Polonia se alătură Lituaniei și acuză Belarusul că ”desfăşoară un război hibrid împotriva UE cu ajutorul migranţilor ilegali”

Polonia a acuzat joi Belarusul că trimite un număr tot mai mare de migranți ilegali să-i treacă granița, ca represalii după decizia Varșoviei de a-i oferi refugiu unei atlete belaruse care a refuzat să se întoarcă în țara ei după Jocurile Olimpice de la Tokyo, potrivit Agerpres.

Minskul ”desfăşoară un război hibrid împotriva UE cu ajutorul migranţilor ilegali”, a declarat viceministrul de interne polonez, Maciej Wasik. ”Am observat în ultimele zile o creştere (a numărului migranţilor), o considerăm o reacţie faţă de acordare azilului atletei belaruse” Cristina Ţimanuskaia, a mai spus oficialul citat.

Poliţia de frontieră poloneză a anunţat miercuri reţinerea a 62 de migranţi, majoritatea irakieni, la graniţa cu Belarus.

Serviciul diplomatic european l-a convocat deja pe însărcinatul cu afaceri al ambasadei Belarusului la Bruxelles pentru a cere încetarea imediată a ”instrumentalizării inacceptabile” a migranţilor de către Minsk, a declarat joi purtătoarea sa de cuvânt.

”Ne-am exprimat profunda îngrijorare cu privire la instrumentalizarea migranţilor. Această practică este inacceptabilă şi trebuie să înceteze imediat”, a declarat Nabila Massrali. ”Le-am reamintit autorităţilor belaruse obligaţia lor internaţională de a lupta împotriva imigraţiei ilegale şi a traficului de persoane”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Câteva sute de migranţi au intrat și în Lituania din Belarus în ultimele săptămâni, dar, de la începutul anului, ţara baltică membră a UE şi a NATO a înregistrat peste 2.000 de noi sosiri, majoritatea din Irak, care au trecut ilegal graniţa cu Belarus.

De asemenea, în acest an, până în prezent, aproximativ 3.500 de persoane au fost reţinute la trecerea frontierei de 680 de kilometri cu Belarus. Cei mai mulţi dintre ei au solicitat azil.

Recent, președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a făcut apel la solidaritate din partea celorlalte state UE în contextul creşterii accentuate a numărului de intrări ilegale în ţara sa din Belarus.

”Protecția frontierelor externe ale UE rămâne responsabilitatea noastră comună, deoarece contribuie la siguranța și securitatea în întreaga Uniune. Prin urmare, dorim să profităm de această ocazie pentru a reitera solicitarea de asistență suplimentară urgentă pentru autoritățile lituaniene, care se confruntă cu circumstanțe dificile”, este precizat în scrisoarea semnată de liderul lituanian și de premierul sloven Janes Jansa, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

”Acesta este un atac hibrid şi o utilizare sponsorizată de stat a migraţiei ilegale ca armă”, au scris Nauseda şi Jansa.

Scrisoarea conține o solicitare de asistență necesară Lituaniei, în special pentru protecția frontierelor: barieră fizică și echipamente de monitorizare.

Statele membre ale UE sunt invitate să contribuie cu aceste echipamente și să ajute Lituania să facă față acestei crize migratorii fără precedent de-a lungul frontierei UE-Belarus.

Un apel similar a venit și din partea Comisiei Europene, care, prin vocea comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a solicitat statelor membre UE să ajute Lituania în gestionarea valului de mii de migranţi ilegali orchestrat de Belarus ca represalii pentru sancţiunile europene.

”Inacceptabila instrumentalizare a oamenilor pentru scopuri politice trebuie să înceteze”, a menţionat oficialul european. 

Un mesaj similar a venit și din partea Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

”Instrumentalizarea migranților și a refugiaților este absolut inacceptabilă. Utilizarea ființelor umane aflate în nevoie pentru a promova obiective politice încalcă valorile și principiile europene fundamentale. În consecință, UE și statele sale membre condamnă instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul din Belarus”, este precizat într-o recentă reacție a acestuia.

Mai multe țări UE s-au mobilizat deja și au oferit ajutor acestei țări baltice, prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE.

Consiliul Uniunii Europene a impus noi măsuri restrictive împotriva regimului de la Minsk ca urmare a escaladării încălcărilor grave ale drepturilor omului în Blearus și reprimării violențe a societății civile, precum și a opoziției democratice și a jurnaliștilor, sancționând, de asemenea, deturanrea avionului Ryanair și arestarea jurnalistului disident Roman Protasevici și a prietenei acestuia, Sofia Sapega.

Noile sancțiuni economice specifice includ interdicția vizând vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, către oricine din Belarus, de echipamente, de tehnologii sau de produse software destinate în principal pentru monitorizarea sau interceptarea internetului sau a comunicațiilor telefonice, precum și de produse și tehnologii cu dublă utilizare destinate utilizării militare și anumitor persoane, entități sau organisme din Belarus.

Într-o dovadă de unitate cu decizia UE, Statele Unite, Marea Britanie și Canada au adoptat și ele noi sancţiuni împotriva Belarusului, acuzând reprimarea mişcării de opoziţie de către regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. 

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că autoritățile din Belarus vor avea de plătit un preț pentru reprimarea societății civile.

Ca represalii pentru aceste sancţiuni, Belarusul le permite migranţilor ilegali care doresc să ajungă în UE să treacă graniţa în Lituania. Mai mult, guvernul de Vilnius acuză autorităţile de la Minsk că aduc în Belarus migranţi cu avionul de la Bagdad şi Istanbul şi apoi îi trimit către Lituania.

Anul trecut, 74 de persoane au trecut granița Lituaniei cu Belarus. În 2021, aproape 2.100 de persoane au intrat în Lituania, în special în lunile iunie și iulie. Cele mai multe dintre persoanele care trec în Lituania din Belarus provin din Irak, Republica Congo, Camerun, Guineea și Iran.