Connect with us

NATO

Summit extraordinar “București 9” la Varșovia: Klaus Iohannis se întâlnește miercuri cu Joe Biden, secretarul general NATO și liderii aliaților de pe flancul estic

Published

on

© NATO

Corespondență din Varșovia

Președintele Klaus Iohannis va participa miercuri, la Varșovia, alături de președintele Poloniei Andrzej Duda, la reuniunea extraordinară a Formatului București 9 (B9), avându-i ca invitați pe președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Summitul B9 se desfășoară în contextul împlinirii unui an de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, și are ca obiectiv continuarea coordonării dintre Aliații de pe Flancul Estic al NATO și SUA, pe fondul provocărilor de securitate generate de război, informează Administrația Prezidenațială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, agenda discuțiilor va viza continuarea sprijinului multidimensional pe care statele Aliate, inclusiv cele participante la formatul B9, îl acordă Ucrainei, susținerea pentru aspirațiile sale euroatlantice, precum și demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare și apărare pe flancul estic.

Vor fi abordate, de asemenea, modalitățile de tragere la răspundere a Rusiei, prin instrumente de drept internațional, pentru crimele comise în Ucraina. O atenție specială va fi acordată și partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova, confruntată cu provocări crescute de securitate“, conchide Palatul Cotroceni.

Anunțul Administrației Prezidențiale vine în contextul în care președintele american Joe Biden s-a aflat luni într-o vizită surpriză, deopotrivă istorică și simbolică, la Kiev, pentru a reafirma susținerea pentru Ucraina în ajunul împlinirii unui an de la debutul invaziei militare a Rusiei.

Când Putin și-a lansat invazia, în urmă cu aproape un an, a crezut că Ucraina este slabă și că Occidentul este divizat. A crezut că poate rezista mai mult decât noi. Dar s-a înșelat amarnic. În ultimul an, Statele Unite au creat o coaliție de națiuni de la Atlantic la Pacific pentru a ajuta la apărarea Ucrainei cu un sprijin militar, economic și umanitar fără precedent – iar acest sprijin va dura (…) “Aștept cu nerăbdare să călătoresc mai departe în Polonia pentru a mă întâlni cu președintele Duda și cu liderii aliaților noștri de pe flancul estic, precum și pentru a prezenta observații cu privire la modul în care Statele Unite vor continua să mobilizeze lumea pentru a sprijini poporul ucrainean și valorile fundamentale ale drepturilor omului și ale demnității din Carta ONU care ne unesc în întreaga lume”, a spus Biden, la Kiev.

La 11 februarie, când a anunțat vizita lui Biden în Polonia, a doua de la începutul invaziei, Casa Albă a precizat că liderul SUA “se va întâlni cu liderii București 9 (B9), un grup al aliaților noștri din flancul estic al NATO, pentru a reafirma sprijinul neabătut al Statelor Unite pentru securitatea Alianței”.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022. La doar câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a anului trecut, Biden a făcut o călătorie planificată în grabă la Bruxelles și în Polonia, într-o încercare timpurie de a arăta că SUA vor fi unite cu Ucraina și cu aliații Americii împotriva Rusiei. Atunci, liderul SUA a susținut un discurs la Varșovia, unde a reafirmat unitatea NATO în fața agresiunii ruse din Ucraina, o alocuțiune rostită la finalul unei vizite în Europa care a debutat cu summit-urile NATO, G7 și cu participarea liderului de la Casa Albă la summitul Consiliului European, la Bruxelles.

Participarea lui Biden la o reuniune a formatului București 9 la Varșovia va confirma importanța pe care liderul american o acordă acestui format.

În 2021, înainte de summitul NATO de la București, președintele Klaus Iohannis a găzduit summitul București 9, în format hibrid, reuniune la care a participat în premieră, prin videoconferință, președintele Statelor Unite, Joe Biden. În 2022, summitul B9 a avut loc tot la București, iar Joe Biden a transmis un mesaj video omologilor de pe flancul estic.

