ROMÂNIA
România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice
Published
2 years agoon
By
Diana Zaim
Potrivit experților de la nivel național și european, accesul la medicamentele inovatoare pentru pacienții români care suferă de boli rare poate fi îmbunătățit în următorii ani, pentru că România are pentru prima dată șansa, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, să contribuie la revizuirea Regulamentului privind medicamentele orfane, regulament care a fost implementat în urmă cu 20 de ani.
Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire la accesul pacienților români la medicamentele orfane și de uz pediatric, dar și despre rolul României în viitoarele negocieri la nivel european pentru revizuirea Regulamentului privind medicamentele orfane.
Reamintim că Pentru a se asigura că pacienții care suferă de afecțiuni rare au acces la medicație a fost adoptat în urmă cu 20 de ani „Regulamentul privind medicamentele orfane (OMP)” prin care a fost introdusă o legislație specifică, o definiție a OMP și un comitet specific responsabil de OMP la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), precum și stimulente pentru promovarea dezvoltării tratamentelor pentru bolile rare.
Rolul României și al experților români în negocierile purtate de instituțiile europene
Acest regulament vechi de mai bine de 20 de ani va fi reevaluat, iar România este pentru prima dată când, în calitate de stat membru al UE, va participa la procesul legislativ în cadrul negocierilor de la nivelul Consiliului și ulterior la negocierile dintre Consiliu și Parlament prin transmiterea de poziții succesive în cadrul negocierilor asupra actului legislativ, în funcție de interesele naționale în materie.
Revizuirea legislației UE urmărește lipsurile identificate prin evaluare cu privire la produse și dezvoltarea acestora, destinate nevoilor specifice ale copiilor și pacienților cu boli rare; accesul timpuriu la tratament pentru aceste grupe și îmbunătățirea procedurilor de avizare și reducerea inechităților de acces.
În context mai larg, Comisia Europeană a lansat o altă consultare publică în 28 septembrie, care se va încheia în 21 decembrie 2021, despre reforma cadrului general al politicii medicamentelor, ca parte a rezilienței sectorului farmaceutic UE. Astfel, Reprezentanța permanentă a României pe lângă UE invită actorii cheie din România să participe și să se implice și, cel mai important, să-și facă vocea auzită la nivel european.
Ce urmează după ce Comisia Europeană va prezenta actul legislativ
Odată ce Comisia Europeană va prezenta public actul legislativ, Consiliul UE și Parlamentul vor demara dezbaterile pe marginea acestuia (co-decizie). Președinția franceză care va fi la conducerea Consiliului în primul semestru al anului viitor, va pune pe agenda de lucru propunerea în vederea identificării unui compromis cu majoritatea calificată a UE 27, iar Parlamentul în paralel își va vota poziția în primă lectură, inițial în comisia de specialitate ENVI și, ulterior, în plenul Parlamentului European.
Când Consiliul va ajunge la un acord va demara negocierile cu Parlamentul European, așa numitele triloguri, iar după mai multe rânduri de negocieri se va ajunge la un acord politic între cei doi colegislatori. Odată încheiat acordul, regulamentul va fi adoptat, urmând a intra în vigoare imediat după publicarea în Jurnalul Oficial al UE cu efecte juridice imediate, dacă nu vor exista perioade tranzitorii și dacă va fi un regulament și nu o directivă. De la momentul încheierii consultării publice și până la publicarea actului, Statele Membre, Consiliul și Parlamentul nu pot influența actul legislativ, acesta fiind în expectativă și pregătire pentru adoptarea de către Comisie.
România va participa, pentru prima dată, la procesul legislativ în cadrul negocierilor de la nivelul Consiliului și ulterior la negocierile dintre Consiliu și Parlament prin transmiterea de poziții succesive în cadrul negocierilor asupra actului legislativ, în funcție de interesele naționale în materie.
Negocierile dintre statele membre la nivelul Consiliului se poartă între statele membre pe trei niveluri: la nivel tehnic, de experți ai statelor membre în grupurile de lucru privind produsele farmaceutice și dispozitivele medicale; la nivelul reprezentanților permanenți ai statelor membre (COREPER) și la nivel ministerial, Consiliul EPSCO (componenta de sănătate).
Pe lângă participarea la consultările publice, România va avea o nouă șansă de a participa, contribui și influența procesul legislativ al UE în vederea creării unor condiții optime pentru asigurarea accesului la tratamentul pentru bolile rare și pediatrice în beneficiul pacienților români și pentru crearea cadrului de stimulente, necesar dezvoltării de produse orfane și pediatrice pentru industria farmaceutică.
De asemenea, România își va aduce totodată contribuția în cadrul inițiativei „o Strategie Farmaceutică europeană” și va susține asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din România și din cadrul Uniunii Europene.
Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

You may like
-
Comisia Europeană propune o mai bună garantare a drepturilor adulților care au nevoie de protecție sau de sprijin în situații transfrontaliere
-
Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului
-
Proiect de țară în domeniul cercetării și inovației în sănătate: Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și Local American Working Group lansează Hubul de Inovație în Sănătate din România
-
ARPIM: Doar 30% din noile medicamente inovatoare din Europa sunt disponibile în România. Un medicament ajunge la pacientul român în 918 zile, comparativ cu 128 în Germania
-
Proiect pilot de evaluare a riscului de diabet zaharat tip 2 derulat in farmacii la inițiativa Colegiului Farmaciștilor din România, ARPIM și ADRFR
-
40 de start-up-uri și companii inovatoare românești vin la Romanian Start-Up Days, un eveniment organizat la Washington de Ambasada României în SUA
INTERNAȚIONAL
Zelenski, recunoscător pentru că “România ajută Ucraina”: Relațiile s-au schimbat când “Iohannis și alți lideri au susținut candidatura Ucrainei la UE”
Published
7 hours agoon
June 1, 2023
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit joi președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul pe care acesta și România l-au acordat în susținerea candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană.
Liderul de la Kiev a făcut aceste afirmații la Castelul Mimi din Bulboaca, la 35 de kilometri sud de Chișinău, acolo unde președinta R. Moldova Maia Sandu a găzduit summitul Comunității Politice Europene, un eveniment de o anvergură fără precedent în istoria Republicii Moldova.
“În primul rând, România ajută deja Ucraina, eu sunt recunoscător, la fel cum sunt recunoscători și băieții și fetele noastre care ajută de pe front. Eu îi sunt recunoscător președintelui Iohannis, sigur, între noi sunt relații excelente, și asta este foarte important. Ele, în mod cert, s-au schimbat din momentul în care Iohannis, împreună cu alți lideri, a venit în poate cel mai important moment și a susținut candidatura Ucrainei la UE. Din momentul acela avem deja alte relații. Mai bune. Nu între mine și președinte, sigur, e un lucru important și acesta, dar între statele și popoarele noastre”, a spus Zelenski, în cadrul unei conferință de presă, răspunzând unei întrebări din partea Libertatea.
Liderul de la Kiev s-a referit indirect la vizita pe care președintele Iohannis a efectuat-o anul trecut la Kiev, pe 16 iunie, alături de președintele Franței, cancelarul Germaniei și premierul Italiei, cu o zi înainte ca executivul european să adopte opinia de susținere a candidaturii Ucrainei la UE și cu o săptămână înainte de decizia propriu-zisă în Consiliul European.
Afirmațiile de joi ale lui Zelenski au venit în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis, şi omologul ucrainean au adoptat în aceeași zi o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei, documentul fiind andosat de cei doi lideri politici în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc în marja participării la summitul Comunității Politice Europene din Republica Moldova, organizat la Castelul Mimi din Bulboaca.
“Preşedintele României şi Preşedintele Ucrainei salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce priveşte avansarea pe calea integrării euroatlantice; confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susţinere a integrării Ucrainei în cadrul Alianţei şi pentru implementarea standardelor NATO; exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022”, se arată în declaraţia semnată de cei doi şefi de stat.
Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare.
De asemenea, România susține Ucraina în vederea obținerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condițiile vor fi îndeplinite.
Ulterior, în cadrul unei conferință de presă, președintele Klaus Iohannis a avertizat că dacă europenii nu vor reuși să ajute Ucraina și Republica Moldova înseamnă că Europa a pierdut.
Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre poziția României cu privire la eventuale garanții de securitate pentru Ucraina înainte de aderarea la NATO și referitor la o eventuală foaie de parcurs în această direcție, Klaus Iohannis a răspuns că la “summitul NATO se vor discuta variantele care sunt posibile”.
“Un așa-numit road map sau un calendar vom vedea dacă este util sau nu sau dacă mai degrabă ar induce niște reacții nedorite din altă parte“, a punctat șeful statului, subliniind că acest subiect a fost discutat și în cadrul grupului de lucru privind securitatea din cadrul summitului CPE la care a participat alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de președintele francez Emmanuel Macron.
“Vom lua o decizie până la Summit. Dar pot să vă spun ce am spus și acolo, important este să se simtă Ucraina cu garanții din partea noastră că o ajutăm până când învinge și ucrainenii să fie convinși și după Summitul NATO că noi îi considerăm că sunt alături de noi și noi alături de ei”, a insistat el.
NATO
Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut
Published
11 hours agoon
June 1, 2023
Dacă europenii nu vor reuși să ajute Ucraina și Republica Moldova înseamnă că Europa a pierdut, a avertizat joi președintele Klaus Iohannis, la finalul participării sale la cel mai important eveniment internațional găzduit de Republica Moldova în istoria sa, summitul Comunității Politice Europene.
Șeful statului a susținut declarații de presă în urma participării la summit, a participării sale la grupul de lucru privind securitatea și întrevederilor sale cu premierul Belgiei, președintele Muntenegrului și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu acesta din urmă adoptând și o declarație comună privind susținerea integrării euro-atlantice a Ucrainei și disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO.
Întrebat despre poziția României cu privire la eventuale garanții de securitate pentru Ucraina înainte de aderarea la NATO, privind o eventuală foaie de parcurs în această direcție, Klaus Iohannis a răspuns că la “summitul NATO se vor discuta variantele care sunt posibile”.
“Un așa-numit road map sau un calendar vom vedea dacă este util sau nu sau dacă mai degrabă ar induce niște reacții nedorite din altă parte“, a punctat șeful statului, subliniind că acest subiect a fost discutat și în cadrul grupului de lucru privind securitatea din cadrul summitului CPE la care a participat alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de președintele francez Emmanuel Macron.
“Vom lua o decizie până la Summit. Dar pot să vă spun ce am spus și acolo, important este să se simtă Ucraina cu garanții din partea noastră că o ajutăm până când învinge și ucrainenii să fie convinși și după Summitul NATO că noi îi considerăm că sunt alături de noi și noi alături de ei”, a insistat el, în timp ce, la Oslo, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat că aliații vor discuta un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei.
Întrebat în același timp și despre sprijinul pentru Republica Moldova, pentru ca această țară să fie inclusă în schema unor garanții de securitate în paralel cu eforturile de începere a negocierilor de aderare la UE, Iohannis a precizat că “ar fi greșit să ne concentrăm doar pe aspectul de integrare europeană.
“Securitatea are multe fațete. Mă gândesc nu neapărat la securitatea militară în acest sens, fiindcă Moldova s-a declarat neutră, dar vorbim, de exemplu, de securitate energetică, de stabilitatea statului și așa mai departe, și este interesul nostru, al tuturor, ca Moldova să fie și să rămână stabilă”, a precizat președintele.
“Dacă noi, europenii, nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut. Atât de simplu este. Dar acesta nu este singurul motiv pentru care ajutăm Ucraina și Moldova. O facem fiindcă așa este corect, fiindcă, după părerea noastră, ei sunt parte din Europa democratică, ei sunt o parte din comunitatea noastră și aici deja putem să ne dăm seama care este plus-valoarea acestui format european și de aceea am subliniat în deschidere, statele europene democratice – fiindcă mai este cineva, dar nu este democratic și nu a fost invitat -, deci Moldova și Ucraina sunt dintre ai noștri”, a explicat șeful statului.
Republica Moldova a găzduit joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), unde aproape 50 de lideri s-au reunit la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău.
Summitul a avut loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.
La acest summit, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat pentru includerea țării sale în UE și NATO.
REPUBLICA MOLDOVA
Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături
Published
11 hours agoon
June 1, 2023
Summitul Comunității Politice Europene găzduit de Republica Moldova este o dovadă relevantă a capacității acestei țări de a adera la Uniunea Europeană, iar România și celelalte state europene îi sunt alături, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, la finalul participării sale la cel mai important eveniment internațional găzduit de Republica Moldova în istoria sa.
Șeful statului a susținut declarații de presă în urma participării la summit, a participării sale la grupul de lucru privind securitatea și întrevederilor sale cu premierul Belgiei, președintele Muntenegrului și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu acesta din urmă adoptând și o declarație comună privind susținerea integrării euro-atlantice a Ucrainei.
“Este o dovadă a capacității administrative a Republicii Moldova, atât de relevantă și pentru obiectivul strategic al acestui stat, și anume, de aderare la Uniunea Europeană. (…) Din punctul nostru de vedere, al României, dincolo de subiectele sectoriale, un obiectiv principal al reuniunii a fost lansarea mai multor semnale politice clare. Acest obiectiv a fost atins, aș zice, de o manieră categorică“, a spus Iohannis.
Potrivit acestuia, un prim semnal a fost cel privind importanța Republicii Moldova pentru întregul continent european și privind sprijinul pe care acest stat îl primește pentru asigurarea securității și stabilității sale, precum și pentru aderarea la Uniunea Europeană.
“Republica Moldova nu este singură în fața provocărilor cărora trebuie să le facă față. România îi este alături, așa cum am arătat, prin fapte concrete, cu fiecare ocazie și acest lucru l-am spus și în deschiderea Summitului când am luat cuvântul, Moldova nu este singură. Și, așa cum s-a arătat aici, practic în unanimitate, și celelalte state europene îi sunt alături. Sunt convins că sprijinul statelor democratice va continua pentru Republica Moldova, pentru Ucraina și pentru regiune, creșterea securității, a rezilienței însemnând creșterea securității și a rezilienței pentru noi toți, inclusiv pentru România și pentru români”, a detaliat președintele.
Șeful statului a punctat că un al doilea semnal, de asemenea de importanță crucială, a fost reiterarea, după primul summit al Comunității, cel de la Praga, a sprijinului pentru Ucraina și pentru poporul ucrainean, în lupta lor pentru a câștiga războiul de agresiune declanșat de Rusia.
“Un sprijin care, așa cum am mai spus, va fi acordat atât timp cât este necesar, pentru a ajuta Ucraina să-și asigure independența, suveranitatea și integritatea teritorială”, a explicat el.
“Un al treilea semnal a fost adresat regiunii în ansamblul său. Europa de Est și regiunea extinsă a Mării Negre sunt regiuni a căror importanță strategică a devenit în ultima vreme evidentă pentru tot mapamondul. Iar discuțiile noastre de astăzi confirmă atenția care este acordată regiunii, la nivelul pe care, trebuie să o spun așa, îl merită”, a conchis Klaus Iohannis.
Citiți și
Republica Moldova a găzduit joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), unde aproape 50 de lideri s-au reunit la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău.
Summitul a avut loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.
Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Maia Sandu, “recunoscătoare sprijinului din partea României și Franței”, predă Spaniei ștafeta summitului CPE care a făcut R. Moldova mai vizibilă pe harta Europei

Zelenski, recunoscător pentru că “România ajută Ucraina”: Relațiile s-au schimbat când “Iohannis și alți lideri au susținut candidatura Ucrainei la UE”

Victor Negrescu solicită Comisiei Europene printr-un demers susținut de europarlamentari din mai multe grupuri politice să sprijine cu fonduri UE copiii români cu părinți plecați în afara țării

Oficiali de rang înalt din Europa în frunte cu Josep Borrell participă la cel mai important forum de securitate din Asia, încercând să-i convingă pe partenerii din regiune să sprijine mai mult Ucraina

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

Polonia livrează arme și muniții cu șase avioane de transport pentru poliția din Republica Moldova

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

Declarație comună Iohannis – Zelenski adoptată în R. Moldova: România și Ucraina vor organiza consultări privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei înaintea aderării la NATO

Parlamentul European solicită o strategie coordonată pentru a mări reziliența UE la ingerințele străine și la manipularea informațiilor și pentru a proteja alegerile europene din 2024

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen
Team2Share


Trending
-
INTERVIURI1 week ago
INTERVIU | Gabriela Dancău, ambasadorul României la Roma: Pregătim semnarea unei noi declarații comune a Parteneriatului Strategic. Există premisele unei participări româno-italiene la proiecte pentru reconstrucția Ucrainei
-
NATO1 week ago
“Valencia Trio”: A fost lansată trilaterala Spania – România – Polonia la nivel de miniștri de externe, țări care reprezintă aproape un sfert din populația UE
-
Daniel Buda1 week ago
Daniel Buda semnalează problemele privind reducerea cu 50% a consumului de pesticide în UE: În România consumul este de 700 de grame pe hectar, în vreme ce în Olanda se ridică la 7900 de grame
-
ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen
-
POLITICĂ1 week ago
Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie