Connect with us

U.E.

Șefa diplomației germane cere o foaie de parcurs pentru reformarea UE în pregătirea extinderii: Vrem să vedem Ucraina și Moldova în UE; Germania, pregătită să renunțe la postul de comisar european în favoarea noilor membri

Published

on

© Auswaertiges Amt

Corespondență din Berlin

Într-un discurs plin de entuziasm, în care a prezentat extinderea Uniunii Europene ca pe o necesitate geostrategică, șefa diplomației germane Annalena Baerbock a pledat pentru ca Uniunea Europeană să decidă, luna viitoare, începerea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE, avansarea procesului de integrare a Balcanilor de Vest, iar din privința necesității reformelor interne ale Uniunii, ministrul german de externe a explicat că Berlinul este pregătit să renunțe la postul său de comisar european, cerând elaborarea unei foi de parcurs privind reformele interne ale UE în timpul viitoare președinții a Consiliului UE pe care Belgia o va deține în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024.

Uniunea Europeană se află în fața unor decizii de referință privind reforma și extinderea, iar pentru a discuta aceste subiecte, miniștrii de externe ai statelor membre ale UE și ai celor zece țări care doresc să devină membre s-au reunit joi, la Berlin, pentru o conferință ministerială sub titlul “O Uniune mai mare și mai puternică – cum să facem ca Uniunea Europeană să fie pregătită pentru extindere și ca viitorii membri să fie pregătiți pentru aderare”.

Participanții la nivel înalt sunt miniștrii de externe și secretari de stat din statele membre ale UE, țările aspirante, precum și reprezentanți ai instituțiilor UE. De asemenea, printre participanții la conferință se numără și mediul academic și societatea civilă, CaleaEuropeană.ro fiind invitată să participe la reuniune.

“Vrem să vedem Ucraina ca membră a Uniunii noastre europene”, iar același lucru este valabil și pentru Republica Moldova, a declarat Baerbock.

“Uniunea Europeană trebuie să fie extinsă. Aceasta este consecința geopolitică a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a adăugat ea, într-un discurs principal care a fost urmat de o dezbatere alături de miniștrii de externe ai Sloveniei, stat membru care va marca anul viitor 20 de ani la aderare, Ucrainei și Macedoniei de Nord, state candidate la UE.

Baerbock a făcut aceste remarci în contextul în care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat într-un turneu în Balcanii de Vest, dar și înainte de o decizie care urmează să fie luată la summitul liderilor UE din 14-15 decembrie de la Bruxelles cu privire la acordarea sau nu Ucrainei a începerii oficiale a negocierilor de aderare, un obiectiv râvnit de Kiev și principala sa prioritate, la fel ca și sprijinul militar și financiar occidental.

“Sunt convinsă că Consiliul European din decembrie va transmite acest semnal”, a spus Baerbock.

Vorbind despre procesul de extindere, ministrul german de externe a apreciat că “ar trebui să împărtășim beneficiile UE cu oamenii mai devreme, chiar înainte ca țara lor să devină membru cu drepturi depline”. “Avem nevoie de modalități de integrare treptată a țărilor candidate, de exemplu în calitate de observatori la reuniunile Consiliului”, a precizat ea.

Cu toate acestea, a apreciat șefa diplomației germane, o “UE extinsă va fi mai puternică doar dacă vom face ceea ce am ezitat atât de mult timp să facem – să revizuim și să regândim modul în care funcționează uniunea noastră”.

“Marea întrebare europeană a acestei perioade nu este dacă, ci cum să consolidăm UE, ci cum să o consolidăm. Pentru că, dacă numărul membrilor UE va crește cu aproape o treime, comunitatea noastră are nevoie de o structură puternică – de la subsol până la acoperiș”, a spus ea.

În acest sens, Annalena Baerbock a subliniat că statul de drept rămâne valoarea de referință a Uniunii Europene, a precizat că extinderea UE nu trebuie să echivaleze cu creșterea componenței Comisiei Europene și a Parlamentului European, subliniind că Germania este dispusă să renunțe, rotațional, la postul de comisar european ce îi revine.

În prezent, Comisia Europeană este compusă din 27 de membri, câte unul propus de fiecare stat membru.

