Connect with us

INTERNAȚIONAL

Scrisoarea demisiei lui Jim Mattis, o moștenire lăsată relației transatlantice: ”Puterea națiunii americane este profund legată de forța alianțelor și parteneriatelor noastre”

Published

on

În scrisoarea în care își anunță demisia din funcția de secretar al Apărării, generalul Jim Mattis face o pledoarie pentru menținerea SUA ca națiune indispensabilă a lumii libere și democratice, păstrând un interes aparte în ocrotirea alianțelor din care Statele Unite fac parte sau pe care le conduc. 

În timp ce admite existența unor divergențe între el și Donald Trump, în contextul unei demisii survenite ca urmare a deciziei președintelui SUA de a retragere forțele americane din Siria, Mattis afimă că prin gestul său îi permite preşedintelui să numească un secretar al Apărării cu opinii mai apropiate de ale sale.

Jim Mattis, care a depus eforturi neobosite pentru a menține un echilibru între solicitările lui Donald Trump față de aliații din NATO și importanța echipării Alianței cu forțe și capabilități pentru a descuraja, i-a scris liderului american că ”o convingere de bază pe care am avut-o întotdeauna este că puterea noastră ca națiune este în mod profund legată de puterea sistemului nostru unic și cuprinzător de alianțe și parteneriate”.

FOTO: US Department of Defense

În timp ce Donald Trump i-a anunțat plecarea din funcție apreciindu-i meritele în determinarea aliaților SUA de a-și plăti obligațiile militare, secretarul Apărării a recurs la argumuntelor celor patru decenii de activitate în serviciul public și în promovarea intereselor americane pentru a preciza că ”viziunea sa de a trata aliații cu respect” se întrepătrunde cu atitudinea fermă în privința ”actorilor maligni și competitorilor strategici”.

”În timp ce Statele Unite rămân națiunea indispensabilă în lumea liberă, nu putem să ne protejăm interesele sau să ne descurcăm în mod eficient cu acest rol fără a menține alianțe puternice și fără a arăta respectul acelor aliați”, a completat Mattis, în ceea ce poate fi interpretată drept o aluzie la comentariile malițioase ale președintelui american la adresa aliaților europeni, îndeosebi Germania și Franța.

Ca și dumneavoastră (n.r. – referire la Donald Trump), am spus de la început că forțele armate ale Statelor Unite nu ar trebui să fie jandarmul lumii. În schimb, trebuie să folosim toate instrumentele puterii americane pentru a asigura apărarea comună, inclusiv pentru a oferi o conducere eficientă alianțelor noastre. 29 de democrații ale NATO au demonstrat angajamentul lor de a lupta alături de noi în urma atacului de la 11 septembrie 2001 asupra Americii. Coaliția Globală împotriva ISIS formată din 74 de națiuni este o dovadă suplimentară”, a mai spus cel de-al 26-lea secretar american al Apărării, care se va retrage din funcție luna februarie.

Scrisoarea integrală a lui Jim Mattis este disponibilă aici.

Mattis este al patrulea cel mai important oficial din arhitectura politicii externe și securității naționale a administrației Trump care se retrage din funcție de la debutul mandatului acestei administrații, după Rex Tillerson (fost secretar de stat), H.R. McMaster (fost consilier pentru securitate națională) și Nikki Hailey (ambasador în exercițiu al SUA la ONU până la confirmarea lui Heather Nauert).

Plecarea lui Mattis are loc și în condițiile în care bugetul Pentagonului pentru anul viitor, aprobat cu un larg consens bipartizan, se ridică la o sumă impresionantă de 716 miliarde de dolari și cuprinde, între altele, 6,5 miliarde destinate Inițiativei de Reasigurare Europeană și 12,9 miliarde alocate Agenției Americane de apărare antirachetă, două domenii importante și pentru relația strategică dintre SUA și România, atât bilateral, cât și în cadrul NATO.

Reamintim, în context, că după instalarea sa în funcție, la 15 februarie 2017, Jim Mattis a fost primul oficial al noii administrații Trump care a reconfirmat importanța relației transatlantice pe radarul administrației americane. Atât într-o conferință de presă susținută alături de secretarul general al NATO, la sediul Alianței, cât și în cadrul Conferinței pentru securitate de la Munchen, Mattis transmitea că ”Alianța rămâne o fundație solidă pentru Statele Unite și pentru întreaga comunitate transatlantică”.

”Este o solicitare corectă aceea că toți cei care vor să beneficieze de cea mai bună apărare din lume trebuie să împartă proporțional costurile necesare pentru protejarea libertății. Nu trebuie să uităm că ceea ce apărăm în NATO este libertatea”, a spus, cu acea ocazie, Mattis.

Mai mult, în timpul mandatului său, secretarul Jim Mattis l-a primit de două ori, la Pentagon, în anii 2017 și 2018 pe fostul său omolog român, Mihai Fifor.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu”, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente NATO SNMCMG-2, peste 3.500 de mile marine și escale în cinci porturi din Grecia și Turcia în cinci săptămâni

Published

on

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2) din care mai fac parte vânătoarele de mine „Fulda” (Germania) și „Akçay” (Turcia) a desfășurat acțiuni navale în Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Egee și Marea Mediterana, parcurgând peste 3.500 de mile marine și a făcut escale in cinci porturi din Grecia și Turcia, potrivit unui comunicat al Forțelor Navale Române.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

Staționarea în portul grecesc Souda, din Insula Creta, a fost utilizată pentru refacerea capacității de luptă a navei și a echipajului, oferind cadrul necesar pentru stabilirea primelor legături cu cea de-a doua grupare navală permanentă a NATO care operează în Marea Mediterana, SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group), alcătuită din fregate, prilej cu care au fost planificate, în detaliu, exercițiile comune ce s-au desfășurat pe mare.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

Potrivit sursei amintită mai sus, ”comandantul SNMG-2, contraamiralul de flotilă Paolo Fantoni (Italia), împreună cu comandantul SNMCMG-2, căpitan-comandorul Valentin Vlad au urmărit, în prima zi a exercițiilor comune, interacțiunea celor două grupări navale de la bordul vânătorului de mine german <<Fulda>>”.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

”Navele SNMCMG-2 au executat seriale specifice de asigurare a libertății navigației și de conducere în siguranță pe un canal dragat, iar fregatele SNMG-2 au asigurat protecția forței în cele trei medii (aerian, naval și submarin) necesară unui convoi militar. Pe durata întregii săptămâni de interacțiune, elicopterele grupării SNMG-2 au survolat raioanele maritime, iar navele grupării SNMCMG-2 au răspuns prompt, acționând conform scenariilor exercițiilor, pentru respingerea atacului inamic”, mai menționează Forțele Navale Române în comunicat.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

”Nivelul ridicat de reacție imediată al echipajului navei și al statului major al grupării navale SNMCMG-2 a fost consolidat și în săptămâna ce a urmat, când gruparea navală NATO condusă de România a interacționat cu navele Forțelor Navale Turce”, amintește sursa amintită.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

„În cadrul unor scenarii fictive, am continuat exersarea la standardele NATO a modului de acțiune în diferite situații ce pot apărea pe mare. Puitorul de mine și plase 274 ”Viceamiral Constantin Bălescu” a condus secvența de reaprovizionare pe mare, executată, simultan, pe ambele borduri, cu navele militare turcești „Anamur” și „Ayvalik”. Manevra de apropiere precisă a navigatorului, modul în care marinarii au acționat și rapiditatea cu care s-au stabilit legăturile cu cele două nave, au arătat că putem vorbi, în acest moment, de un întreg navă-echipaj, confirmându-se, în același timp, profesionalismul militarilor noștri”, a afirmat comandantul navei, căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

©www.navy.ro / căpitan Nicoleta Burlacu

Antrenamentele comune desfășurate la nivelul grupării SNMCMG-2 au ca obiectiv consolidarea interoperabilității forțelor Alianței și îmbunătățirea procedurilor standard de acțiune ale NATO.

Potrivit sursei menționate mai sus, ”în ultima săptămână, exercițiile au fost diversificate. Navigatorii puitorului de mine <<Viceamiral Constantin Bălescu>>, cei ai vânătorului de mine german <<Fulda>> și cei ai vânătorului de mine turcesc <<Akcay>> și-au demonstrat măiestria în cadrul serialului de acostare bord în bord, executând o apropiere perfectă a navelor”.

”Gruparea navală SNMCMG-2 continuă să implementeze măsurile de securitate, adoptate la Summit-ul NATO, printr-o abordare de tip 360 de grade a problematicii securității, îndeplinind în mod eficient toate cele trei sarcini fundamentale stabilite în conceptul Strategic: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare. Totodată, contribuim activ la promovarea imaginii Alianței Nord Atlantice, prin vizitele oficiale pe care delegația grupării SNMCMG-2, la comanda căreia mă aflu, le desfășoară în porturile în care nava și echipajul își refac capacitatea de luptă. Nivelul ridicat de pregătire al statului major al SNMCMG-2, al echipajului și al navei-comandant a grupării, precum și al celorlalte nave și echipaje care fac parte din grupare, atins în urma activităților de instruire intensă, mă îndreptățește să îi asigur pe toți cei de acasă că vom îndeplini misiunea cu succes și vom continua să reprezentăm România la cotele cele mai înalte” a precizat comandantul grupării SNMCMG-2, căpitan-comandorul Valentin Vlad.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274) are la bord un echipaj format din 68 de marinari și militari de stat major, iar la comanda navei se află căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

SNMCMG – 2 este una dintre cele patru forțe maritime multinaționale integrate, care contribuie la asigurarea măsurilor de securitate colectivă a Alianței Nord Atlantice și demonstrează solidaritatea partenerilor NATO.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU Antonio Guterres: Inegalitatea de gen ar trebui să ne ruşineze pe toţi. Nu este doar inacceptabilă, ci şi stupidă

Published

on

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat joi că inegalitatea de gen este ”stupidă” și un motiv de rușine la nivel mondial, luându-și angajamentul să pună presiune pe guverne pentru ca acestea să pună capăt legilor discriminării, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui discurs susținut înaintea reuniunii anuale a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor care va avea loc luna viitoare la New York, Guterres a atras atenţia că situaţia drepturilor femeilor este groaznică şi a spus că va încerca să pună capăt ”gândirii masculine implicite” în interiorul Naţiunilor Unite.

”La fel cum sclavia şi colonialismul au fost o pată asupra secolelor trecute, inegalitatea de gen ar trebui să ne ruşineze pe toţi în secolul al XXI-lea. Deoarece nu este doar inacceptabilă, ci şi stupidă”, a spus Guterres într-un discurs la The New School din New York.

Acesta a atras atenția că în 34 de țări violul în cadrul căsătoriei este în continuare considerat legal, în contextul în care protecția legală împotriva violului și violenței domestice este diluată sau diminuată.

Terminologia pentru promovarea sănătăţii sexuale şi reproductive a femeilor este agreată de mult timp la nivel internaţional, inclusiv în rezoluţii adoptate de Consiliul de Securitate în 2009 şi 2013 şi în alte rezoluţii adoptate anual de către Adunarea Generală a ONU. 

Totuşi, Statele Unite, sub preşedinţia lui Trump, fac eforturi pentru a elimina astfel de prevederi din noile rezoluţii ale ONU.

Administraţia Trump a tăiat deja finanţarea în 2017 pentru Fondul ONU pentru Populaţie deoarece consideră că este legat de un program privind avorturile, însă ONU a precizat că este o percepţie inexactă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au convenit să accelereze organizarea unui summit la cel mai înalt nivel privind situația din Siria

Published

on

© www.tccb.gov.tr

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Tayyip Erdogan au continuat vineri schimbul de opinii cu privire la evoluțiile din Siria, cu prilejul unui apel telefonic la inițiativa părții turce, potrivit unui comunicat al Kremlinului, citat de Agerpres

Cei doi lideri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea tensiunii din Idlib, care a dus la numeroase victime, inclusiv în rândul personalului militar turc.

Ankara a suferit joi pierderi grele, după săptămâni de tensiuni în creştere la Idlib între forţele turce şi cele ale regimului sirian, care s-au înfruntat de mai multe ori de la începutul lunii. Bilanțul militarilor turci uciși în regiunea Idlib a ajuns în această lună la 54, după ce 33 de soldați turci au decedat în urma unui atac aerian al forțelor guvernamentale siriene, atac care a rănit alți 32 de soldați, potirivt declarațiilor guvernatorului în provincia turcă Hatay la granița cu Siria.

După moartea soldaţilor turci, Rusia, aliată a regimului sirian, a acuzat vineri trupele Ankarei că s-au aflat printre „unităţile combatante ale grupărilor teroriste”.

Forțele guvernamentale, susținute de Rusia, au încercat să recâștige Idlib de sub controlul grupărilor jihadiste și al facțiunilor rebele susținute de armata turcă staționată în zonă.

Atacul aerian a avut loc după ce opoziția a preluat orașul cheie Saraqeb, la nord-est de Balyun. Idlib este ultima provincie siriană care a rămas în mâinile opoziției, informează BBC.

Turcia, care susține opoziția, a declarat că a lovit, la rândul său 200 de ținte guvernamentale ca răspuns, „neutralizând” 309 de soldați.

În plus, potrivit Ministerului rus al Apărării, soldații turci fuseseră uciși într-un „bombardament” în timp ce operau alături de „teroriști” în zona Balyun, unde se aflau luptători din alianța Hayat Tahrir al-Sham (fostul Al-Nusra) care atacau forțele guvernamentale siriene.

În schimb, Rusia a declarat că a fost în contact permanent cu Turcia pentru a se asigura că trupele turce nu sunt vizate în Idlib și că nu a existat nicio informare asupra prezenței militarilor turci în Balyun. Cu toate acestea, ministrul turc al apărării a insistat că rușii au fost informați despre locațiile trupelor turcești, susținând că niciun grup armat nu se afla în apropierea soldaților care au fost atacați.

În acest sens, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au discutat despre punerea în aplicare a acordurilor ruso-turce încheiate în 2018 și 2019, al căror scop prioritar a fost combaterea grupărilor teroriste internaționale.

De asemenea, ambele părți au subliniat cât de importantă este îmbunătățirea eficacității coordonării dintre ministerele apărării din Rusia și Turcia.

În cele din urmă, cei doi au reafirmat că este necesară adoptarea de măsuri suplimentare pentru a normaliza situația din nord-vestul Siriei. Astfel, Putin și Erdogan au fost de acord să intensifice consultările între agențiile corespunzătoare și să examineze posibilitatea de a organiza curând o reuniune la cel mai înalt nivel.

Amintim că în paralel cu apelul telefonic inițiat de Ankara către Kremlin, pe fondul acestei situații, Consilul Nord-Atlantic se va reuni astăzi, la cererea Turciei, pentru consultări în baza articolului 4 din Tratatul NATO, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut joi seara o discuție telefonică cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.

Conform Articolului 4 din Tratat, orice stat aliat poate solicita ţinerea de consultări în situaţia în care consideră că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending