Statele europene membre NATO care doresc să achiziționeze arme și muniție din SUA pentru a le transfera Ucrainei vor beneficia de sprijin financiar, a dat asigurări marți secretarul general al Alianței, Mark Rutte. El a avertizat totodată că țări precum Brazilia, China sau India riscă să fie grav afectate de sancțiuni secundare americane, dacă își mențin relațiile comerciale cu Rusia, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

„Încurajarea mea pentru aceste trei țări în special este aceea ca, dacă locuiți acum la Beijing, la Delhi sau sunteți președintele Braziliei, să analizați acest lucru, întrucât v-ar putea afecta foarte mult”, a indicat în fața presei secretarul general al NATO, Mark Rutte, vorbind după o întâlnire cu congresmeni americani, ce a urmat întrevederii sale de luni cu Trump.

„Așadar, vă rog să-l sunați pe Vladimir Putin și să-i spuneți că trebuie să ia în serios discuțiile de pace, pentru că altfel acest lucru se va întoarce masiv împotriva Braziliei, Indiei și Chinei”, a adăugat Rutte.

Președintele Donald Trump, sub conducerea căruia Statele Unite nu au mai aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, dar au continuat livrările de arme și muniții către Kiev în baza fondurilor în acest scop aprobate de predecesorul său democrat Joe Biden, a anunțat luni un plan prin care alte state membre ale NATO vor cumpăra din SUA echipamente militare pe care apoi le vor transfera Kievului.

Președintele american Donald Trump și-a exprimat luni dezamăgirea față de Rusia și a avertizat cu privire la consecințe economice grave în cazul în care nu va exista un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în 50 de zile.

În context, el a anunțat trimiterea de arme către Alianța Nord-Atlantică pentru a sprijini Ucraina în războiul său împotriva Rusiei.

„Vom produce arme de top și acestea vor fi trimise către NATO”, a declarat Trump, adăugând că costul armelor va fi acoperit de Alianță, și nu de contribuabilii americani.

Rutte a asigurat că statele NATO vor găsi bani pentru a cumpăra din SUA arme și muniții pe care apoi să le ofere Ucrainei, conform planului dorit de Trump și în baza căruia Statele Unite vor furniza acum „masiv” Ucrainei arme „nu doar pentru apărare aeriană, ci și rachete, dar și muniție plătită de europeni”.

Întrebat dacă se discută despre rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina, Rutte a răspuns: „Este vorba atât de arme defensive cât și ofensive. Așadar, sunt multe tipuri de arme, dar nu am discutat în detaliu ieri cu președintele. Despre acestea discută acum Pentagonul, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, împreună cu ucrainenii”.

Mai multe state membre ale NATO s-au declarat deja dispuse să contribuie financiar pentru aceste achiziții, printre ele numărându-se Danemarca, Țările de Jos și Suedia, cărora li s-ar adăuga, potrivit lui Rutte, Germania, Canada, Norvegia, Finlanda și Regatul Unit.

Ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a avut marți, o întrevedere, la sediul MApN, cu ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, oficialul român reconfirmând faptul că România își menține angajamentul pentru Ucraina, în strânsă coordonare cu NATO și UE

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile au vizat situația de securitate din regiunea Mării Negre, implicațiile războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, precum și modalitățile prin care România își poate consolida sprijinul pentru statul vecin, în contextul instrumentelor implementate la nivelul NATO, UE și al Grupului de Contact pentru Ucraina în domeniul apărării (UDCG).

Ministrul Moșteanu a reiterat sprijinul ferm și consecvent al României pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei. El a subliniat că, în fața amenințărilor directe la adresa securității regionale, țara noastră își menține angajamentul pentru un sprijin multidimensional și durabil acordat Ucrainei, în strânsă coordonare cu NATO și Uniunea Europeană.

„România rămâne un susținător activ și dedicat al eforturilor internaționale de sprijinire a Ucrainei. Cooperarea și solidaritatea noastră trebuie să fie constante și adaptate provocărilor de securitate actuale”, a spus ministrul apărării naționale.

Oficialul român a evidențiat contribuția consistentă a țării noastre la eforturile colective de instruire a militarilor ucraineni, prin participarea la Misiunea de Asistență Militară a Uniunii Europene – EUMAM Ucraina, precum și la misiunea INTERFLEX, coordonată de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. „Aceste demersuri reflectă angajamentul României de a contribui la dezvoltarea capacităților de apărare ale Ucrainei într-un cadru multinațional”, a precizat Liviu-Ionuț Moșteanu.

În context, ministrul apărării naţionale a subliniat rolul esențial al Centrului de Instruire F-16 din România – dedicat pregătirii piloților români și a celor din alte state aliate și partenere, inclusiv din Ucraina, despre care a spus că „reprezintă o contribuție tangibilă la consolidarea interoperabilității și a securității colective în regiune”.

La finalul întrevederii, partea română a reconfirmat importanța menținerii unui dialog constant și aplicat, ca instrument esențial pentru gestionarea provocărilor de securitate și pentru susținerea stabilității regionale în actualul context geopolitic.

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski, discuțiile relevând nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia şi a componentelor comerciale şi de apărare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali și-au arătat determinarea de a continua coordonarea pe dimensiunea securității regionale, cu accent pe întărirea Flancului Estic al NATO, şi au mulțumit pentru contribuția militarilor români, prin detaşamentul de apărare antiaeriană din cadrul prezenței înaintate din Polonia, și a militarilor polonezi din cadrul brigăzii multinaționale de la Craiova.

În ceea ce privește consolidarea securității europene, cei doi oficiali au punctat nevoia de a continua sprijinul multidimensional în regiune și de a crește presiunea la adresa Federației Ruse. În acest sens, au reiterat susținerea pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană.

Ministrul român a subliniat angajamentul comun al celor două state de a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din energie, prin utilizarea plafonului prețului petrolului, sancționarea suplimentară a navelor „flotei fantomă” a Rusiei și a actorilor implicați și prin măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă.

Ministrul Oana Țoiu a exprimat interesul pentru valorificarea oportunităților oferite de fondurile europene pentru a participa, în mod coordonat, la reconstrucția Ucrainei, și parteneriatele potențiale între companiile din România și cele din Polonia. Oficialii au agreat linii viitoare de lucru privind integrarea mediului de afaceri în proiecte strategice comune, pornind de la un schimb de bune practici în asigurarea și garantarea investițiilor mediului privat în vecinătatea Uniunii Europene. În plan mai extins, ministrul român a punctat valoarea adăugată a băncilor naționale de dezvoltare în mai buna utilizare a instrumentelor financiare europene, sens în care a propus inițierea unui dialog pe această temă.

A fost, totodată, reiterat interesul comun pentru promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, ca instrument de combatere a utilizării de către Rusia de narative maligne, cu inițiative concrete de cooperare, precum susținerea finanțării europene destinate unor proiecte cu impact tangibil, la nivelul populației (spre exemplu mass-media în limba română ca parte a unui efort mai amplu al Poloniei).

Alte elemente de calendar și invitații către delegații din Polonia menționate în întâlnire de partea română: summit-ul NATO pentru industrie din noiembrie, găzduit de România la București, și summit-ul orașelor, pentru extinderea UE, din septembrie, de la Timișoara. De asemenea, cei doi miniștri și-au exprimat interesul pentru o nouă reuniune trilaterală România-Polonia-Turcia până la finalul acestui an.

Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.