Connect with us

U.E.

Șefa diplomației germane cere o foaie de parcurs pentru reformarea UE în pregătirea extinderii: Vrem să vedem Ucraina și Moldova în UE; Germania, pregătită să renunțe la postul de comisar european în favoarea noilor membri

Published

on

© Auswaertiges Amt

Corespondență din Berlin

Într-un discurs plin de entuziasm, în care a prezentat extinderea Uniunii Europene ca pe o necesitate geostrategică, șefa diplomației germane Annalena Baerbock a pledat pentru ca Uniunea Europeană să decidă, luna viitoare, începerea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE, avansarea procesului de integrare a Balcanilor de Vest, iar din privința necesității reformelor interne ale Uniunii, ministrul german de externe a explicat că Berlinul este pregătit să renunțe la postul său de comisar european, cerând elaborarea unei foi de parcurs privind reformele interne ale UE în timpul viitoare președinții a Consiliului UE pe care Belgia o va deține în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024.

Uniunea Europeană se află în fața unor decizii de referință privind reforma și extinderea, iar pentru a discuta aceste subiecte, miniștrii de externe ai statelor membre ale UE și ai celor zece țări care doresc să devină membre s-au reunit joi, la Berlin, pentru o conferință ministerială sub titlul “O Uniune mai mare și mai puternică – cum să facem ca Uniunea Europeană să fie pregătită pentru extindere și ca viitorii membri să fie pregătiți pentru aderare”.

Participanții la nivel înalt sunt miniștrii de externe și secretari de stat din statele membre ale UE, țările aspirante, precum și reprezentanți ai instituțiilor UE. De asemenea, printre participanții la conferință se numără și mediul academic și societatea civilă, CaleaEuropeană.ro fiind invitată să participe la reuniune.

“Vrem să vedem Ucraina ca membră a Uniunii noastre europene”, iar același lucru este valabil și pentru Republica Moldova, a declarat Baerbock.

“Uniunea Europeană trebuie să fie extinsă. Aceasta este consecința geopolitică a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a adăugat ea, într-un discurs principal care a fost urmat de o dezbatere alături de miniștrii de externe ai Sloveniei, stat membru care va marca anul viitor 20 de ani la aderare, Ucrainei și Macedoniei de Nord, state candidate la UE.

Baerbock a făcut aceste remarci în contextul în care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat într-un turneu în Balcanii de Vest, dar și înainte de o decizie care urmează să fie luată la summitul liderilor UE din 14-15 decembrie de la Bruxelles cu privire la acordarea sau nu Ucrainei a începerii oficiale a negocierilor de aderare, un obiectiv râvnit de Kiev și principala sa prioritate, la fel ca și sprijinul militar și financiar occidental.

“Sunt convinsă că Consiliul European din decembrie va transmite acest semnal”, a spus Baerbock.

Vorbind despre procesul de extindere, ministrul german de externe a apreciat că “ar trebui să împărtășim beneficiile UE cu oamenii mai devreme, chiar înainte ca țara lor să devină membru cu drepturi depline”. “Avem nevoie de modalități de integrare treptată a țărilor candidate, de exemplu în calitate de observatori la reuniunile Consiliului”, a precizat ea.

Cu toate acestea, a apreciat șefa diplomației germane, o “UE extinsă va fi mai puternică doar dacă vom face ceea ce am ezitat atât de mult timp să facem – să revizuim și să regândim modul în care funcționează uniunea noastră”.

“Marea întrebare europeană a acestei perioade nu este dacă, ci cum să consolidăm UE, ci cum să o consolidăm. Pentru că, dacă numărul membrilor UE va crește cu aproape o treime, comunitatea noastră are nevoie de o structură puternică – de la subsol până la acoperiș”, a spus ea.

În acest sens, Annalena Baerbock a subliniat că statul de drept rămâne valoarea de referință a Uniunii Europene, a precizat că extinderea UE nu trebuie să echivaleze cu creșterea componenței Comisiei Europene și a Parlamentului European, subliniind că Germania este dispusă să renunțe, rotațional, la postul de comisar european ce îi revine.

În prezent, Comisia Europeană este compusă din 27 de membri, câte unul propus de fiecare stat membru.

“Nu putem lăsa Parlamentul și Comisia European să se mărească din ce în ce mai mult. O idee este de a împărți portofoliile Comisiei între statele membre, astfel încât acestea să poată conduce împreună, în tandem, un domeniu de competență. (…)

De asemenea, șefa diplomației germane a pledat din nou pentru utilizarea votului cu majoritate calificată în chestiuni legate de politici fiscale și politică externă, deoarece o Uniune Europeană cu 36 de state membre nu poate funcționa cu posibilitatea a 36 de veto-uri, în contextul regulii unanimității. În context, ea a subliniat că Germania este conștientă și este pregătită pentru situațiile în care o decizie europeană ar putea fi în defavoarea sa.

Ea a vorbit și despre problema reprezentării Uniunii, folosind întrebări retorice: “Cum putem obține responsabilități mai clare în politica externă a UE pe termen lung? Este util ca interlocutorii străini să nu știe dacă trebuie să invite președintele Comisiei, Înaltul Reprezentant sau președintele Consiliului European?”

“Acum ar trebui să elaborăm o foaie de parcurs pentru reformele interne ale UE. Cu cât mai mult investește fiecare stat membru, cu atât mai mult câștigăm împreună. Acesta este dividendul de suveranitate al Uniunii Europene”, a conchis ea.

Întrebarea nu mai este dacă va avea loc sau nu o extindere a UE, ci mai degrabă cum și când se va întâmpla aceasta, subliniază Ministerul german de Externe, precizând că conferința se dorește a fi o reuniune de lucru în cadrul căreia participanții discută despre reformele interne, despre modul în care se poate consolida capacitatea de acțiune a UE și despre reformele necesare în țările care doresc să devină membre ale UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja un pas semnificativ cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada de la începutul lunii octombrie s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.

De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene. În același timp, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a sugerat că parlamentarii ucraineni și moldoveni ar putea deveni membri “observatori” ai Parlamentului European în timp ce țările lor negociază aderarea la UE.

Discuțiile dintre liderii europeni – impulsionate politic de poziționări ale cancelarului german Olaf Scholz, președintelui francez Emmanuel Macron și liderilor instituțiilor UE – au avut ca punct de plecare raportul întocmit de un grup de 12 experți însărcinați de guvernele Franței și Germaniei, care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.

De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.

Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie.

Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European solicită accelerarea procesului de aderare a R. Moldova la UE, anunță Siegfried Mureșan

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Europarlamentarii din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European evidențiază, în urma unui amendament depus de eurodeputatul Siegfried Mureșan împreună cu colegii din Partidul Național Liberal și din Grupul PPE, progresul constant al Republicii Moldovei de a finaliza procesul de screening al legislației în contextul aderării la UE și de a deschide primele capitole efective de negociere în următoarele luni, în ciuda provocărilor interne și externe semnificative.

Comisia AFET din legislativul european a votat raportul anual privind Republica Moldova cu 52 de voturi pentru, 11 împotrivă și 3 abțineri, salutând angajamentul exemplar al acestei țări de a avansa pe calea integrării în UE și recunoaște că relațiile UE-Moldova au intrat într-o nouă etapă.

Cooperarea s-a intensificat alături de eforturile susținute ale Chișinăului de a alinia legislația Republicii Moldova la așa-numitul acquis comunitar, conform unui comunicat al comisiei parlamentare.

În ciuda provocărilor interne și externe semnificative, cum ar fi efectele războiului continuu al Rusiei împotriva Ucrainei vecine și interferența Moscovei în procesele democratice ale țării, eurodeputații salută progresele înregistrate de guvernul moldovean în ceea ce privește agenda de extindere, inclusiv în cadrul procesului de examinare bilaterală și ambiția de a deschide negocieri privind mai multe capitole.

Eurodeputații solicită Comisiei Europene să ofere un sprijin mai consistent autorităților de la Chișinău pentru ca aceste obiective să fie atinse, iar procesul de aderare să fie accelerat.

Interferența Rusiei în procesele democratice din Republica Moldova

Eurodeputații remarcă faptul că atât referendumul constituțional privind integrarea europeană, cât și ultimele alegeri prezidențiale din Moldova, desfășurate la sfârșitul anului 2024, au confirmat sprijinul majorității moldovenilor pentru aderarea la UE și reformele pro-europene.

În ciuda faptului că au fost supuse unei campanii hibride masive din partea Rusiei și a apropiaților săi, eurodeputații spun că atât referendumul, cât și alegerile s-au desfășurat în mod profesionist și „cu un extraordinar simț al datoriei și al dedicării”.

De asemenea, aceștia remarcă faptul că alegerile parlamentare din toamna anului 2025 vor fi cruciale pentru continuarea traiectoriei pro-europene a Republicii Moldova și avertizează cu privire la intensificarea probabilă a interferențelor străine, în special rusești, și a atacurilor hibride.

Reforma justiției rămâne esențială

În raport, eurodeputații salută recentul Plan de creștere pentru Moldova, care vizează sprijinirea reformelor socio-economice și fundamentale ale țării, precum și Facilitatea de reformă și creștere, în valoare de 2,02 miliarde de euro, care constituie cel mai mare pachet de sprijin financiar al UE pentru Republica Moldova de la independența țării. Ei solicită Comisiei Europene să sprijine autoritățile moldovene în punerea în aplicare a agendei de reformă necesare pentru absorbția eficientă a fondurilor din această facilitate.

Având în vedere că o reformă cuprinzătoare a justiției este esențială pentru succesul reformelor democratice și legate de aderarea Moldovei la UE, deputații europeni doresc ca UE să continue să sprijine în mod activ reforma justiției în țară. De asemenea, aceștia subliniază necesitatea ca autoritățile moldovene să continue să abordeze probleme fundamentale precum spălarea banilor și corupția.

Alinierea Republicii Moldova la UE în materie de politică externă

În contextul extinderii UE, raportul salută cooperarea constantă și în creștere a Republicii Moldova cu UE pe probleme de politică externă, alinierea cu UE crescând de la 54 % în 2022 la 86 % în 2024. Eurodeputații doresc ca țara să continue această evoluție, inclusiv atunci când vine vorba de prevenirea eludării sancțiunilor împotriva Rusiei și Belarusului.

Eurodeputații subliniază rolul Moldovei de contributor-cheie la securitatea regională și europeană, inclusiv prin sprijinul neclintit al țării pentru Ucraina de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, inclusiv prin primirea refugiaților ucraineni.

Etapele următoare

Raportul va fi supus votului Parlamentului European în cadrul sesiunii plenare din luna iunie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: ”Orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută”

Published

on

© European Union 2025 Source: EP

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, atenționează că „orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută”.

„Orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută, pentru că ar anula tot ce am construit și toate speranțele pe care le mai putem avea. Am încredere că putem merge mai departe cu fruntea sus, fideli valorilor noastre social-democrate, și că putem construi, împreună, o Românie europeană, dreaptă și respectată”, a transmis europarlamentarul social-democrat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Partidul Socialiștilor Europeni și grupul S&D din Parlamentul European, din care face parte și Partidul Social-Democrat, și-au reafirmat luni poziția fermă și neclintită împotriva naționalismului de extremă dreapta, a populismului și extremismului în contextul în care “cetățenii români se îndreaptă spre un moment electoral crucial odată cu alegerile prezidențiale din 18 mai”.

Înaintea acestui moment decisiv pentru România și pentru Europa, liderii PES și S&D sunt convinși că “partidul membru român, PSD, alături de membrii și susținătorii săi, își vor demonstra angajamentul activ față de alternativa pro-europeană”, se arată într-un comunicat comun al socialiștilor europeni.

Liderul partidului naționalist AUR, George Simion, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, din postura de candidat pro-european independent, se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai, un scrutin echivalent cu orientarea strategică a României în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Pentru calificarea în finala prezidențială, Nicușor Dan l-a devansat pe Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR.

PNL și UDMR, partide afiliate la Partidul Popular European, și-au manifestat imediat susținerea pentru Nicușor Dan, însă Partidul Social-Democrat, care a decis ieșirea de la guvernare, nu și-a asumat sprijinul pentru candidatul pro-european.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Mircea Abrudean a asigurat-o pe Roberta Metsola că România este „guvernată cu responsabilitate, chiar și în această perioadă complicată”: Angajamentul pentru parcursul european rămâne ferm

Published

on

© Mircea Abrudean/ Facebook

În marja Conferinței Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană, desfășurată la Budapesta, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a avut o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. 

„Discuție cu doamna Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, în marja conferinței de la Budapesta, despre situația din România, despre faptul că țara este guvernată cu responsabilitate, chiar și în această perioadă complicată”, a scris Mircea Abrudean, pe Facebook.

 

Mircea Abrudean a reafirmat că România face parte din marea familie europeană și că angajamentul țării noastre pentru stabilitate, reforme și continuarea parcursului european rămâne ferm.

„Am reiterat că suntem parte din marea familie europeană și că angajamentul nostru pentru stabilitate, reforme și parcurs european rămâne la fel de ferm și de actualitate”, a subliniat președintele interimar al Senatului.

Citiți și: Președintele interimar al Senatului: România trebuie să rămână ferm ancorată în UE, alături de partenerii care împărtășesc aceleași principii ale statului de drept

Președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a transmis, în cadrul Conferinței Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană, că România trebuie să rămână ferm ancorată în Uniunea Europeană, alături de partenerii care împărtășesc aceleași principii ale statului de drept, ale respectului față de cetățeni și ale cooperării pentru un viitor comun.

„La Budapesta, în fața colegilor din toate statele membre, am spus clar: Uniunea Europeană trebuie să fie din nou un exemplu pentru lume. Un model de democrație reală, conectată la oameni, ghidată de valori, nu de oportunism politic. Pentru că aceste valori ne definesc. Și trebuie să le apărăm, împreună”, a declarat Mircea Abrudean.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN44 minutes ago

Parlamentul European solicită accelerarea procesului de aderare a R. Moldova la UE, anunță Siegfried Mureșan

MAREA BRITANIE58 minutes ago

Președintele francez Emmanuel Macron va efectua o vizită de stat în Marea Britanie în luna iulie la invitație regelui Charles al III-lea

ROMÂNIA1 hour ago

BERD: Economia României va crește cu doar 1,6% în 2025. Relansarea în 2026 depinde de absorbția fondurilor europene

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: ”Orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută”

POLITICĂ2 hours ago

Maia Sandu anunță că-l va vota pe Nicușor Dan: Nu-mi doresc ca România iasă din UE sau să devină un stat anti-european

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Mircea Abrudean a asigurat-o pe Roberta Metsola că România este „guvernată cu responsabilitate, chiar și în această perioadă complicată”: Angajamentul pentru parcursul european rămâne ferm

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește măsurile restrictive și regimul de sancțiuni care vizează persoanele sau entitățile răspunzătoare de atacuri cibernetice care amenință statele membre

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Donald Trump susține că ”UE este mai rea decât China”, în contextul negocierilor privind tarifele vamale

ROMÂNIA2 hours ago

O delegație guvernamentală condusă de ministrul Marcel Boloș merge săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta cu executivul european deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 și renegocierea PNRR

U.E.2 hours ago

Miniștrii apărării din cinci state europene se reunesc la Roma pentru Ucraina și securitatea Europei

U.E.4 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA5 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA1 week ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO3 weeks ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA4 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA1 month ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA1 month ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Trending