Corespondență din Berlin

Într-un discurs plin de entuziasm, în care a prezentat extinderea Uniunii Europene ca pe o necesitate geostrategică, șefa diplomației germane Annalena Baerbock a pledat pentru ca Uniunea Europeană să decidă, luna viitoare, începerea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE, avansarea procesului de integrare a Balcanilor de Vest, iar din privința necesității reformelor interne ale Uniunii, ministrul german de externe a explicat că Berlinul este pregătit să renunțe la postul său de comisar european, cerând elaborarea unei foi de parcurs privind reformele interne ale UE în timpul viitoare președinții a Consiliului UE pe care Belgia o va deține în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024.

Uniunea Europeană se află în fața unor decizii de referință privind reforma și extinderea, iar pentru a discuta aceste subiecte, miniștrii de externe ai statelor membre ale UE și ai celor zece țări care doresc să devină membre s-au reunit joi, la Berlin, pentru o conferință ministerială sub titlul “O Uniune mai mare și mai puternică – cum să facem ca Uniunea Europeană să fie pregătită pentru extindere și ca viitorii membri să fie pregătiți pentru aderare”.

Participanții la nivel înalt sunt miniștrii de externe și secretari de stat din statele membre ale UE, țările aspirante, precum și reprezentanți ai instituțiilor UE. De asemenea, printre participanții la conferință se numără și mediul academic și societatea civilă, CaleaEuropeană.ro fiind invitată să participe la reuniune.

“Vrem să vedem Ucraina ca membră a Uniunii noastre europene”, iar același lucru este valabil și pentru Republica Moldova, a declarat Baerbock.

#Info: Europakonferenz live:

👉 11:00 Uhr: Rede von Außenministerin @abaerbock

👉 11:45 Uhr: Panel zu EU-Erweiterung mit @ABaerbock @Bujar_O @tfajon @DmytroKuleba

👉 12:30 Uhr: Panel zu EU-Reformen u.a. mit @AnnaLuehrmann & @tiagoant#futureEU https://t.co/rulqPjPUEU

— Auswärtiges Amt (@AuswaertigesAmt) November 2, 2023

“Uniunea Europeană trebuie să fie extinsă. Aceasta este consecința geopolitică a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a adăugat ea, într-un discurs principal care a fost urmat de o dezbatere alături de miniștrii de externe ai Sloveniei, stat membru care va marca anul viitor 20 de ani la aderare, Ucrainei și Macedoniei de Nord, state candidate la UE.

Baerbock a făcut aceste remarci în contextul în care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat într-un turneu în Balcanii de Vest, dar și înainte de o decizie care urmează să fie luată la summitul liderilor UE din 14-15 decembrie de la Bruxelles cu privire la acordarea sau nu Ucrainei a începerii oficiale a negocierilor de aderare, un obiectiv râvnit de Kiev și principala sa prioritate, la fel ca și sprijinul militar și financiar occidental.

“Sunt convinsă că Consiliul European din decembrie va transmite acest semnal”, a spus Baerbock.

Vorbind despre procesul de extindere, ministrul german de externe a apreciat că “ar trebui să împărtășim beneficiile UE cu oamenii mai devreme, chiar înainte ca țara lor să devină membru cu drepturi depline”. “Avem nevoie de modalități de integrare treptată a țărilor candidate, de exemplu în calitate de observatori la reuniunile Consiliului”, a precizat ea.

Cu toate acestea, a apreciat șefa diplomației germane, o “UE extinsă va fi mai puternică doar dacă vom face ceea ce am ezitat atât de mult timp să facem – să revizuim și să regândim modul în care funcționează uniunea noastră”.

“Marea întrebare europeană a acestei perioade nu este dacă, ci cum să consolidăm UE, ci cum să o consolidăm. Pentru că, dacă numărul membrilor UE va crește cu aproape o treime, comunitatea noastră are nevoie de o structură puternică – de la subsol până la acoperiș”, a spus ea.

În acest sens, Annalena Baerbock a subliniat că statul de drept rămâne valoarea de referință a Uniunii Europene, a precizat că extinderea UE nu trebuie să echivaleze cu creșterea componenței Comisiei Europene și a Parlamentului European, subliniind că Germania este dispusă să renunțe, rotațional, la postul de comisar european ce îi revine.

În prezent, Comisia Europeană este compusă din 27 de membri, câte unul propus de fiecare stat membru.

“Nu putem lăsa Parlamentul și Comisia European să se mărească din ce în ce mai mult. O idee este de a împărți portofoliile Comisiei între statele membre, astfel încât acestea să poată conduce împreună, în tandem, un domeniu de competență. (…)

Russlands Angriffskrieg gegen die Ukraine, die Lage im Nahen Osten: Symptome einer Welt, deren Ordnung immer poröser wird. Als Europäer*innen werden wir uns in dieser Welt nur behaupten, wenn wir zusammenstehen. – Außenministerin @ABaerbock bei der 🇪🇺-Konferenz #futureEU 1/10 pic.twitter.com/rK0z5155XK

— Auswärtiges Amt (@AuswaertigesAmt) November 2, 2023

De asemenea, șefa diplomației germane a pledat din nou pentru utilizarea votului cu majoritate calificată în chestiuni legate de politici fiscale și politică externă, deoarece o Uniune Europeană cu 36 de state membre nu poate funcționa cu posibilitatea a 36 de veto-uri, în contextul regulii unanimității. În context, ea a subliniat că Germania este conștientă și este pregătită pentru situațiile în care o decizie europeană ar putea fi în defavoarea sa.

Ea a vorbit și despre problema reprezentării Uniunii, folosind întrebări retorice: “Cum putem obține responsabilități mai clare în politica externă a UE pe termen lung? Este util ca interlocutorii străini să nu știe dacă trebuie să invite președintele Comisiei, Înaltul Reprezentant sau președintele Consiliului European?”

“Acum ar trebui să elaborăm o foaie de parcurs pentru reformele interne ale UE. Cu cât mai mult investește fiecare stat membru, cu atât mai mult câștigăm împreună. Acesta este dividendul de suveranitate al Uniunii Europene”, a conchis ea.

Întrebarea nu mai este dacă va avea loc sau nu o extindere a UE, ci mai degrabă cum și când se va întâmpla aceasta, subliniază Ministerul german de Externe, precizând că conferința se dorește a fi o reuniune de lucru în cadrul căreia participanții discută despre reformele interne, despre modul în care se poate consolida capacitatea de acțiune a UE și despre reformele necesare în țările care doresc să devină membre ale UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja un pas semnificativ cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada de la începutul lunii octombrie s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.

De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene. În același timp, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a sugerat că parlamentarii ucraineni și moldoveni ar putea deveni membri “observatori” ai Parlamentului European în timp ce țările lor negociază aderarea la UE.

Discuțiile dintre liderii europeni – impulsionate politic de poziționări ale cancelarului german Olaf Scholz, președintelui francez Emmanuel Macron și liderilor instituțiilor UE – au avut ca punct de plecare raportul întocmit de un grup de 12 experți însărcinați de guvernele Franței și Germaniei, care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.

De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.

Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie.

Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.