu (co-președinte AUR), Gheorghe Piperea, Maria Teodorescu, George Axinia și Șerban Dimitrie-Sturdza.
Alianța Dreapta Unită alcătuită din USR, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei a obținut trei mandate alocate primilor trei candidați de pe listă: Dan Barna (fost președinte USR), Vlad Voiculescu (fost ministru al sănătății din partea USR) și Eugen Tomac (președinte PMP și europarlamentar 2019-2024), după ce în urmă cu cinci ani avea opt.
UDMR a obținut cel mai bun scor al său din istoria participării la alegerile europene și va trimite doi reprezentați în Parlamentul European, ambii eurodeputați și în actuala legislatură: Iuliu Winkler și Vincze Lorant.
În Parlamentul European a intrat în premieră și Partidul S.O.S România cu două mandate, alocate, conform listei de candidaturi, Dianei Șoșoacă și lui Luis Lazarus.
Cel de-al 33-lea europarlamentar român va fi independentul Nicu Ștefănuță, europarlamentar și în legislatura 2019 – 2024, când a intrat pe listele USR – PLUS. Actualmente, Ștefănuță face parte din grupul Verzilor Europeni, unde este și vicepreședinte, iar în 2023 a fost negociatorul-șef al bugetului Uniunii Europene, când activa în grupul liberal Renew Europe.
Următorul Parlament European își va începe activitatea pe 16 iulie, printr-o sesiune plenară inaugurală la Strasbourg. Grupurile politice au termen până pe data de 4 iulie pentru a se alcătui.
Astfel, din cei 33 de eurodeputați români, 25 (PSD, PNL, USR, UDMR, PMP și Nicu Ștefănuță) vor face parte din grupurile politice pro-europene PPE, S&D, Renew Europe și Verzi, iar ceilalți 8 ar urma să fie afiliați grupărilor eurosceptice și populiste sau o parte vor rămâne neafiliați politic.
La nivel european, Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul europarlamentare cu rezultate provizorii care îl plasează la 189 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 135 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 13 mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate.
Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 76 de mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 de mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr similar de mandate decât a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.
Cel de-al șaptelea grup politic din PE va fi Stânga radicală, cu 36 de locuri. Un număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 46 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.
Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități pro-europene. PPE, S&D și Renew Europe ar urma să dețină în jur de 400 mandate.
