Connect with us

ROMÂNIA

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

Published

on

© Patriciu Achimaș-Cadariu - Facebook

După aproape șase ani de la lansarea primului Plan Național de Control al Cancerului, România va avea oficial un nou Plan la standarde europene și în linie cu obiectivele Planului european de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, deputat și preşedinte al Grupului pentru combaterea cancerului constituit la nivelul Parlamentului României, va prezenta mâine, 19 ianuarie, noul Plan Național de Combatere a Cancerului. 

Lansarea are loc mâine la Palatul Cotroceni, începând cu ora 17:00, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a ministrului sănătății, Alexandru Rafila, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro. Evenimentul va fi LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeana.

Reamintim că după 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

De asemenea, la eveniment vor participa și Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, Conf. univ. dr. Michael Shenker, președintele Comisiei de oncologie a Ministerului Sănătății, Cezar Irima, președintele Federației asociațiilor bolnavilor de cancer din România, Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru inovație în medicină și Nicoleta Pauliuc, senator, supraviețuitoare de cancer și inițiatoarea Legii Supraviețuitorului de Cancer.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

Published

on

© Romanian Space Agency (ROSA) / Facebook

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat luni că România trebuie să achite “minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenţia Spaţială Europeană, informează Agerpres.

“România are o situaţie dificilă, pentru că în perioada 2017 – 2019 nu şi-a achitat cotizaţia la Agenţia Spaţială Europeană, devenind singura ţară care, din păcate, nu a făcut asta. Ulterior, din 2019 încolo, noi am început să plătim (…) din aceste sume restante care în acest moment ajung la aproape 100 de milioane de euro, deci o sumă substanţială şi, în contextul actual economic, căutăm să găsim o cale de mijloc în care să plătim cât mai mult din această sumă, fără să periclităm echilibrul fiscal bugetar al ţării”, a afirmat el, după intervenţia din deschiderea conferinţei “Space and Security for Eastern Europe – Romania, 10 years in the European Space Agency”, organizată de Agenţia Spaţială Română.

De asemenea, ministrul a adăugat că această cotizaţie reprezintă de fapt “o investiţie extrem de rentabilă pentru România”.

“Noi trebuie să plătim această datorie în cât mai scurt timp, astfel încât să redevenim membri cu drepturi depline ai European Space Agency (ESA). Noi trebuie să dăm până în luna octombrie minim 60 – 60 şi ceva de milioane de euro. Este o sumă importantă, pentru a putea să reglăm lucrurile cu Agenţia Spaţială Europeană”, a precizat el.

Mai mult, Sebastian Burduja a mărturisit că găseşte decizia de a nu mai plăti cotizaţia României la ESA drept “inexplicabilă”.

În acest context, ministrul a menţionat că dreptul de vot al României la ESA este suspendat, ţara noastră fiind singura în această situaţie. Totuşi, în această perioadă, experţii români au acces la programele ESA.

“Nu ştim cât mai durează indulgenţa Agenţiei Spaţiale Europene”, a completat Burduja.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

Published

on

© Guvernul României / Facebook

Acordul între Banca Europeană de Investiții și Societatea Națională Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare este un demers care se înscrie în obiectivele și nivelul de ambiție al Guvernului pentru realizarea tranziției către o economie verde, a trasmis luni premierul Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat de presă.

“Semnarea acordului de consultanță între Banca Europeană de Investiții și Societatea Națională Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România “în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde. Strategia urmată de companii precum SNTGN Transgaz SA dovedește că tranziția se poate face progresiv și că atingerea obiectivelor trebuie acompaniată de resurse adecvate. Demersul companiei constituie un exemplu de bună practică și încurajez toate instituțiile, toate societățile comerciale să îl urmeze”, a declarat prim-ministrul României.

Mai mult, Nicolae Ciucă a precizat că acest proiect contribuie și  la îndeplinirea obiectivelor din PNRR, astfel încât “să menținem echilibrul între reforme și investiții”.

El a mulțumit Băncii Europene pentru Investiții pentru tot suportul pe care l-a acordat până acum și îl va acorda de aici înainte României.

De asemenea, prim-ministrul a precizat că Bancă Europeană de Investiții va asigura sprijin şi Ministerului Educației, finanțând o serie întreagă de proiecte în universitățile din România și va acorda sprijin tinerilor care provin din familiile cu venituri mici.

“Acest sprijin constituie o experiență care ne dă încrederea că putem continua şi de aici înainte și identifica oportunitățile create atât de situația de securitate în care ne găsim, cu specificul țărilor de graniță a Ucrainei, și, desigur, celelalte oportunități prin care căutăm să ne asigurăm sursele de energie și independența energetică față de Rusia. Mulțumindu-vă și felicitându-vă încă o dată, vă doresc succes în derularea programului”, a conchis premierul.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Previziunile economice de primăvară pentru România: Comisia Europeană anticipează o încetinire a ritmului de creștere până la 2,6% în 2022. Inflația va atinge un nivel record, de 8,9%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Comisia Europeană și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Potrivit previziunilor economice de primăvară ale anului 2022, PIB-ul UE va rămâne  în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.

Concret, redeschiderea post-pandemică a serviciilor ce implică interacțiune sporită, o piață a forței de muncă puternică și în curs de îmbunătățire, măsurile fiscale pentru a compensa creșterea prețurilor la energie sunt menite să sprijine consumul privat.

Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este prevăzută acum la 2,7% în 2022 și la 2,3% în 2023, în scădere de la 4,0% și, respectiv, 2,8% (2,7% în zona euro.

Revizuirea în scădere pentru 2022 trebuie citită în contextul avansului de creștere economică din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la rata anuală de creștere pentru acest an. Creșterea producției pe parcursul anului a fost redusă de la 2,1% la 0,8%.

Principala lovitură pentru economica mondială și cea europeană este dată de prețurile la materiile prime energetice.

Deși acestea crescuseră substanțial înainte de război, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea privind lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporind totodată volatilitatea acestora. Acest lucru este valabil pentru alimente și alte bunuri și servicii de bază, puterea de cumpărare a gospodăriilor fiind în scădere.

Întreruperile logistice și ale lanțurilor de aprovizionare induse de război, precum și creșterea costurilor de producție pentru o gamă largă de materii prime se adaugă la perturbările din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a COVID-19 aplicate încă în unele părți ale Chinei, fapt ce pune presiune asupra producției.

Prețurile la energie au dus inflația la valori record

Inflația a luat avânt de la începutul anului 2021. De la 4,6% în ritm anual în ultimul trimestru din 2021, aceasta a urcat la 6,1% în primul trimestru din 2022. Inflația globală în zona euro a urcat la 7,5% în aprilie, cea mai mare rată din istoria uniunii monetare.

Inflația în zona euro este estimată la 6,1% în 2022, înainte de a scădea la 2,7% în 2023.

Pentru anul 2022 în ansamblu, aceasta reprezintă o revizuire considerabilă în creștere față de previziunile intermediare din iarna anului 2022 (3,5%). Se preconizează că inflația va atinge un vârf de 6,9% în trimestrul al doilea al acestui an și va scădea treptat ulterior. Pentru UE, se așteaptă ca inflația să crească de la 2,9% în 2021 la 6,8% în 2022 și să scadă din nou la 3,2% în 2023. Inflația medie de bază este proiectată peste 3% în 2022 și 2023 atât în UE, cât și în zona euro.

O piață a forței de muncă puternică și care continuă să se amelioreze

Piața muncii intră în noua criză de pe o bază solidă. În 2021, în economia Uniunii au fost create peste 5,2 milioane de locuri de muncă, ceea ce a atras un număr suplimentar de aproape 3,5 milioane de persoane pe piața muncii. În plus, numărul șomerilor a scăzut cu aproape 1,8 milioane de persoane. Ratele șomajului la finele anului 2021 au scăzut sub nivelurile record anterioare.

Conform previziunilor, condițiile de pe piața muncii vor continua să se amelioreze. Se estimează că ocuparea forței de muncă din UE va crește cu 1,2 % anul acesta, deși această rată anuală de creștere este stimulată de dinamica puternică din a doua jumătate a anului trecut. Se anticipează că refugiații de război ucraineni din Uniune vor intra pe piețele muncii doar treptat, cu efecte tangibile ce vor deveni vizibile abia începând cu anul viitor.

Ratele șomajului ar urma să scadă, conform previziunilor, până la 6,7 % în acest an și 6,5 % în 2023 în UE, în timp ce în zona euro ele ar urma să atingă 7,3 % în 2022 și 7,0 % în 2023.