“Nu putem lăsa Parlamentul și Comisia European să se mărească din ce în ce mai mult. O idee este de a împărți portofoliile Comisiei între statele membre, astfel încât acestea să poată conduce împreună, în tandem, un domeniu de competență. (…)

De asemenea, șefa diplomației germane a pledat din nou pentru utilizarea votului cu majoritate calificată în chestiuni legate de politici fiscale și politică externă, deoarece o Uniune Europeană cu 36 de state membre nu poate funcționa cu posibilitatea a 36 de veto-uri, în contextul regulii unanimității. În context, ea a subliniat că Germania este conștientă și este pregătită pentru situațiile în care o decizie europeană ar putea fi în defavoarea sa.

Ea a vorbit și despre problema reprezentării Uniunii, folosind întrebări retorice: “Cum putem obține responsabilități mai clare în politica externă a UE pe termen lung? Este util ca interlocutorii străini să nu știe dacă trebuie să invite președintele Comisiei, Înaltul Reprezentant sau președintele Consiliului European?”

“Acum ar trebui să elaborăm o foaie de parcurs pentru reformele interne ale UE. Cu cât mai mult investește fiecare stat membru, cu atât mai mult câștigăm împreună. Acesta este dividendul de suveranitate al Uniunii Europene”, a conchis ea.

Întrebarea nu mai este dacă va avea loc sau nu o extindere a UE, ci mai degrabă cum și când se va întâmpla aceasta, subliniază Ministerul german de Externe, precizând că conferința se dorește a fi o reuniune de lucru în cadrul căreia participanții discută despre reformele interne, despre modul în care se poate consolida capacitatea de acțiune a UE și despre reformele necesare în țările care doresc să devină membre ale UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja un pas semnificativ cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada de la începutul lunii octombrie s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.

De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene. În același timp, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a sugerat că parlamentarii ucraineni și moldoveni ar putea deveni membri “observatori” ai Parlamentului European în timp ce țările lor negociază aderarea la UE.

Discuțiile dintre liderii europeni – impulsionate politic de poziționări ale cancelarului german Olaf Scholz, președintelui francez Emmanuel Macron și liderilor instituțiilor UE – au avut ca punct de plecare raportul întocmit de un grup de 12 experți însărcinați de guvernele Franței și Germaniei, care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.

De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.

Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie.

Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Germania a adoptat pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice

Published

on

© Ambasada Germaniei București/ Bundesregierung

Guvernul federal german a adoptat miercuri pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice, marcând un moment important în combaterea crizei climatice globale, informează un comunicat al Ambasadei Germaniei la București remis CaleaEuropeană.ro.

Documentul a fost adoptat în contextul în care ministrul german al afacerilor externe, Annalena Baerbock, va participa începând de joi la Conferința Mondială a Climei COP28 din Dubai.

“Prin această strategie amplă în domeniul politicii externe privind schimbările climatice, Germania se poziționează în fruntea eforturilor internaționale și contribuie la protejarea prosperității și dezvoltării durabile. Politica climatică implică și politică de securitate, politică de securitate alimentară, politică energetică, economică și geopolitică. Obiectivul acestei strategii este de a promova aceste domenii într-un mod interconectat. Și sperăm să avem cât mai mulți susținători! Protejarea mediului poate avea succes doar ca un efort comun. Din acest motiv, ministrul german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, a subliniat, în contextul participării la Conferința Internațională privind Schimbările Climatice COP28, că va fi nevoie de o triplare a energiilor regenerabile și de o dublare a eficienței energetice până în 2030, dacă vrem să menținem ca țintă pragul de 1,5 grade. Încă de la debutul COP28 din Dubai, Germania a făcut posibilă înființarea importantului Fond pentru daune și pierderi climatice, prin promisiunea unei contribuții de 100 de milioane de dolari. Astfel rămânem solidari față de cei afectați cel mai mult de schimbările climatice“, a transmis ambasadorul german Peer Gebauer. 

Guvernul german intenționează să preia un rol de pionierat în șase domenii esențiale ale politicii climatice:

  1. Reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și accelerarea tranziției energetice la nivel global.
  2. Construirea unei economii competitive, durabile și prietenoase cu mediul.
  3. Conservarea resurselor vitale și protejarea sănătății, inclusiv sprijinirea celor mai afectați de schimbările climatice.
  4. Protejarea, restaurarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor.
  5. Consolidarea rezilienței, păcii și securității.
  6. Aducerea fluxurilor financiare internaționale în acord cu un traseu compatibil cu pragul de 1,5 grade. 

Strategia de politică externă privind schimbările climatice a guvernului federal reprezintă un element central al Strategiei Naționale de Securitate și centralizează eforturile interministeriale pentru combaterea crizei climatice.

Bazată pe fundamente științifice și condiții geopolitice, strategia conturează principii și abordări pentru politica externă privind schimbările climatice.

Ea accentuează și colaborarea cu țări și grupuri sociale importante și este ferm ancorată în cooperarea europeană și multilaterală.

Continue Reading

U.E.

Cu gândul la alegerile europene de anul viitor, UE împărtășește îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice”

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană și țările sale membre ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice și procesele electorale”, transmite Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-o reacție de solidarizare cu Londra, care a acuzat că grupuri de hackeri sprijinite de serviciul de securitate rus FSB s-au aflat în spatele unor ”încercări susținute și nereușite de a interveni în procesele politice din Marea Britanie” motiv pentru care MAE britanic l-a convocat pe ambasadorul rus, potrivit Politico Europe

Avertismentul oficialului european vine în contextul în care Uniunea Europeană va organiza anul viitor alegeri europarlamentare.

”Monitorizăm îndeaproape orice tentative de atacuri cibernetice asupra proceselor noastre democratice, în special în contextul viitoarelor alegeri europene. Pe măsură ce presiunea asupra democrației crește la nivel global, continuăm să acordăm asistență și să colaborăm cu partenerii împotriva acestor amenințări cibernetice în curs de desfășurare. În acest sens, Uniunea Europeană și statele sale membre împărtășesc îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și a altor parteneri, așa cum au fost exprimate în declarațiile lor din 7 decembrie, și își exprimă întreaga noastră solidaritate. Activitățile care urmăresc să ne amenințe integritatea și securitatea, valorile și principiile democratice și buna funcționare a democrațiilor sunt inacceptabile”, a fost mesajul ferm transmis de Borrell.

El a evidențiat că aceste ”activități sunt contrare normelor de conduită responsabilă din partea statelor în spațiul cibernetic, așa cum au fost aprobate de toți membrii ONU” și dă asigurări că UE va continua ”să promoveze principiul diligenței și comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic”, lansând în egală măsură un apel la adresa tuturor țărilor ”să respecte aceste norme și principii”.

”Uniunea Europeană și statele sale membre au responsabilitatea și sunt hotărâte să protejeze și să apere procesele noastre electorale și politice. Rămânem vigilenți și pregătiți să întreprindem orice acțiune necesară din setul de instrumente de diplomație cibernetică al UE, inclusiv sancțiuni pentru a preveni și a răspunde la atacuri cibernetice inacceptabile”, conchide cu un avertisment Josep Borrell.

Leo Docherty, subsecretar de stat pentru Europa a afirmat joi, în fața Camerei Comunelor, că parlamentari, colegi, funcționari publici, jurnaliști și ONG-uri s-au numărat printre cei vizați de atacuri cibernetice orchestrate de grupuri de hackeri controlate de serviciul de securitate rus FSB, în încercarea de a se ”amesteca în politica britanică”.

Acesta a avertizat că unele conversații private ale unor politicieni și funcționari publici de profil înalt au fost compromise, dar a insistat că această campanie mai amplă ”nu a avut succes”.

Potrivit Ministerului de Externe, parlamentari din tot spectrul politic au fost ținta unor atacuri de spear-phishing, prin care se încearcă să se obțină informații sensibile, adesea prin intermediul unor e-mailuri malițioase. Jurnaliști, organizații ale societății civile și grupuri din sectorul public au fost, de asemenea, vizate de grupul cibernetic, a precizat departamentul.

Întrebat despre aceste afirmații în timpul unei conferințe de presă joi, premierul britanic Rishi Sunak a refuzat să spună dacă a fost vizat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, a declarat, joi, în cadrul unui briefing cu jurnaliștii, la București, că face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre.

Răspunzând la o întrebare adresată de caleaeuropeana.ro cu privire la proiectele depuse de România pentru consolidarea infrastructurii de transport de-a lungul coridoarelor de solidaritate UE-Ucraina, în urma apelului pentru propuneri, în valoare de 7 miliarde de euro, lansat la finele lunii septembrie, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), oficialul european a precizat că nu are „o evaluare a proiectelor depuse deja în momentul de față”, termenul limită al apelului fiind la finele lunii ianuarie 2024, însă a subliniat că „România ar trebui, cu siguranță, să depună Fast Danube 2, faza doi a proiectului de navigabilitate permanentă pe Dunăre”. 

„Dunărea rămâne un coridor esențial pentru că este sustenabil pentru portul Constanța, pentru statele care nu au acces la mare din interiorul UE, dar care se confruntă cu această problemă a navigabilității, care nu este asigurată tot timpul anului. Acest proiect, Fast Danube 2, ar fi esențial pentru România și trebuie depus cu Bulgaria. Și fac și eu, la rândul meu, demersuri pe lângă cele două guverne sa-l accelereze”, a explicat comisarul pentru transport. 

Adina Vălean a spus, de asemenea că există un grup de experți care consiliază și România, și Bulgaria pe proiectele de infrastructură, și „care este foarte activ în discuțiile pe acest proiect cu Dunărea, pe care și UE și-l dorește foarte mult”. 

Referitor la apelul pentru propuneri de proiecte de transport, lansat în septembrie, oficialul european a precizat că „este pentru prima dată când este un apel de proiecte la care participă ca membri cu drepturi depline ai Mecanismului Ucraina și Republica Moldova, iar Comisia încearcă, pentru că și pentru ea este un instrument nou, să sfătuiască cât mai bine cele două țări pentru a putea participa singure”.

Aceasta a explicat că, până acum au fost, într-adevăr, proiecte pe care Ucraina și Republica Moldova le-au depus împreună cu statele de frontieră, România inclusiv, în alte tipuri de finanțări. „Am avut pentru trecerile de frontieră de pe culoarele solidarității proiecte de până la 300 milioane de euro numai contribuție din fonduri europene, pentru această conectivitate cu Ucraina și Republica Moldova. România are trei astfel de proiecte”, a adăugat Adina Vălean.

Comisarul european a precizat, totodată, că „așteptăm cât mai multe proiecte” în cadrul apelului finanțat de MIE.

„Majoritatea statelor membre face o pregătire minuțioasă pentru a le depune, pentru că este o competiție foarte mare la nivel european pe aceste fonduri și atunci, calitatea proiectului și utilitatea lui pentru piața de transport europeană sunt două criterii foarte importante și toată lumea încearcă să îmbunătățească cât mai mult. Dar așteptăm cât mai multe proiecte”, a încheiat Adina Vălean.

 

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
POLITICĂ14 hours ago

PNL a aderat, la Washington, la Uniunea Democrată Internațională, fondată de Margaret Thatcher, George Bush sr., Jacques Chirac și Helmut Kohl

U.E.14 hours ago

Germania a adoptat pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice

COMUNICATE DE PRESĂ14 hours ago

Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Institutul Francez și Mushuroi Creative Hub organizează o nouă ediție “EuroFabrique Cluj”, laboratorul de proiecte educaționale și artistice

U.E.15 hours ago

Cu gândul la alegerile europene de anul viitor, UE împărtășește îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice”

GENERAL16 hours ago

Investițiile în contextul procedurii de deficit excesiv, motivul pentru care Franța și Germania întârzie reforma fiscală a UE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

De la Atena, Recep Tayyip Erdogan își exprimă speranța deschiderii unei ”noi ere” în relațiile cu Grecia. Kyriakos Mitsotakis evidențiază importanța ca legăturile dintre cele două țări să ”evolueze pe o cale pașnică”

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”

ROMÂNIA17 hours ago

Ministerul Dezvoltării susține și finanțează investițiile în mobilitatea urbană durabilă, subliniază ministrul Adrian Veștea: Contribuim la creșterea calității vieții cetățenilor și a atractivității comunităților

ROMÂNIA18 hours ago

Cooperarea în domeniul cultural între România și Franța reprezintă una dintre temele de referință ale Parteneriatului Strategic, o dovadă în plus a unei relații privilegiate, subliniază ministrul Raluca Turcan la Paris

G719 hours ago

Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate

ROMÂNIA3 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

PARLAMENTUL EUROPEAN2 weeks ago

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Trending