Connect with us

U.E.

Eurobarometru: Serbia, singura ţară din Balcanii de Vest în care cetățenii au mai multă încredere în propriul guvern decât în Uniunea Europeană

Published

on

© EU Council

Potrivit noilor date ale sondajului Eurobarometru de primăvară, efectuat în luna iunie a acestui an şi publicat în august, Serbia este singura ţară din Balcanii de Vest ai cărei cetăţeni au mai multă încredere în guvernul naţional (41%), decât în Uniunea Europeană (33%), scrie Adevărul.ro.

În Macedonia de Nord, aceste cifre arată 57% încredere în UE şi 33% în guvernul naţional, în Albania 69% pentru UE şi 40% pentru guvernul naţional iar în Muntenegru procentul este de 47% la 43%. Nu au fost efectuate sondaje în Kosovo şi Bosnia şi Herţegovina.  

De asemenea, Serbia este singura ţară din Balcanii de Vest chestionată cu mai multă neîncredere decât încredere în UE, diferenţa fiind semnificativă, de 20%.

Atunci când vine vorba despre imaginea pe care UE o are în Balcanii de Vest, Albania este din nou în capul listei, 81% dintre cetăţenii săi având fie o imagine „foarte pozitivă”, fie „destul de pozitivă” cu privire la Uniunea Europeană, în timp ce doar pentru 3% imaginea este „destul de negativă” sau „foarte negativă”.  

Pe de altă parte, procentajul celor care au o imagine pozitivă faţă de UE în Serbia este mai puţin de jumătate decât cel din Albania: 37%. Chiar şi aşa, este mai mare decât procentul cetăţenilor care au o imagine negativă – 27%.

Potrivit rezultatelor sondajului, peste jumătate dintre cetăţenii din Albania, Macedonia de Nord şi Muntenegru se simt ataşaţi de Uniunea Europeană, procentajul din toate cele trei state fiind între 55 şi 57 la sută. Serbia, din nou, arată mai puţin ataşament faţă de UE, doar 22% dintre cetăţenii săi exprimându-şi acest sentiment.  

Pentru majoritatea cetăţenilor intervievaţi din regiune, UE înseamnă la nivel personal „libertatea de a călători, a studia şi a munci oriunde în UE”, precum şi „prosperitate economică” şi „protecţie socială”.

Cea mai recentă decizie privind procesul de extindere a Uniunii Europene înspre Balcanii de Vest vizează o nouă amânare. La 19 iunie, la finalul președinției României la Consiliul UE, țările membre au hotărât să amâne din nou o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, asemenea unei alte hotărâri luate în iunie 2018.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE în iunie 2019, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu.

În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.

Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, este convins că Brexit-ul va avea loc

Published

on

© European Parliament

Preşedintele încă în exerciţiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se declară convins că Brexit-ul va avea loc, reiterând că dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără acord, atunci va exista o nouă graniţă între Irlanda de Nord şi Irlanda, relatează Reuters, notează Agerpres.

“Sunt convins că Brexit-ul va avea loc”, a declarat el pentru Sky News într-un interviu realizat săptămâna trecută, înainte de a vedea ideile pe care guvernul premierului Boris Johnson le-a trimis Bruxellesului în încercarea de a avansa în negocierile privind Brexit-ul.

Întrebat dacă va exista o nouă graniţă între provincia britanică Irlanda de Nord şi Irlanda, stat membru al UE, în cazul unui Brexit fără acord, Juncker a spus că se va întâmpla acest lucru.

“Da. Trebuie să ne asigurăm că interesele Uniunii Europene şi ale pieţei interne vor fi apărate”, a declarat el.

În acelaşi interviu, citat şi de Press Association, Juncker a insistat că Bruxellesul “nu este în niciun fel responsabil” pentru consecinţele unui Brexit fără acord, spunând că vina ar aparţine exclusiv Regatului Unit.

Totodată,  Jean-Claude Juncker, a declarat joi în cadrul unui interviu pentru Sky News că este dispus să renunțe la mecanismul de backstop, menit să asigure o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, dacă toate obiectivele sale sunt atinse.

Mecanismul de backstop, care reprezintă principala discordie între Regatul Unit și Uniunea Europeană, a fost cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

Marea Britanie a trimis deja Uniunii Europene documentele tehnice cu schimbările pe care şi le-ar dori la acordul cu blocul comunitar în privința Brexit şi va înainta propunerile oficiale atunci când vor fi gata.

Comisia Europeană a confirmat joi, 19 septembrie, primirea documentelor tehnice din partea Londrei. „Am primit documente din partea Marii Britanii şi, pe această bază, vom avea discuţii tehnice astăzi şi mâine asupra unor aspecte privind vama, bunurile manufacturate şi regulile sanitare şi fitosanitare”, a spus purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva.

Continue Reading

ROMÂNIA

Vocea tinerilor din România se poate face auzită la nivel european, completând Chestionarul Comun European pentru cel de-al șaptelea ciclu de ”Dialog UE cu tinerii”

Published

on

© Grupul Național de Lucru și CTR

Dialogul UE cu tinerii (DUET) este un instrument central de participare pentru tinerii din UE și din alte țări europene, după caz, printre elementele-cheie ale acestuia numărându-se dialogul direct între factorii de decizie și tineri, precum și reprezentanții acestora, consultarea tinerilor cu privire la teme relevante pentru aceștia și parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european.

Completează chestionarul aici.

La nivel național, procesul de Dialog al UE cu tinerii și, implicit aplicarea acestui chestionar, este coordonat de Grupul Național de Lucru.

”Acum este momentul! Chestionarul Comun European pentru cel de-al Șaptelea Ciclu de Dialog UE cu tinerii s-a lansat! Este important să-ți spui părerea pentru a ghida decidenții să creeze politici de tineret sustenabile!”, îndeamnă Grupul Național de Lucru.

Dialogul UE cu tinerii reprezintă comunicarea directă dintre tineri, organizații de tineret, actori relevanți ai societății civile și decidenți cu scopul de a implementa prioritățile în domeniul politicilor de tineret la nivel local, regional, național și/sau european în fiecare stat membru al UE. Totodată, acesta reprezintă un mecanism prin care vocea tinerilor se face auzită în procesul de creare și actualizare a politicilor locale și naționale, a directivelor europene etc.

Dialogul UE cu tinerii se organizează în cicluri de câte 18 luni. Fiecare ciclu se concentrează pe o prioritate tematică diferită setată de către Consiliul de Miniștri. Tematica ciclului actual (1 ianuarie 2019- 30iunie 2020) este Crearea oportunităților pentru tineri (Creating Opportunities for Youth). Trio-ul actual este România (1 ianuarie 2019- 30 iunie 2019), Finlanda (1 iulie 2019- 31 decembrie 2019) și Croația (1 ianuarie 2020- 30 iunie 2020).

Începând cu anul 2010, tinerii din Statele Membre ale Uniunii Europene au posibilitatea de a se implica ȋn largi consultări privind politica de tineret de la nivel local, naţional sau european.
Succesul Dialogului Ue cu tinerii depinde de implicarea activă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. La fiecare 18 luni, fiecare țară UE realizează consultări naționale cu tinerii.

La nivel naţional, Dialogul este implementat de Grupul Naţional de Lucru (GNL), organism format din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai autorităţilor. Grupul Naţional de Lucru este stabilit de către Ministerul Tineretului şi Sportului, pe baza unui apel deschis de candidatură (https://goo.gl/n9VtbQ). La ȋntâlnirile GNL pot fi invitaţi ȋn calitate de contributori şi alţi actori sociali interesaţi.

Pentru perioada noiembrie 2017 – decembrie 2019, GNL are următoarea componență:
Consiliul Tineretului din România (CTR)
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
Federația Forumul Tinerilor din România (FTR)
Uniunea Studenților din România (USR)
Organizația de tineret – Blocul Național Sindical (OT-BNS)
Federația YMCA România

Grupul Național de Lucru încurajează tinerii din România să participe activ la dialog: ”E timpul să ai un rol activ! Convinge-ți cât mai mulți prieteni să completeze chestionarul pentru a oferi cât mai multe perspective și mai multă credibilitate nevoilor tinerilor din statele UE! Completează formularul și oferă-le oportunitatea cât mai multor tineri să-și spună părerea!”

 

Continue Reading

U.E.

Victor Ponta salută lansarea în Italia a noului partid progresist și proeuropean ”Italia Viva”, la inițiativa fostului premier italian Matteo Renzi

Published

on

© Victor Ponta/ Facebook

Fostul premier al României și actual președinte al partidului PRORomânia, Victor Ponta, salută lansarea în Italia a noului partid progresist și proeuropean “Italia viva” la initiativa fostului Premier Matteo Renzi. 

”Ca și în țara noastră (prin apariția ProRomania) și în alte țări europene, în Italia este nevoie pe zona politică de stânga de un proiect nou, modern, progresist, proeuropean și de lideri dinamici dar și cu experiență!”

Victor Ponta consideră că partidele clasice de stânga, precum PSD, sunt depășite de schimbările sociale, incapabile de reformă și compromise de greșeli și eșecuri istorice, neputincioase în fața noilor partide și lideri de dreapta radicală.

”Este dovada că ceea ce noi am început cu ProRomania corespunde vremurilor actuale și, mai ales, viitorului politic european”, subliniază Victor Ponta în mesajul său scris pe pagina de Facebook.

”Îi urez succes lui Renzi si proiectului “Italia Viva” – pentru interesele italienilor dar si ale milioanelor de romani care traiesc in Italia – este nevoie de o schimbare!”, mai transmite Victor Ponta în mesajul său.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending