Connect with us

MAREA BRITANIE

SUA, Regatul Unit și Canada impun noi sancțiuni împotriva regimului Lukașenko pentru ”atacurile împotriva democrației și drepturilor omului”

Published

on

© White House/ Flickr

Administrația Biden a anunțat luni că Statele Unite impun noi sancțiuni împotriva regimului Lukașenko, marcând astfel un an de la alegerile prezidențiale considerate de Occident a fi fost fraudate.

Casa Albă amintește, în egală măsură, și de deturnarea unui avion de linie de către Minsk pentru a aresta un proeminent jurnalist de opoziție și pe iubita acestuia.

Printre cei pe care Statele Unite i-a inclus pe lista sancțiunilor se numără, Belaruskali OAO, una dintre cele mai mari întreprinderi de stat din Belarus și o sursă de venit pentru regim, Comitetul Olimpic Național din Belarus și 15 companii private, inclusiv proeminenta bancă belarusă Absolutbank, care au legături cu regimul Lukașenko, conform unui comunicat al Trezoreriei SUA.

”Este responsabilitatea tuturor celor cărora le pasă de drepturile omului, de alegeri libere și corecte și de libertatea de exprimare să se opună acestei opresiuni. Statele Unite vor continua să apere drepturile omului și libertatea de exprimare, trăgând la răspundere în același timp regimul Lukașenko, alături de aliații și partenerii noștri. (…) Anunțăm noi sancțiuni împotriva persoanelor și entităților din Belarus pentru rolul lor în atacurile împotriva democrației și a drepturilor omului, represiunea transnațională și corupția. După cum i-am transmis și liderului opoziției, Svetlana Tihanovskaia, suntem alături de poporul din Belarus, care își urmărește cu curaj aspirațiile democratice”, a transmis președintele Joe Biden, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Noile sancțiuni americane vin în contextul în care Regatul Unit a anunțat că va lua măsuri pentru a limita comerțul regimului de la Minsk cu o serie de bunuri care pot fi folosite pentru reprimarea disidenților sau care ar putea oferi un flux de venituri, cum ar fi produsele petroliere, bunurile folosite în fabricarea țigărilor și unele dispozitive tehnologice, informează MAE britanic printr-un comunicat.

De asemenea, Londra va adopta măsuri pentru a opri acordarea de împrumuturi regimului, restricționând achizițiile de titluri de stat emise de băncile din Belarus. Canada s-a alăturat și ea acestui demers. 

Ca urmare a faptului că regimul a refuzat să ”se angajeze într-un dialog semnificativ și nu a existat niciun semn că ar fi dispus să identifice o soluție pașnică și democratică a crizei. (…) Aceste măsuri vor exercita o presiune suplimentară asupra conducerii de la Minsk și vor trimite un semnal clar poporului că suntem alături de el în eforturile sale continue de a trăi în pace și fără teama de persecuție într-o societate deschisă și democratică”, este menționat într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe din Canada.

Uniunea Europeană a salutat introducerea noilor măsuri restrictive și a dat asigurări că va continua să ”exercite presiune asupra regimului lui Lukașenko până când toți prizonierii politici sunt eliberați”.

Aceste noi sancțiuni se adaugă celor impuse de Consiliul Uniunii Europene în luna iunie ca urmare a escaladării încălcărilor grave ale drepturilor omului în Blearus și reprimării violențe a societății civile, precum și a opoziției democratice și a jurnaliștilor, sancționând, de asemenea, deturanrea avionului Ryanair și arestarea jurnalistului disident Roman Protasevici și a prietenei acestuia, Sofia Sapega.

Noile măsuri specifice includ interdicția vizând vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, către oricine din Belarus, de echipamente, de tehnologii sau de produse software destinate în principal pentru monitorizarea sau interceptarea internetului sau a comunicațiilor telefonice, precum și de produse și tehnologii cu dublă utilizare destinate utilizării militare și anumitor persoane, entități sau organisme din Belarus.

Într-o dovadă de unitate cu decizia UE, Statele Unite, Marea Britanie și Canada au adoptat și ele, la acea vreme, noi sancţiuni împotriva Belarusului, acuzând reprimarea mişcării de opoziţie de către regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că autoritățile din Belarus vor avea de plătit un preț pentru reprimarea societății civile.

Ca represalii pentru aceste sancţiuni, Belarusul le permite migranţilor ilegali care doresc să ajungă în UE să treacă graniţa în Lituania. Mai mult, guvernul de Vilnius acuză autorităţile de la Minsk că aduc în Belarus migranţi cu avionul de la Bagdad şi Istanbul şi apoi îi trimit către Lituania.

În acest context, președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a făcut apel la solidaritate din partea celorlalte state UE în contextul creşterii accentuate a numărului de intrări ilegale în ţara sa din Belarus.

”Protecția frontierelor externe ale UE rămâne responsabilitatea noastră comună, deoarece contribuie la siguranța și securitatea în întreaga Uniune. Prin urmare, dorim să profităm de această ocazie pentru a reitera solicitarea de asistență suplimentară urgentă pentru autoritățile lituaniene, care se confruntă cu circumstanțe dificile”, este precizat în scrisoarea semnată de liderul lituanian și de premierul sloven Janes Jansa, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Și Polonia s-a alăturat Lituaniei și a acuzat Belarusul că trimite un număr tot mai mare de migranți ilegali să-i treacă granița, ca represalii după decizia Varșoviei de a-i oferi refugiu unei atlete belaruse care a refuzat să se întoarcă în țara ei după Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru piața internă apreciază că Brexitul este ”o catastrofă” pentru Regatul Unit: Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, la pompele de benzină

Published

on

©European Union, 2016/ Source: EC - Audiovisual Service

Brexitul reprezintă o ”catastrofă” pentru Regatul Unit, a susținut marți comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, într-o declarație pentru postul de televiziune francez BFM TV, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, vedeţi ce se întâmplă la pompele de benzină, vedeţi ce se întâmplă cu penuria de asistente şi medici, vedeţi ce se întâmplă cu criza de şoferi de camioane şi în sectorul construcţiilor”, a spus reprezentantul Executivului comunitar. 

De altfel, premierul britanic, Boris Johnson, a admis că schimbarea pe care și-a dorit-o Regatul Unit în urma deciziei de a părăsi Uniunea Europeană ”va fi dificilă și de durată”, dar a apreciat că Brexitul va conduce țara către un viitor mai bun.

”Ceea ce se întâmplă în prezent este o adevărată dramă”, a adăugat politicianul francez.

Comisarul francez a făcut trimitere, în egală măsură, și la disputa iscată între Londra și Paris pe tema pescuitului. ”Am văzut multă rea-credință din partea britanicilor. Ne-am obișnuit cu acest joc”, a mai spus comisarul european pentru piața internă, potrivit Politico Europe

Franța a amenințat Regatul Unită că va lua măsuri de ”replică” sau chiar de ”retorsiune” dacă acesta din urmă nu acordă mai multe licențe pescarilor francezi, apreciind că nu este o problemă franceză, ci una europeană

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat a cărui apartenență la UE s-a întins pe parcursul a aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Acesta prevede un cadru pentru gestionarea comună a stocurilor de pește din apele UE și din apele Regatului Unit. Regatul Unit va fi în măsură să dezvolte în continuare activitățile de pescuit britanice, în timp ce activitățile și mijloacele de subzistență ale comunităților europene de pescari vor fi protejate, iar resursele naturale vor fi conservate.

În zonele de pescuit încă disputate (zona de 6-12 mile a coastelor britanice şi a insulelor din Canalul Mânecii), Londra şi Jersey au acordat un total de puţin peste 200 de licenţe definitive, în timp ce Parisul reclamă încă 244.

Între timp, lucrurile pe acest dosar și nu numai avansează, astfel că apele s-au calmat. Progrese se pot observa și în ceea ce privește Irlanda de Nord, problemă spinoasă care a readus Brexitul în lumina reflectoarelor. 

Recent, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit ”să se angajeze într-un mod intens și constructiv, atât la nivel de experți, cât și la nivel politic” într-un dialog cu privire la măsurile menite să faciliteze tranzitul mărfurilor în Irlanda de Nord.

Comisia Europeană a prezentat un set de aranjamente pe măsură pentru a răspunde dificultăților cu care se confruntă cetățenii din Irlanda de Nord din cauza ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, prin facilitarea, în continuare, a circulației mărfurilor din Marea Britanie în această provincie.

Această propunere vine în urma unor discuții extinse purtate în ultimele luni cu Guvernul britanic, precum și a unor acțiuni de informare ale Comisiei Europene în rândul liderilor politici, al întreprinderilor, al societății civile și al altor părți interesate din Irlanda de Nord. De asemenea, prezintă idei bazate pe elemente ridicate în documentul de comandă al Regatului Unit publicat în iulie 2021.

Comisia consideră că acest pachet de măsuri va face o diferență reală pe teren în Irlanda de Nord și abordează problemele legate de Brexit în ceea ce privește circulația mărfurilor din Marea Britanie în Irlanda de Nord, probleme care au fost ridicate de cetățenii și întreprinderile nord-irlandeze. Aceste măsuri vin în completarea pachetului care a fost prezentat în iunie 2021, care facilitează circulația animalelor vii din Marea Britanie în Irlanda de Nord.

Pachetul propune flexibilități suplimentare în domeniul alimentelor, al sănătății plantelor și animalelor, al vămilor, al medicamentelor și al angajamentului cu părțile interesate din Irlanda de Nord. Acesta propune un model diferit pentru punerea în aplicare a protocolului, în care fluxul de mărfuri între Marea Britanie și Irlanda de Nord – în ceea ce privește mărfurile destinate să rămână în Irlanda de Nord – este facilitat într-o măsură semnificativă. Această facilitare este posibilă datorită unei serii de măsuri de protecție și de supraveghere sporită a pieței pentru a se asigura că mărfurile nu intră pe piața unică a UE.

Acest pachet deschide calea spre soluționarea tuturor problemelor de punere în aplicare rămase nerezolvate, stabilind astfel predictibilitatea, stabilitatea și certitudinea pentru cetățenii și întreprinderile din Irlanda de Nord.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, l-a asigurat luni pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că relaţiile dintre ţările lor, foarte degradate, nu sunt la nivelul dorit de Londra şi a cerut Rusiei să depună mai multe eforturi pentru climă înainte de COP26, informează Agerpres

„Prim-ministrul a fost clar asupra faptului că relaţia actuală dintre Marea Britanie şi Rusia nu este cea pe care o dorim”, a indicat un purtător de cuvânt al lui Boris Johnson după prima lor discuţie din mai 2020.

„Rămân dificultăţi importante”, a adăugat el, referindu-se la otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în 2018 pe teritoriul britanic şi problema Ucrainei.

La rândul său, Kremlinul a transmis că, în pofida problemelor cunoscute, ar fi util ca Moscova şi Londra „să coopereze pe anumite teme”.

Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie au fost subminate de o serie de dezacorduri în ultimii 15 ani, de la otrăvirea cu poloniu 210 a fostului spion Aleksandr Litvinenko în Marea Britanie în 2006 până la afacerea Skripal, pe lângă chestiuni diplomatice precum Siria sau Ucraina.

În timp ce Vladimir Putin nu intenţionează să participe la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP26 care se deschide duminică la Glasgow, în Scoţia, Boris Johnson şi-a manifestat „speranţa ca Rusia să îşi modifice obiectivul de a atinge neutralitatea carbonului până în anul 2050”, faţă de 2060. 

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale.

Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Continue Reading

CHINA

Premierul Boris Johnson transmite că Marea Britanie ”nu va da deoparte” investițiile chineze, dar nu va fi ”naivă” când vine vorba de infrastructura esențială a țării

Published

on

© No.10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, nu intenționează să ”dea deoparte” investițiile chineze în Regatul Unit, dar țara sa nu va fi ”naivă” cu privire la infrastructura sensibilă precum 5G sau energia nucleară, anunță AFP, citând un interviu acordat pentru Bloomberg News, informează Agerpres.

”Guvernul britanic nu va da deoparte” orice investiţie chineză, dar ”aceasta nu înseamnă că ar trebui să fim naivi în ce priveşte infrastructurile esenţiale ale ţării”, a declarat Boris Johnson luni seară, cu o zi înaintea deschiderii unui summit dedicat investiţiilor internaţionale în Marea Britanie.

Johnson a dat asigurări că nu este ”sinofob, foarte departe de aşa ceva. China este o mare ţară, o mare civilizaţie.”

”În pofida tuturor acestor dificultăţi, a discuţiilor dificile despre Dalai Lama sau Hong Kong sau uiguri – în care rămânem fidel principiilor noastre -, comerţul cu China a continuat să se dezvolte”, a mai spus premierul britanic. ”China ocupă o parte uriaşă a vieţii noastre economice, iar aceasta pentru mult timp”, a completat șeful Executivului de la Londra.  

Marea Britanie a decis la mijlocul lunii iulie să excludă complet compania chineză Huawei din rețeaua sa 5G, furnizorii britanici fiind nevoiți să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027.

Răgazul de şapte ani este menit să ajute operatorii britanici din sectorul telecomunicaţiilor, precum BT, Vodafone sau Three, care se temeau că vor pierde miliarde de lire sterline pentru a înlocui mai repede echipamentele Huawei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu5 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Cristian Bușoi6 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

ROMÂNIA6 hours ago

Infografic Monitorul Social: Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi

ROMÂNIA6 hours ago

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE dorește ca UE să fie cu adevărat o uniune, în care tarifele de roaming și internet mobil să fie la același preț ca ”acasă” pentru încă 10 ani

U.E.7 hours ago

Reprezentantul UE în Turcia salută evitarea unei crize după ce Recep Tayyip Erdogan a revenit asupra deciziei de a expulza 10 ambasadori

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Ursula von der Leyen a avut o convorbire telefonică cu Maia Sandu: UE va ajuta Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze

GENERAL7 hours ago

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Daniel Buda8 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

GENERAL10 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA1 day ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA1 day ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending