Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj BEI: 90% dintre firmele românești au luat măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, la fel ca alte companii din UE

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Majoritatea firmelor românești – 90 % – au luat măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, la fel ca alte companii din Europa, conform unui sondaj al Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI), remis CaleaEuropeană.ro. Companiile din România au luat măsuri cum ar fi reducerea deșeurilor, reciclarea, economisirea energiei și adoptarea unor tehnologii mai curate, arată noile rezultate pe țară ale sondajului Grupului Băncii Europene de Investiții (EIBIS).

Conform datelor naționale, este mai probabil ca firmele românești, comparativ cu alte firme din UE, să fi limitat cantitatea de deșeuri, să fi reciclat și investit în tehnologii mai puțin poluante, dar mai puțin probabil să-și fi îmbunătățit eficiența energetică.

EIBIS este un raport anual bazat pe sondajul a aproximativ 13.000 de firme din toate statele membre ale UE plus un eșantion din Statele Unite. Principalele rezultate ale sondajului au fost publicate în octombrie 2024, arătând că întreprinderile din UE ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește investițiile în atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

Rapoartele de țară detaliate pentru fiecare stat membru în parte au fost publicate astăzi. Principalele concluzii pentru România includ:

  • investițiile se situează cu 27 % peste nivelurile de dinaintea pandemiei;
  • ponderea firmelor investitoare este de 70 %, sub media UE de 87 %;
  • ponderea firmelor inovatoare din România este egală cu media UE, cu 3 din 10 care raportează activități de inovare;
  • incertitudinea privind viitorul, cheltuielile cu energia și insuficiența personalului calificat rămân principalele preocupări pentru întreprinderile din România.

„Întreprinderile românești dau dovadă de reziliență și optimism, chiar și pe fondul incertitudinilor economice globale.Grupul BEI își menține angajamentul de a sprijini ambițiile de investiții ale țării, asigurându-se că întreprinderile locale din România au acces la finanțarea de care au nevoie pentru a prospera într-un peisaj global competitiv”, a spus vicepreședintele BEI Ioannis Tsakiris. 

Raportul de țară complet pentru România este disponibil aici. Potrivit acestuia, firmele românești au o percepție negativă asupra climatului politic și de reglementare, precum și asupra climatului economic. Totuși, sunt ușor optimiste în ceea ce privește perspectivele de afaceri din sectorul lor și disponibilitatea finanțărilor interne și externe, deoarece soldul net al firmelor care anticipează o îmbunătățire, mai degrabă decât o deteriorare, este pozitiv.

Opiniile firmelor românești sunt similare cu cele ale firmelor din UE în ansamblu, însă acestea sunt mai pesimiste în ceea ce privește climatul economic comparativ cu firmele din UE.

Multe firme românești (66%) sunt mulțumite de nivelul general al investițiilor din ultimii trei ani, însă o minoritate semnificativă raportează existența unor lacune investiționale, de două ori mai multe decât firmele din UE (30% față de 14%).

Firmele românești continuă să își concentreze investițiile pe înlocuirea activelor, mai degrabă decât pe extinderea capacității, o tendință care s-a accentuat în 2023. De asemenea, ele alocă o proporție mai mică (25%) din investiții pentru active necorporale, comparativ cu media firmelor din UE (37%).

Privind spre viitor, tot mai multe firme românești intenționează să prioritizeze investițiile în extinderea capacității, în detrimentul înlocuirii activelor.

O proporție similară de firme din UE și România sunt integrate în comerțul global (63% și, respectiv, 59%).

În timp ce, la nivelul UE, ponderea firmelor care raportează perturbări în comerț a scăzut pe toate segmentele, acest lucru nu este valabil și pentru firmele românești. Acestea sunt mai predispuse decât firmele din UE să fie preocupate de accesul la alte componente și de conformitatea cu noile reglementări, standarde sau certificări. În schimb, mai puține firme românești sunt îngrijorate de accesul la mărfuri sau materii prime comparativ cu cele din UE.