Deficitele publice continuă să scadă, dar costurile asociate războiului cresc

În pofida costului măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și de sprijinire a persoanelor care fug din Ucraina, deficitul public agregat din UE va continua să scadă în 2022 și 2023, pe fondul retragerii măsurilor temporare de sprijin COVID-19: de la 4,7 % din PIB în 2021, deficitul în UE va scădea la 3,6 % din PIB în 2022 și la 2,5 % în 2023 (3,7 % și 2,5 % în zona euro).

După ce ponderea datoriei publice în PIB a înregistrat un declin de aproximativ 90% (97% în zona euro) în 2021, Comisia Europeană anticipează că aceasta va ajunge la aproximativ 87% în 2022 și 85% în 2023 (95% și, respectiv, 93% în zona euro), rămânând peste nivelul de dinainte de COVID-19.

Incertitudinea și riscurile depind de evoluția războiului

Riscurile la adresa previziunilor privind activitatea economică și inflația depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de impactul acestuia asupra piețelor energetice.

Având în vedere gradul ridicat de incertitudine, previziunile de bază sunt însoțite de o analiză-scenariu bazată pe un model care ia în calcul impactul unor prețuri mai mari la produsele energetice de bază, precum și al unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze naturale din Rusia.

În acest din urmă scenariu, mai grav, ratele de creștere a PIB-ului ar fi cu aproximativ 2,5 și 1 punct procentual mai mici decât previziunile de bază în 2022 și, respectiv, 2023, în timp ce inflația ar crește cu 3 puncte procentuale în 2022 și cu peste 1 punct procentual în 2023, peste proiecția de bază.

Pe lângă aceste perturbări potențiale ale aprovizionării cu energie, problemele mai grave decât se preconizase din lanțurile de aprovizionare, precum și creșterile suplimentare ale prețurilor materiilor prime non-energetice, în special ale alimentelor, ar putea conduce la o intensificare a presiunilor în jos asupra creșterii economice și a presiunilor în sus asupra prețurilor. Efectele secundare mai mari decât se preconizase provocate de un șoc inflaționist importat ar putea amplifica forțele stagflaționiste.

Presiunile inflaționiste puternice sunt însoțite și de riscuri sporite la adresa condițiilor de finanțare. În fine, COVID-19 rămâne un factor de risc.

Dincolo de aceste riscuri imediate, invazia Rusiei în Ucraina duce la o decuplare economică a UE de Rusia, cu consecințe greu de evaluat în acest stadiu.

Cum va arăta situația din România

Comisia Europeană anticipează că economia României își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

Inflația erodează veniturile disponibile, iar războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează percepția asupra economiei, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă, investițiile.

Instituția europeană anticipează o ușoară revenire a creșterii economice în 2023, când inflația va scădea.

Șomajul se va menține în jurul valorii de 5,5%, în timp ce nivelului prețurilor va atinge un vârf în acest an și se va reduce treptat în 2023. Comisia Europeană preconizează că deficitul bugetar va ajunge la 7,5% din PIB în 2022, înainte de a scădea la 6,3% în 2023, ceea ce va duce datoria publică brută la 52,6% până în 2023.

Inflația va ajunge la un nivel record

Creșterea bruscă a prețurilor la energie, care a început la sfârșitul anului 2021, s-a transferat în componentele inflației de bază, cum ar fi alimentele procesate, serviciile și bunurile industriale. Se preconizează că această tendință va fi agravată de presiunea suplimentară asupra prețurilor la energie și la anumite alimente și mărfuri ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. În ansamblu, inflația ar urma să ajungă la 8,9% în 2022, înainte de a scădea ușor la 5,1% în 2023.

Riscurile sunt, în principal, în sensul scăderii creșterii economice și, invers, al inflației, deoarece situația depinde în mare măsură de durata și de gravitatea conflictului, precum și de situația globală, de fricțiunile comerciale globale.

Cu toate acestea, există totuși și riscuri în sensul creșterii, deoarece investițiile în activele fixe ar putea fi influențate pozitiv de relocarea proceselor de producție din Ucraina și Rusia, în timp ce piața forței de muncă ar putea integra mai multe persoane care fug din Ucraina decât s-a presupus inițial.

 

 

 

 

 

 

Continue Reading

Facebook

NATO9 mins ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO1 hour ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA2 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

U.E.3 hours ago

Lituania critică opoziția Ungariei față de embargoul asupra petrolului rusesc: ”Întreaga UE este ținută ostatică de un stat membru”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

CE propune noi norme pentru a îmbunătăți flexibilitatea bugetului UE în perioade de criză și digitalizarea gestionării banilor europeni

CONSILIUL UE4 hours ago

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending