Connect with us

INTERNAȚIONAL

Scrisoarea demisiei lui Jim Mattis, o moștenire lăsată relației transatlantice: ”Puterea națiunii americane este profund legată de forța alianțelor și parteneriatelor noastre”

Published

on

În scrisoarea în care își anunță demisia din funcția de secretar al Apărării, generalul Jim Mattis face o pledoarie pentru menținerea SUA ca națiune indispensabilă a lumii libere și democratice, păstrând un interes aparte în ocrotirea alianțelor din care Statele Unite fac parte sau pe care le conduc. 

În timp ce admite existența unor divergențe între el și Donald Trump, în contextul unei demisii survenite ca urmare a deciziei președintelui SUA de a retragere forțele americane din Siria, Mattis afimă că prin gestul său îi permite preşedintelui să numească un secretar al Apărării cu opinii mai apropiate de ale sale.

Jim Mattis, care a depus eforturi neobosite pentru a menține un echilibru între solicitările lui Donald Trump față de aliații din NATO și importanța echipării Alianței cu forțe și capabilități pentru a descuraja, i-a scris liderului american că ”o convingere de bază pe care am avut-o întotdeauna este că puterea noastră ca națiune este în mod profund legată de puterea sistemului nostru unic și cuprinzător de alianțe și parteneriate”.

FOTO: US Department of Defense

În timp ce Donald Trump i-a anunțat plecarea din funcție apreciindu-i meritele în determinarea aliaților SUA de a-și plăti obligațiile militare, secretarul Apărării a recurs la argumuntelor celor patru decenii de activitate în serviciul public și în promovarea intereselor americane pentru a preciza că ”viziunea sa de a trata aliații cu respect” se întrepătrunde cu atitudinea fermă în privința ”actorilor maligni și competitorilor strategici”.

”În timp ce Statele Unite rămân națiunea indispensabilă în lumea liberă, nu putem să ne protejăm interesele sau să ne descurcăm în mod eficient cu acest rol fără a menține alianțe puternice și fără a arăta respectul acelor aliați”, a completat Mattis, în ceea ce poate fi interpretată drept o aluzie la comentariile malițioase ale președintelui american la adresa aliaților europeni, îndeosebi Germania și Franța.

Ca și dumneavoastră (n.r. – referire la Donald Trump), am spus de la început că forțele armate ale Statelor Unite nu ar trebui să fie jandarmul lumii. În schimb, trebuie să folosim toate instrumentele puterii americane pentru a asigura apărarea comună, inclusiv pentru a oferi o conducere eficientă alianțelor noastre. 29 de democrații ale NATO au demonstrat angajamentul lor de a lupta alături de noi în urma atacului de la 11 septembrie 2001 asupra Americii. Coaliția Globală împotriva ISIS formată din 74 de națiuni este o dovadă suplimentară”, a mai spus cel de-al 26-lea secretar american al Apărării, care se va retrage din funcție luna februarie.

Scrisoarea integrală a lui Jim Mattis este disponibilă aici.

Mattis este al patrulea cel mai important oficial din arhitectura politicii externe și securității naționale a administrației Trump care se retrage din funcție de la debutul mandatului acestei administrații, după Rex Tillerson (fost secretar de stat), H.R. McMaster (fost consilier pentru securitate națională) și Nikki Hailey (ambasador în exercițiu al SUA la ONU până la confirmarea lui Heather Nauert).

Plecarea lui Mattis are loc și în condițiile în care bugetul Pentagonului pentru anul viitor, aprobat cu un larg consens bipartizan, se ridică la o sumă impresionantă de 716 miliarde de dolari și cuprinde, între altele, 6,5 miliarde destinate Inițiativei de Reasigurare Europeană și 12,9 miliarde alocate Agenției Americane de apărare antirachetă, două domenii importante și pentru relația strategică dintre SUA și România, atât bilateral, cât și în cadrul NATO.

Reamintim, în context, că după instalarea sa în funcție, la 15 februarie 2017, Jim Mattis a fost primul oficial al noii administrații Trump care a reconfirmat importanța relației transatlantice pe radarul administrației americane. Atât într-o conferință de presă susținută alături de secretarul general al NATO, la sediul Alianței, cât și în cadrul Conferinței pentru securitate de la Munchen, Mattis transmitea că ”Alianța rămâne o fundație solidă pentru Statele Unite și pentru întreaga comunitate transatlantică”.

”Este o solicitare corectă aceea că toți cei care vor să beneficieze de cea mai bună apărare din lume trebuie să împartă proporțional costurile necesare pentru protejarea libertății. Nu trebuie să uităm că ceea ce apărăm în NATO este libertatea”, a spus, cu acea ocazie, Mattis.

Mai mult, în timpul mandatului său, secretarul Jim Mattis l-a primit de două ori, la Pentagon, în anii 2017 și 2018 pe fostul său omolog român, Mihai Fifor.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Ziua Internațională a Păcii, marcată acum 35 de ani printr-o fotografie simbol: Președintele Franței, François Mitterand și cancelarul german Helmuth Kohl, ținându-se de mână în timpul comemorării victimelor de la Verdun

Published

on

© Source: EC - Audiovisual Service

Această fotografie realizată la 22 septembrie 1984, îi surprinde pe președintele Franței, François Mitterand și cancelarul german Helmuth Kohl, ținându-se de mână în timpul unei ceremonii de comemorare a victimelor bătăliei de la Verdun, în semn de reconciliere definitivă a celor două țări.

Imaginea lui Helmut Kohl alături de președintele Franței, François Mitterrand, ținându-se de mână la Verdun în 1984, în cadrul unei ceremonii de comemorare a cetățenilor pierduți în cele două războaie a devenit un simbol istoric al reîmprietenirii franco-germane și un element important de identitate al integrării europene. Tratatul de la Maastricht, care a condus la formarea Uniunii Europene de astăzi, precum și moneda unică Euro sunt printre proiectele esențiale în cadrul cărora cei doi lideri de stat, prieteni buni de altfel, au dezvoltat o cooperare vitală pentru Uniune, relatează Rfi.

Cu această ocazie, Comisia Europeană definește acest gest al celor doi lideri ”mai presus de cuvinte”.

 

Ziua Internațională a Păcii este sărbătorită în fiecare an pe 21 septembrie. Aceasta este dedicată păcii și în special absenței războiului și a violenței. De exemplu cum ar fi încetarea temporară a focului într-o zonă de război pentru accesul ajutorului umanitar. Ziua a fost sărbătorită pentru prima oară în 1982, iar de atunci este sărbătorită în fiecare an de mai multe națiuni, organizații politice și militare .

Pentru a inaugura ziua, „Clopotul Păcii” este sunat la sediul ONU (în New York City). Clopotul este turnat din monede donate de copii de pe toate continentele, cu excepția Africii și a fost un cadou de la Asociația Națiunilor Unite din Japonia, ca „un memento al costului uman în război”. Pe inscripția de pe o parte se poate citi, „Trăiască pacea absolută în lume”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina: Președintele Volodimir Zelenski se va întâlni cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU

Published

on

©www.president.gov.ua

În perioada 23-26 septembrie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va afla într-o vizită de lucru în Statele Unite pentru a participa la cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

Volodimir Zelenski va susține un discurs în timpul Adunării Generale a ONU și va participa la Summit-ul SDG.

Potrivit comunicatului oficial al administrației prezidențiale din Ucraina, Zelenski va organiza o serie de întâlniri bilaterale cu lideri străini la New York, în special cu președintele Statelor Unite, Donald Trump.

În plus, președintele Ucrainei va avea o întâlnire cu lideri ai comunității ucrainene din Statele Unite, lideri ai organizațiilor evreiești din Statele Unite, precum și cu reprezentanți ai comunității de afaceri americane.

Reamintim că fostul consilier pentru securitate naţională al Casei Albe John Bolton s-a deplasat în Ucraina la sfârşitul lui august pentru a da asigurări privind susţinerea SUA în relaţia cu Rusia.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York.

Citiți și: Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Greta Thunberg: Peste 4 milioane de oameni din 163 de țări au protestat împotriva schimbărilor climatice și au cerut măsuri concrete pentru salvarea planetei – ”Este doar începutul”

Published

on

Milioane de oameni, mai ales tineri, au ieșit vineri în stradă și au solicitat schimbări concrete pentru a stopa încălzirea globală. 

Potrivit cunoscutei activistei pentru mediu, Greta Thunberg, care s-a aflat la New York în această zi importantă, #FridaysForFuture, au participat peste 4 milioane de oameni în 163 de țări. 

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Mesajul ei a fost clar, această acțiune nu se va opri prea curând: ”Este doar începutul. Schimbarea va veni, fie că vă convine sau nu!”,le-a transmis tânăra suedeză liderilor politici. 

Vinerea trecută, Greta Thunberg a participat la o manifestaţie a tinerilor asupra climei, în faţa Casei Albe, înainte de marşul prevăzut să aibă loc la New York la 20 septembrie, menit să facă presiune asupra liderilor lumii întregi ce vor participa, în 23 septembrie, la Summitul ONU asupra climei.Protestatarii au solicitat guvernelor să ia măsuri imediate pentru a limita efectele negative ale încălzirii climatice provocate de om.

Punctul culminant al acestor proteste a fost New York, unde Greta Thunberg, care a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace pentru activismul său, participă la o demonstraţie în faţa sediului ONU, relatează Agerpres.

Summitul ONU de săptămâna viitoare îi va aduce laolaltă pe liderii politici ai lumii pentru a discuta strategii de limitare a efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi tranziţia de la combustibili fosili la surse de energie regenerabile. Această problemă este vitală pentru naţiunile insulare din Pacific, care au solicitat în repetate rânduri naţiunilor dezvoltate să facă mai multe pentru a preveni creşterea nivelului apelor.

Totodată, o delegație a Parlamentului European va participa la reuniunile ONU cu privire la dezvoltare și acțiuni climatice la New York, SUA, 21-26 septembrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending