Uniunea Europeană dorește să-și reînnoiască și să-și actualizeze angajamentul politic față de parteneriatul cu NATO, în contextul amenințărilor hibride care devin din ce în ce mai intense.

Într-o conferință de presă susținută alături de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO,  și de Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei, țară care face parte dintr-o oprire a oficialilor de la Bruxelles înainte de a se îndrepta către Letonia, unde va avea loc reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis solidaritatea europeană față de cele două state care se confruntă cu un ”atac hibrid, cinic și periculos” din partea regimului Lukașenko ce ”pune în pericol viața celor nevinovați, ademeniți la granița cu Belarus de promisiuni false.”

”Lukașenko a eșuat în încercarea sa de a submina unitatea și solidaritatea UE. Ne confruntăm cu atacul său hibrid împreună. Dar trebuie, de asemenea, să tragem învățăminte. Pentru a devia atenția de la problemele lor interne, adversarii noștri nu se sfiesc să lanseze atacuri hibride împotriva noastră. Aceste atacuri pot lua forme multiple. Dezinformarea pentru a alimenta tensiuni în cadrul societății – am văzut asta și în timpul pandemiei și în timpul alegerilor noastre. Atacuri cibernetice împotriva persoanelor, instituțiilor și infrastructurilor, punând vieți în pericol direct. Sau, așa cum arată situația actuală, instrumentalizarea ființelor umane în scopuri politice”, a subliniat von der Leyen.

Pentru a răspunde la astfel de evenimente, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța cooperării între Uniunea Europeană și NATO pe trei dimensiuni: reziliența, evaluarea situației și combaterea dezinformării.

”În primul rând, în ceea ce privește reziliența. În cadrul Strategiei Uniunii pentru securitate, ne evaluăm capacitățile și resursele pentru a răspunde la amenințările hibride. În această privință, Uniunea Europeană dispune de instrumente solide, care acoperă diferite scenarii. De exemplu, dacă ne uităm la situația din Belarus în acest moment, ne-am mobilizat puterea diplomatică, ajungând atât la partenerii noștri, cât și la țările de origine. Am recurs la sancțiuni împotriva persoanelor și autorităților implicate și ne coordonăm sancțiunile cu Statele Unite, Regatul Unit și Canada. Așadar, dispunem de instrumente eficiente. În al doilea rând, în ceea ce privește evaluarea situației. Pentru a putea lua decizii adecvate și a acționa în timp util și în mod eficient, este esențială o capacitate adecvată de informare și analiză. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană are nevoie de propriul său centru comun de conștientizare a situației. Un astfel de centru ar ajuta Uniunea Europeană să își reunească expertiza și know-how-ul, de exemplu în combaterea atacurilor hibride. Și al treilea punct al meu este, în cele din urmă, dezinformarea. Acesta este un bun exemplu de cooperare foarte eficientă între Uniunea Europeană și NATO. Personalul nostru este în contact permanent pentru a preveni răspândirea informațiilor false și pentru a bloca intervențiile și interferențele străine. NATO este, de exemplu, conectată la sistemul de alertă rapidă al UE. Și am desfășurat cu succes campanii și acțiuni comune de sensibilizare și de informare, în special pentru a demasca propaganda în vecinătatea noastră”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Oficialul european a punctat că este nevoie ca UE și NATO să ducă ”cooperarea la nivelul următor”, având în vedere că ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”, opinie împărtășită și de secretarul general al Alianței.

”Acesta este motivul pentru care lucrăm, împreună cu secretarul general Jens Stoltenberg, la o nouă declarație comună UE-NATO. Scopul nostru este de a reînnoi și de a actualiza angajamentul nostru politic față de un parteneriat UE-NATO foarte puternic”, a conchis Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a propus recent o serie de măsuri de prevenire și restricționare a activităților operatorilor de transport care sunt implicați în introducerea ilegală de persoane sau în traficul de persoane către UE sau facilitează aceste activități, ca parte a acțiunilor UE împotriva practicilor regimului de la Minsk, fundamentate pe patru axe: sancțiuni, ajutor umanitar, demersuri diplomatice și protejarea frontierelor.

Se va adăuga astfel un nou instrument la setul de instrumente de care dispune UE pentru a sprijini statele membre afectate de astfel de atacuri hibride.

Măsurile luate în cadrul acestui instrument ar trebui să fie însoțite de alte forme de ajutor, în special de asistență umanitară.

Premierul polonez,  Mateusz Morawiecki, speră că viitorul guvern al Germaniei își va schimba poziția cu privire la contestatul proiect Nord Stream 2 și a acuzat Moscova că îl folosește ca armă împotriva Ucrainei și a Republicii Moldova, anunță DPA, citat de Agerpres.

”M-aş aştepta ca noul guvern german să facă tot posibilul pentru a nu permite ca Nord Stream 2 să fie un instrument în arsenalul preşedintelui (rus Vladimir) Putin”, a declarat Morawiecki într-un interviu pentru agenţia de presă germană publicat duminică.

Acest gazoduct a devenit ”un instrument pentru a şantaja Ucraina şi Republica Moldova. El este de asemenea un instrument de manipulare a preţurilor la energie”, a adăugat premierul polonez.

Berlinul a anunțat la 16 noiembrie că suspendă procesul de autorizare a Nord Stream 2, deoarece consorțiul deținut de gigantul rus Gazprom ce are sediul în Elveția și care se află în spatele gazoductului trebuia să înființeze o filială în Germania pentru a obține o licență de operare.

Noua coaliție din Germania, formată din Partidul Social-Democrat (SPD), Verzi şi Democraţii Liberi (FDP), nu menționează direct în acordul de guvernare, dezvăluit miercuri, Nord Stream 2, însă stipulează că ”legislaţia europeană în materie de energie se aplică şi proiectelor de politică energetică ale Germaniei”.

Statele Unite, Ucraina și mai mulți membri ai Uniunii Europene și-au arătat în trecut retincența cu privire la acest gazoduct, motivând că pune în pericol securitatea energetică europeană și privează Ucraina de crucialele taxe de tranzit.

Cu toate acestea, unele țări europene, printre care și Germania, afirmă că proiectul este vital pentru a asigura aprovizionarea cu energie pe fondul creșterii prețurilor.

În luna mai, Administrația Biden a renunțat la ideea de a sancționa operatorul conductei, precum și pe directorul general german, președintele SUA afirmând atunci că Rusia va finaliza oricum acest proiect, indiferent de sancțiunile economice impuse. În plus, liderul de la Casa Albă a subliniat că nu dorește să tensioneze relațiile pe care le are cu Germania.

Pentru a veni în sprijinul Ucrainei, încercând să o liniștească, Berlinul și-a asumat printr-un acord încheiat cu SUA la 22 iulie ca va impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

În plus, președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia,  prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite.

Înțelegerea a strânit numeroase îngrijorări din partea Ucrainei și Poloniei, care au atras atenția că Nord Stream 2 amenință ”Europa Centrală pe plan “politic, militar şi energetic”.

Comisia Europeană a subliniat că acest proiect ”nu este de interes comun pentru UE”, dar va analiza acordul încheiat între SUA și Germania.

De asemenea, mai mulți eurodeputați din trei grupuri parlamentare au semnat o declarație comună prin care au îndemnat instituțiile europene să nu repete greșelile trecutului în relația cu Rusia, calificând acordul americano-german privind finalizarea Nord Stream 2, drept unul care ”nu este european”.

În egală măsură, parlamentarii europeni și americani au adoptat o declarație prin care s-au opus acordului dintre SUA și Germania de a permite finalizarea Nord Stream 2.

Vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a precizat sâmbătă că responsabilitatea de a rezolva problemele legate de afluxul de migranți îi revine Regatului Unit, având în vedere că s-a retras din Uniunea Europeană, anunță AFP, citat de Agerpres.

Marea Britanie ”a părăsit Uniunea Europeană”, în consecinţă ”trebuie în prezent să decidă cum să organizeze gestionarea controlului frontierelor sale”, a declarat Schinas în faţa presei, pe insula elenă Kos.

”Dacă îmi amintesc bine, sloganul principal al campaniei referendumului (cu privire la Brexit) era <<Luăm înapoi controlul>>”, a adăugat Schinas, care coordonează un nou pact referitor la migraţie şi azil.

Vicepreședintele Comisiei Europene a transmis astfel Londrei că ei îi revine ”să găsească măsurile necesare pentru a face operaţional controlul pe care l-au luat (n.r. britanicii) înapoi”.

27 de migranți au pierit în Canalul Mânecii după ce o ambarcațiune a naufragiat.

Tensiunile între Paris şi Londra s-au amplificat şi mai mult după o scrisoare a premierului britanic Boris Johnson postată pe Twitter, prin care Franţei i se cere să preia migranţii care ajung în Regatul Unit.

Publicarea acestei scrisori a revoltat Parisul. Prin vocea președintelui Macron, acesta și-a arătat surprinderea față de metode atunci când ele nu sunt serioase.

Ministrul francez de interne, Gerald Darmanin, a anulat invitaţia pentru omologul său britanic Priti Patel la o reuniune ce va avea loc duminică la Calais (nordul Franţei), pe tema crizei migranţilor, cu reprezentanţi din Belgia, Germania, Ţările de Jos şi ai Executivului european.