Ca răspuns la șocurile comerciale, firmele românești prioritizează diversificarea furnizorilor pentru a consolida reziliența lanțului de aprovizionare (32% față de 19%) și investesc în digitalizarea inventarului și a urmăririi inputurilor (29% față de 20%), ambele la un nivel mai ridicat decât firmele din UE, în general. De asemenea, firmele românești sunt mai predispuse decât cele din UE să își reducă dependența de comerțul internațional prin scăderea ponderii bunurilor și serviciilor importate (17% față de 7%).

Firmele românești sunt la fel de predispuse ca și cele din UE să facă investiții pentru a aborda impactul fenomenelor meteorologice extreme sau pentru a reduce emisiile de carbon (59% au investit deja, comparativ cu 61% dintre firmele din UE).

Trei din zece firme românești (29%) consideră că tranziția către standarde și reglementări climatice mai stricte reprezintă un risc pentru afacerea lor în următorii cinci ani, în timp ce 21% o văd ca pe o oportunitate.

Majoritatea firmelor românești (90%) au luat măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, un procent similar cu cel al firmelor din UE (91%). Printre principalele strategii adoptate se numără investițiile în reducerea deșeurilor și reciclare, eficiența energetică și dezvoltarea unor domenii de afaceri și tehnologii mai puțin poluante.

Firmele românești sunt mai predispuse decât cele din UE să fi adoptat măsuri pentru minimizarea deșeurilor și reciclare, precum și pentru investiții în afaceri și tehnologii mai puțin poluante, dar mai puțin predispuse să fi investit în eficiența energetică.

Aproximativ șapte din zece firme românești (71%) au fost afectate direct de riscurile fizice generate de schimbările climatice, un procent similar cu cel al firmelor din UE (66%). Cu toate acestea, ponderea firmelor care au luat măsuri de adaptare rămâne relativ scăzută atât în România (50%), cât și în UE (48%), cu aproximativ jumătate dintre firme implicate în astfel de acțiuni. În România, firmele mari sunt mai predispuse să adopte măsuri de adaptare.

Două din zece firme românești (22%) sunt asigurate împotriva riscurilor climatice, un procent similar cu media UE (21%).

Inovația și digitalizarea sunt factori esențiali ai competitivității firmelor. Aproximativ trei din zece firme românești au raportat activități de inovare în 2023, un procent similar cu cel al firmelor din UE. De asemenea, firmele românești se află la același nivel cu cele din UE în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale, însă sunt mai puțin predispuse să adopte multiple tehnologii avansate (33% față de 47%).

Firmele mari și cele din sectoarele infrastructurii și producției industriale prezintă cele mai ridicate rate de adoptare a tehnologiilor digitale, în timp ce utilizarea acestora este mai redusă în sectoarele construcțiilor și serviciilor.

Mediul de afaceri rămâne o preocupare pentru firmele din România, la fel ca și pentru cele din întreaga UE. Incertitudinea privind viitorul, costurile energiei și disponibilitatea forței de muncă cu competențele adecvate continuă să fie probleme majore atât în România, cât și în UE.

Există însă câteva aspecte care reprezintă obstacole pentru un număr mai mare de firme românești comparativ cu media UE. Printre acestea se numără cererea pentru produse sau servicii, reglementările pieței muncii, infrastructura de transport adecvată, disponibilitatea finanțării și incertitudinea privind viitorul.

Analiza problemelor de reglementare și a funcționării pieței unice a UE oferă o nouă perspectivă asupra fragmentării acesteia. Firmele au fost întrebate dacă principalul lor produs este supus unor cerințe și standarde de reglementare diferite (de exemplu, protecția consumatorului, standarde de siguranță și sănătate, norme de mediu pentru produse) în diferite state membre ale UE. Majoritatea exportatorilor români (63%) au raportat că trebuie să respecte standarde și reguli de protecție a consumatorului diferite în statele UE, un procent similar cu media UE (60%).

Sondajul a mai evaluat și numărul de angajați dedicați conformării cu cerințele și standardele de reglementare. Nouă din zece firme românești (91%) au personal dedicat conformității cu reglementările. Povara reglementărilor este deosebit de apăsătoare pentru IMM-uri, având în vedere dimensiunea lor redusă; 39% dintre IMM-urile românești raportează că peste 10% din personalul lor este alocat gestionării cerințelor de reglementare și raportare.


Rezultatele sondajului sunt incluse în Raportul anual privind investițiile, publicația emblematică a Departamentului economic al Grupului BEI, care evaluează perspectivele de investiții pentru economia europeană. Următorul Raport privind investițiile va fi publicat pe 5 martie 2025 în cadrul Forumului anual al Grupului BEI de la Luxemburg.

Forumul anual reunește principalele părți interesate din domeniile guvernamental, comercial și financiar pentru a face schimb de opinii cu privire la prioritățile de investiții care sprijină politicile europene, inclusiv decarbonizarea industrială, inteligența artificială, uniunea piețelor de capital, securitatea, locuințele și extinderea UE. Tema evenimentului din acest an este Investiții într-o Europă mai durabilă și mai sigură.

ROMÂNIA

Premierul Marcel Ciolacu, discuții cu președinta BERD: Avem un parteneriat solid, care se reflectă în investițiile semnificative pe care această instituție financiară le derulează în România

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut o discuție, la Palatul Victoria, cu o delegație condusă de președinta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Odile Renaud Basso, care efectuează o vizită la București în contextul pregătirii următoarei Strategii de țară BERD pentru România.

Exprimând întreaga disponibilitate a părții române în perspectiva consultărilor care vor urma în cadrul acestui proces, premierul Marcel Ciolacu a apreciat disponibilitatea BERD de a sprijini implementarea unor reforme structurale, din perspectiva expertizei de care dispune în materie de parteneriat public-privat și a rolului esențial pe care îl joacă în implementarea programelor finanțate din fonduri europene nerambursabile, prin asistență tehnică, împrumuturi sau alte instrumente financiare pentru implementarea proiectelor majore de infrastructură, mediu, energie, transport sau digitalizare pe care România și le-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, se arată într-un comunicat al Guvernului. 

”România contează în continuare pe sprijinul BERD, inclusiv din punct de vedere al rolului esențial pe care îl joacă în implementarea programelor finanțate din fonduri europene nerambursabile. Avem un parteneriat solid, care se reflectă în investițiile semnificative pe care această instituție financiară le derulează în România și care au însumat în 2024 mai mult de 700 de milioane de euro, în cadrul unui număr record de 44 de proiecte”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

În cursul întrevederii, au fost abordate și o serie de aspecte privind eforturile României pentru dezvoltarea unui sector energetic sustenabil, prin creșterea eficienței energetice în întreprinderile mici și mijlocii și în întreprinderile mari, proiecte în domeniul energiei verzi (eoliană offshore și solară fotovoltaică), consolidarea infrastructurii de transport pe coridorul vertical (cu Republica Moldova și Bulgaria), construcția de infrastructură apă-canal în parteneriat cu autoritățile locale, precum și susținerea proiectelor de infrastructură municipală cu beneficii socio-economice semnificative.

La discuțiile de astăzi de la Palatul Victoria, alături de premierul Marcel Ciolacu, au participat, de asemenea, vicepremierul Marian Neacșu, vicepremierul Tánczos Barna, ministru al Finanțelor, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, Ștefan-Radu Oprea, șeful Cancelariei Prim-ministrului.

Din delegația BERD au mai făcut parte Charlotte Ruhe, director general pentru Europa Centrală și de Sud-Est, Victoria Zinchuk, director pentru Romania, și Mihaela Mihăilescu, director adjunct pentru România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Sănătății, vizită în Coreea de Sud. Alexandru Rafila a discutat cu omologul sud-coreean despre dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre cele două țări în domeniul medical

Published

on

Ministrul Sănătății, vizită în Coreea de Sud. Alexandru Rafila a discutat cu omologul sud-coreean despre dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre cele două țări în domeniul medical

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, se află într-o vizită în Coreea de Sud, unde a participat la deschiderea celei de-a 15-a Conferințe Globale privind asistența medicală, alături de Jung Yoon-soon, ministrul adjunct al Sănătății din Coreea de Sud.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, tema evenimentului a fost ”Medicina personalizată propulsată de inteligența artificială: integrarea în viața noastră de zi cu zi”, de mare actualitate și pentru România.

”Colaborarea dintre țara noastră și Republica Coreea aduce noi perspective pentru sistemul medical românesc”, precizează comunicatul.

În intervenția sa, ministrul Rafila a menționat că domeniile de colaborare între România și Coreea de Sud includ: bunele practici în digitalizarea spitalelor, oportunități de investiții în domeniul farmaceutic și echipamente medicale, telemedicină, precum și îmbunătățirea expertizei medicale prin colaborări academice.

În contextul vizitei, oficialul român a avut o o întâlnire bilaterală cu Cho KyooHong, ministrul Sănătății și Bunăstării al Republicii Coreea și cu domnul Jung Yoon-soon, ministrul adjunct, în cadrul căreia au fost discutate subiecte pentru dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre România și Republica Coreea in domeniul medical.

În cadrul vizitei, ministrul Sănătății a asistat la semnarea Memorandumului de colaborare între UMFST ”George Emil Palade” din Târgu Mureș și Korea University Guro Hospital, de către rectorul universității, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei și omologii săi coreeni. Acest memorandum stabilește principiile  pentru dezvoltarea primului spital SMART  la Târgu Mureș, un proiect inovator în domeniul sănătății digitale.

Delegația României  a vizitat Spitalul Severance, complet digitalizat si robotizat cu care vor exista în curând schimburi de specialiști și activități de training.

Continue Reading

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE

Încă un pas în procesul de aderare la OCDE: Secretariatul General al Guvernului a prezentat progresele în cadrul Grupului de lucru pentru proprietatea de stat și practici de privatizare

Published

on

© Secretariatul General al Guvernului / Facebook

Secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Țuțuianu, împreună cu Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul MAE și coordonator național pentru aderarea României la OCDE, au participat, pe 20 martie, la o reuniune dedicată României în cadrul Grupului de Lucru al OCDE privind întreprinderile cu capital de stat și practici de privatizare (Working Party on State Ownership and Privatisation Practices – WPSOPP), format subsidiar al Comitetului OCDE privind Guvernanța Corporativă.

Potrivit comunicatului oficial, în cadrul reuniunii, secretarul general adjunct a prezentat eforturile autorităților române în vederea alinierii la standardele și cele mai bune practici în domeniul guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, cu accent pe implementarea  cadrului legislativ revizuit pentru exercitarea funcției de proprietate a statului, elaborat cu sprijinul experților OCDE.

 

Prezentarea a avut loc în contextul evaluării României în cadrul Grupului WPSOPP, iar dezbaterile s-au axat pe progresele părții române în implementarea recomandărilor formulate în Raportul OCDE pe tema întreprinderilor de stat.

Reprezentanții OCDE au apreciat progresele notabile și eforturile constante ale autorităților române pentru îmbunătățirea sistemului de guvernanță corporativă a întreprinderilor publice.

Din delegația României au facut parte și reprezentanți ai AMEPIP și ai Consiliului Concurenței.

În marja participării la reuniunea WPSOPP, secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Țuțuianu, a avut o întrevedere bilaterală cu reprezentanți ai Secretariatului OCDE pe tema reformei guvernanței corporative și pașilor următori în vederea îmbunătățirii alinierii la standardele OCDE.

Citiți și: „România, pe drumul cel bun către OCDE. Obiectivul aderării în 2026 poate fi atins”, subliniază secretarul de stat Luca Niculescu

Stadiul procesului de aderare a României la OCDE

Până la 19 martie 2025, România a fost evaluată (preliminar sau definitiv) de 24 dintre cele 25 de comitete sectoriale OCDE. Dintre acestea, până la acest moment, România a obținut 12 avize formale, din partea Comitetelor: Înalții Funcționari pentru Buget, Politica de Dezvoltare Regională, Industria Siderurgică, Industria Construcțiilor Navale, Politicile de Concurență, Politica Digitală, Protecția Consumatorului, Educația, Afaceri Sociale, Muncă și Ocuparea Forței de Muncă, Politica de Reglementare, Sănătate, Pescuit. „România urmărește finalizarea evaluărilor în comitete pe parcursul anului 2025, în vederea aderării în 2026”, potrivit Secretariatului General al Guvernului.


Amintim că țara noastră și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.

La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.

În iunie 2022, Consiliul OCDE a adoptat Foaia de Parcurs pentru țara noastră, odată cu cele patru state candidate. Ulterior, în decembrie 2022, țara noastră a depus memorandumul inițial privind aderarea României la această organizație.

În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului de evaluare, care constă în transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitete sectoriale OCDE esențiale pentru acest proces.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA37 minutes ago

Premierul Marcel Ciolacu, discuții cu președinta BERD: Avem un parteneriat solid, care se reflectă în investițiile semnificative pe care această instituție financiară le derulează în România

COMISIA EUROPEANA49 minutes ago

UE confirmă rebrandingul “ReArm Europe” după reacțiile negative din Italia și Spania: Planul apărării se va numi “Readiness 2030”, o referire la data când Rusia ar putea fi capabilă să atace un stat UE sau NATO

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Sănătății, vizită în Coreea de Sud. Alexandru Rafila a discutat cu omologul sud-coreean despre dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre cele două țări în domeniul medical

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 hour ago

Încă un pas în procesul de aderare la OCDE: Secretariatul General al Guvernului a prezentat progresele în cadrul Grupului de lucru pentru proprietatea de stat și practici de privatizare

ONU2 hours ago

Secretarul general al ONU avertizează că ”riscăm să pierdem din vedere cel mai mare dar al Europei pentru civilizație: Iluminismul”: Vocile izolaționismului sunt auzite din ce în ce mai tare

U.E.2 hours ago

Confiscarea de către Europa a activelor înghețate ale Rusiei ar fi “un act de război”, avertizează premierul Belgiei

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană și autoritățile naționale iau măsuri pentru a proteja copiii de practicile dăunătoare din jocurile video

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Patronatului în Construcții, Alexandru Fulga, la Forumul Construcțiilor 2025: În ultimii 10 ani, statul a fost unul dintre cei mai importanți investitori în domeniul construcțiilor din România

ROMÂNIA3 hours ago

CDS, partenerul Forumului Construcțiilor 2025. Alexandru Fulga a adus în prim-plan importanța fondurilor europene, relația dintre stat și sectorul privat, stabilitatea legislativă și digitalizarea industriei

SUA3 hours ago

UE mai acordă încă o șansă dialogului comercial cu SUA și amână cu două săptămâni taxele anunțate în urma tarifelor impuse de Trump

POLITICĂ1 day ago

Marcel Ciolacu: România nu-și permite experimente. Crin Antonescu este singura garanție reală că tot ce am construit într-un ritm nemaiîntâlnit de la Revoluție încoace va continua

INTERNAȚIONAL4 days ago

OCDE anticipează o încetinire a creșterii economice globale în contextul tensiunilor tarifare: Este esențial să se mențină piețele deschise și un sistem comercial internațional bazat pe norme

CONSILIUL UE4 days ago

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

MAREA BRITANIE6 days ago

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

INTERNAȚIONAL1 week ago

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

COMUNICATE DE PRESĂ1 week ago

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 weeks ago

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Trending