Formatul București 9 (B9) este o inițiativă lansată de președintele României, Klaus Iohannis, și de președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo

Published

on

© NATO

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Ana Tinca a efectuat, în perioada 3-4 februarie 2025, o vizită de lucru în Japonia, care a a marcat începerea mandatului Ambasadei României la Tokyo de Ambasadă Punct de Contact NATO (CPE) în Japonia – mandat exercitat de misiunea diplomatică a României pentru doi ani, începând de la 1 ianuarie 2025, împreună cu Ambasada Regatului Norvegiei, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În acest context, oficialul român a participat, în calitate de vorbitor, la Conferința Japonia-NATO privind comunicarea strategică, co-organizată de Ministerul Afacerilor Externe nipon și de Secretariatul internațional al NATO. În intervenția din cadrul sesiunii finale a evenimentului, oficialul român a subliniat provocările comune cu care se confruntă NATO și partenerii săi din Indo-Pacific, evidențiind impactul agresiunii ruse împotriva Ucrainei la nivel global.

De asemenea, secretarul de stat a avut întâlniri cu oficiali din Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării, cu președintele Ligii parlamentare de prietenie Japonia-România din Dieta Națională a Japoniei, precum și cu reprezentanți ai mediului academic și ai unor think tank-uri japoneze. În cadrul discuțiilor, au fost abordate oportunitățile de cooperare în plan bilateral și în format multilateral în domeniul securității și a avut loc un schimb de evaluări privind situațiile de securitate din spațiul Euro-Atlantic și din regiunea Indo-Pacific.

Deplasarea oficialului MAE la Tokyo a avut loc pe fondul intensificării, în ultimii ani, a relației bilaterale a României cu Japonia și al ridicării acesteia la nivelul de Parteneriat Strategic în martie 2023, precum și în contextul consolidării cooperării NATO cu partenerii din Indo-Pacific.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Norvegia avertizează asupra riscului de sabotaj din partea Rusiei pentru a opri livrarea ajutorului destinat Ucrainei

Published

on

© NATO/ Flickr

Serviciile de informații norvegiene au avertizat miercuri că este „probabil” ca Rusia să lanseze atacuri de sabotaj împotriva Norvegiei în 2025, vizând infrastructura energetică sau ajutorul trimis Ucrainei, transmite Bloomberg.

Relațiile diplomatice dintre Oslo și Moscova s-au deteriorat considerabil după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Deși Uniunea Europeană a înregistrat zeci de astfel de atacuri de la sfârșitul lui 2023, șefa Serviciului de Securitate al Poliției din Norvegia (PST), Beate Gangås, a declarat că până în prezent nu există dovezi de sabotaj rusesc pe teritoriul norvegian.

„Totuși, PST consideră probabil ca serviciile de informații ruse să încerce să desfășoare acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte din Norvegia în 2025”, a afirmat Gangås, prezentând raportul anual privind amenințările la adresa securității. „Obiectivul unor astfel de acțiuni ar fi oprirea livrărilor noastre către Ucraina sau influențarea negativă a opiniei publice”, a adăugat ea.

Norvegia, membră NATO, împărtășește o graniță terestră de 198 km cu Rusia în regiunea arctică, precum și o graniță maritimă în Marea Barents.

În urma sabotajului suspectat asupra cablurilor submarine din Marea Baltică – atac atribuit pe scară largă Rusiei – țările NATO de la Marea Baltică s-au reunit luna trecută la Helsinki pentru a întări securitatea regională.

„În ceea ce privește actorii statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare de securitate pentru Norvegia”, a mai spus Gangås.

Norvegia a alocat un buget de 135 miliarde de coroane norvegiene (18,8 miliarde de dolari) pentru ajutor civil și militar destinat Ucrainei în perioada 2023-2030.

După începerea războiului din Ucraina, Norvegia a depășit Rusia și a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Uniunii Europene.

„Infrastructura energetică deținută de companii norvegiene ar putea fi, de asemenea, o țintă pentru sabotaj în anul următor”, se precizează în raportul anual al PST.

Serviciile de informații norvegiene au avertizat și asupra riscului „semnificativ” de spionaj din partea Chinei, care ar urma „să crească pe termen lung”, precum și din partea Iranului și Coreei de Nord.

Continue Reading

NATO

România va aloca 2,24% din PIB pentru apărare în 2025 cu posibilitatea extinderii la 2,5% pentru înzestrare. Bugetul MApN, avizat în comisiile Parlamentului

Published

on

© MApN/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a prezentat marți membrilor comisiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților, reunite în ședință comună la Palatul Parlamentului, bugetul propus pentru MApN în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025, sumele alocate pentru cheltuieli militare reprezentând 2,24% din Produsul Intern Brut cu posibilitatea extinderii până la 2,5% din PIB în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Angel Tîlvăr a arătat, în intervenția sa, că “bugetul MApN proiectat pentru anul 2025 este mai mare decât cel de anul trecut, fiind elaborat în contextul prudent şi echilibrat rezultat din Planul Fiscal agreat de Guvernul României cu Comisia Europeană, care prevede un complex de măsuri în vederea reducerii deficitului bugetar la un nivel sustenabil”.

Ministrul apărării naționale a subliniat că execuția bugetară din anul precedent s-a situat foarte aproape de 100 la sută, ceea ce a demonstrat capacitatea instituției de a administra eficient resursele alocate. De asemenea, prin proiectul de buget prezentat, România își respectă angajamentele asumate în cadrul Alianței cu privire la alocarea resurselor pentru apărare.

Este al nouălea an consecutiv în care România alocă minimum 2 la sută din PIB pentru apărare și în care peste 30 la sută din bugetul MApN este destinat înzestrării. De asemenea, este un buget care ține cont de situația de securitate din proximitatea României și de apartenența țării noastre la structurile aliate ale NATO și la misiunile UE”, a declarat Angel Tîlvăr, conform sursei citate.

 

Cheltuielile militare la nivel european și euro-atlantic au devenit o prioritate pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, SUA cerând aliaților europeni să aloce 5% din PIB pentru apărare, dar și din cauza deteriorării mediului de securitate europeană după agresiunea Rusiei în Ucraina, cu statele europene din cadrul NATO vorbind despre trecerea la o economie de război. O decizie în acest sens este așteptată la summitul NATO de la Haga din luna iunie, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, indicând că un angajament sporit ar putea să se ridice la un prag de 3,6 – 3,7% din PIB pentru apărare.

La nivelul UE, liderii europeni s-au reunit luni pentru primul summit consacrat apărării, iar una dintre concluziile desprinse cu privire la finanțare vizează capacitatea statelor membre de a crește propriile cheltuieli în materie de apărare prin flexibilizarea regulilor bugetare cuprinse în Pactul pentru Stabilitate și Creștere, în temeiul căruia statele membre trebuie să respecte ținta de deficit de 3% din PIB. În caz contrar, Comisia Europeană poate iniția o procedură privind deficitul excesiv (PDE) și poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi. Opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate în prezent de o astfel de procedură. În ceea ce o privește, România a obținut acordul Comisiei Europene și al statelor membre pentru un plan fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.

Referitor la bugetul național al apărării, “în cifre, MApN va avea alocată, prin prevederile proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025, suma de 42,755 mld. lei (2,24 % din PIB), din care 37,121 mld. lei (1,94 % din PIB) la sursele de finanțare „Buget de stat” și „Credite externe”. Din bugetul total repartizat, fonduri în cuantum de 13,791 mld. lei (32,25%) sunt planificate pentru achiziția de echipamente majore cu destinație militară. Art. 39 al proiectului de lege amintit prevede alocarea pentru apărare a creditelor bugetare reprezentând maximum 2,5 % din produsul intern brut, în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale”, a transmis instituția.

Ministrul a arătat că bugetul prezentat spre adoptare Parlamentului permite MApN onorarea obligațiilor asumate de România la organizațiile internaționale (bugetele comune NATO, NSPA etc.), precum și finanțarea în condiții corespunzătoare a misiunilor Armatei României, inclusiv susținerea unor efective semnificative în teatrele de operații din Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Republica Centrafricană și Marea Mediterană, sub egida NATO și a UE.

Cheltuielile de personal (inclusiv plata pensiilor militare și a indemnizațiilor prevăzute în proiectul de buget la Titlul IX-Asistență socială) au fost dimensionate corespunzător și acoperă toate nevoile din acest punct de vedere, a mai spus Angel Tîlvăr. În context, ministrul a subliniat că, în baza unui complex de măsuri destinate creșterii capacității de retenție la nivelul personalului încadrat și a atractivității profesiei militare, MApN a înregistrat, în anul 2024, un sold pozitiv la nivelul raportului intrări-ieşiri în/din sistem, de peste 6.400 de persoane (militari și personal civil).

Referitor la prioritățile anului 2025 în domeniul achizițiilor de tehnică militară modernă, ministrul Tîlvăr a amintit sistemele de rachete antiaeriene cu bătaie scurtă și foarte scurtă SHORAD/VSHORAD, „Maşina de luptă a infanteriei pe şenile” (MLI), „Sistem de armament individual tip NATO”, sistemele moderne de comandă-control pentru eșaloane de tip batalion, brigadă și divizie (C4I cu capabilități ISTAR), „Transportor blindat pentru trupe – Etapa a II-a”, navele de patrulare maritimă și modernizarea fregatelor T22R.

În context, a fost precizat că proiecția alocărilor bugetare pentru perioada 2025-2028 va asigura cadrul pentru un ritm susținut al modernizării Armatei României, atât în ceea ce privește achizițiile de echipamente militare, cât și a infrastructurii (inclusiv cea medicală și de învățământ).

Angel Tîlvăr a subliniat preocuparea permanentă a instituției pentru a angrena la maximum posibil industria națională de apărare – atât cea cu capital majoritar de stat, cât și cu capital privat în derularea programelor de înzestrare cu tehnică și armament de ultimă generație.

„Toate programele de achiziție inițiate de MApN, precum și cele care sunt în pregătire, sunt aliniate prevederilor OUG nr. 124/2023 privind derularea operațiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, ceea ce creează premisele pentru implicarea operatorilor economici din industria națională de apărare în cadrul principalelor programe de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naționale”, a arătat ministrul Angel Tîlvăr.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.11 hours ago

Ungaria ar putea urma exemplul SUA de a părăsi Organizația Mondială a Sănătății: „Cu siguranță merită luat în considerare”, anunță biroul premierului Viktor Orban

SUA12 hours ago

Trump reiterează că Fâșia Gaza va fi predată de Israel Statelor Unite, dar exclude prezența trupelor americane la fața locului

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Kalla Kallas, laureata premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru mobilizarea sprijinului pentru Ucraina după invazia Rusiei

U.E.12 hours ago

Franța livrează Ucrainei primul lot de avioane de luptă Mirage 2000-5

ROMÂNIA13 hours ago

ICI București a participat la reuniunea de lansare a proiectului IAMI, care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

39 de proiecte inovatoare din UE, două din România, beneficiază de sprijin financiar de 422 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană solicită platformei Shein să furnizeze informații referitoare la produsele ilegale și la sistemul său de recomandare

ROMÂNIA14 hours ago

Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR

ROMÂNIA14 hours ago

Misiunea FMI în România. Barna: Am reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ5 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.7 days ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA1 week ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending