Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cere Comisiei Europene să aplice „rapid” mecanismul de condiționalitate privind statul de drept, pentru protejarea bugetului multianual, după ce Curtea de Justiție a UE (CJUE) a confirmat astăzi validitatea Regulamentului care permite aplicarea mecanismului și a respins cererile de anulare a acestuia formulate de Ungaria și Polonia. La rândul său, președinta Executivului european, Ursula von der Leyen, promite să acționeze „rapid” în acest sens, de îndată ce condițiile regulamentului sunt întrunite. 

„Parlamentul European se așteaptă acum ca Comisia să aplice rapid mecanismul de condiționalitate. Condiționarea fondurilor UE legată de respectarea statului de drept nu este negociabilă pentru Parlamentul European. Statul de drept este baza pe care sunt construite tratatele noastre. Este fundamental ca toate statele membre să adere la tratatele pe care le-au semnat cu toții atunci când au aderat la Uniunea Europeană. Valorile contează, iar cetățenii au dreptul să știe cum sunt utilizate fondurile comune”, a subliniat președintele Parlamentului European, Roberta Metsola.

La 16 decembrie 2020, Parlamentul și Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru. Pentru realizarea acestui obiectiv, regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.

Astăzi, CJUE a confirmat validitatea regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept, respingând în integralitate contestațiile Poloniei și Ungariei privind legalitatea mecanismului. Prin urmare, Comisia Europeană poate întrerupe finanțarea către statele membre care încalcă principiile statului de drept, se arată într-o decizie a instanței supreme a UE.

Citiți și Curtea de Justiție a UE dă o lovitură Poloniei și Ungariei: CE poate întrerupe finanțarea europeană către statele membre care încalcă principiile statului de drept

Ungaria și Polonia au introdus fiecare câte o acțiune în fața Curții de Justiție solicitând anularea acestui regulament. Ambele țări sunt beneficiari importanți ai fondurilor UE și se temeau că Comisia Europeană va folosi sancțiunile împotriva lor, după ce au fost acuzate că au subminat standardele democratice, cum ar fi independența justiției.

Hotărârea confirmă poziția de lungă durată a instituțiilor de la Bruxelles de a proteja bugetul Uniunii Europene împotriva utilizării abuzive de către guvernele naționale care încalcă statul de drept.

„Salut aceste hotărâri, care reflectă poziția pe care Comisia, Parlamentul European, Consiliul și zece state membre au susținut-o în cadrul procedurii. Curtea confirmă legalitatea acestui instrument important care ne permite să protejăm mai bine bugetul UE și interesele financiare ale Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept. Acest mecanism garantează că bugetul Uniunii va fi protejat și executat în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Aceasta a precizat că, în prezent, Comisia va analiza cu atenție raționamentul hotărârilor judecătorești și posibilul impact al acestora asupra măsurilor ulterioare pe care le va lua în temeiul regulamentului.

von der Leyen a mai anunțat că, ținând cont de aceste hotărâri, „vom adopta în următoarele săptămâni orientări care să ofere mai multă claritate cu privire la modul în care vom aplica mecanismul în practică”.

„Am promis că niciun caz nu va fi pierdut. Și mi-am ținut această promisiune. Comisia a monitorizat situația în toate statele membre de la intrarea în vigoare a regulamentului și evaluăm în profunzime anumite cazuri. Acolo unde sunt îndeplinite condițiile prevăzute de regulament, vom acționa cu hotărâre. Hotărârile de astăzi confirmă faptul că suntem pe calea cea bună”, a subliniat Ursula von der Leyen.

De luni de zile, Parlamentul European – care aprobă bugetele multianuale ale UE – a îndemnat Comisia să taie imediat aceste fonduri. În urma rezoluțiilor parlamentare, acesta a depus în octombrie 2021 o acțiune în justiție la Curtea de Justiție împotriva Comisiei Europene pentru neaplicarea Regulamentului privind condiționalitatea.

Parlamentul afirmă că țările au depășit de mult pragul la care ar trebui lansat mecanismul. Legislativul a lansat chiar și propriile proceduri legale împotriva Comisiei, acuzând-o de nepăsare.

Cu toate acestea, executivul UE, care se teme că ar putea face obiectul unor contestații juridice, a preferat să construiască treptat un caz sperând că va fi inatacabil.

În noiembrie, Comisia Europeană a trimis scrisori oficiale Varșoviei și Budapestei, subliniind ceea ce consideră a fi deficiențe democratice.

În cazul Poloniei, Bruxelles-ul critică reformele judiciare despre care susține că subminează independența judecătorilor și refuzul Varșoviei de a accepta supremația legislației UE asupra legislației poloneze.

De altfel, menționăm că Executivul european nu a aprobat încă planul polonez din cauza disputei legate de statul de drept. În cadrul Fondului de redresare al UE, Polonia ar putea primi aproximativ 58,1 miliarde de euro, dintre care 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 34,2 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

În ceea ce privește Ungaria, Comisia menționează preocupări legate de emiterea de contracte publice, conflicte de interese și cheltuirea coruptă a fondurilor europene.

Deși mecanismul este în vigoare de la începutul anului 2021, La cererea țărilor UE, Bruxelles a fost de acord să aștepte hotărârea înainte de a lua o decizie finală cu privire la tăierea plăților către țări precum Polonia și Ungaria, care se confruntă de mult timp cu liderii UE din cauza acuzațiilor de regres democratic. Acum, cu hotărârea în favoarea sa, Bruxelles-ul se va confrunta cu o presiune și mai mare pentru a acționa.

Întârzierea fusese convenită cu Ungaria și Polonia în 2020 ca o concesie la momentul respectiv pentru a se ajunge urgent la un acord cu privire la bugetul multianual al UE.

În orice caz, Comisia ar avea nevoie de voturile majorității statelor membre pentru a aproba utilizarea mecanismului prin vot cu majoritate calificată.

De altfel, în hotărâre CJUE se precizează că, în ceea ce privește temeiul juridic al regulamentului, procedura prevăzută de regulament nu poate fi inițiată decât în cazul în care există motive rezonabile să se considere nu numai că într-un stat membru au loc încălcări ale principiilor statului de drept, ci mai ales că aceste încălcări afectează sau riscă în mod grav să afecteze, în mod suficient de direct, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale acesteia. În plus, măsurile care pot fi adoptate în temeiul regulamentului privesc exclusiv execuția bugetului Uniunii și sunt toate de natură să limiteze finanțările care au ca sursă acest buget în funcție de impactul asupra acestuia al unei astfel de afectări sau al unui astfel de risc grav.

Prin urmare, regulamentul urmărește să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor afectări care decurg în mod suficient de direct din încălcări ale principiilor statului de drept, iar nu să sancționeze, în sine, asemenea încălcări.