Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Theresa May acceptă condițiile contratimp impuse de Consiliul European: Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE oferă o amânare a Brexit-ului până pe 22 mai, dacă Parlamentul britanic aprobă săptămâna viitoare acordul

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Liderii europeni au propus joi seară Regatului Unit două opţiuni pentru amânarea Brexit-ului după data prevăzută iniţial, 29 martie, potrivit concluziilor summitului european de la Bruxelles, opțiuni acceptate de premierul britanic Theresa May.

“M-am întâlnit cu premierul May în mai multe rânduri în această seară pentru a fi sigur că Regatul Unit acceptă scenariile unei extinderi şi sunt încântat să confirm că avem un acord în această privinţă”, a declarat Donald Tusk într-o conferință de presă comună cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a avut loc după miezul nopții, la Bruxelles.

Potrivit concluziilor Consiliului European, dacă deputaţii britanici aprobă săptămâna viitoare acordul de divorţ încheiat în noiembrie, Cei 27 sunt de acord să amâne data Brexit-ului pentru 22 mai.

În cazul unei noi respingeri de către parlamentul britanic, “Consiliul European decide să îl proroge până la 12 aprilie 2019 şi aşteaptă ca Regatul Unit să indice calea de urmat înainte de această dată”, au scris liderii europeni.


Textul concluziilor Consiliului European în format articolul 50:

1. Consiliul European ia act de scrisoarea prim-ministrului Theresa May din 20 martie 2019.

2. Ca răspuns, Consiliul European aprobă Instrumentul referitor la Acordul privind retragerea și Declarația comună în completarea Declarației politice, convenite între Comisia Europeană și Guvernul Regatului Unit la Strasbourg, la 11 martie 2019.

3. Consiliul European convine în privința unei prelungiri până la 22 mai 2019, cu condiția aprobării, săptămâna viitoare, a Acordului privind retragerea în cadrul Camerei Comunelor. Dacă Acordul privind retragerea nu va fi aprobat de Camera Comunelor săptămâna viitoare, Consiliul European convine în privința unei prelungiri până la 12 aprilie 2019 și se așteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă Consiliului European spre analiză.

4. Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuție a Acordului privind retragerea, care a fost convenit între Uniune și Regatul Unit în noiembrie 2018. Orice angajament, orice declarație sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera și spiritul Acordului privind retragerea.

5. Consiliul European solicită continuarea eforturilor pentru asigurarea pregătirii și a contingenței la toate nivelurile pentru consecințele retragerii Regatului Unit, luând în considerare toate rezultatele posibile.

6. Consiliul European se va implica în continuare în această chestiune.


Reamintim că premierul britanic dorea o amânare până la 30 iunie, dar această dată punea Uniunii o problemă din punct de vedere juridic din cauza alegerilor europene, prevăzute între 23 şi 26 mai.

Opțiunile convenite de liderii UE-27 intervin cu o săptămână înainte de termenul de ieșire a Regatului Unit din UE, programat pentru 29 martie 2019.

Pe 14 martie, Parlamentul britanic a votat extinderea articolului 50 privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană până la data de 30 iunie 2019, iar premierul Theresa May i-a scris preşedintelui Consiliului European pentru a solicita amânarea.

Ulterior, Comisia Europeană a prezentat un document prin care se opune prelungirii apartenenței Regatului Unit la Uniunea Europeană până la 30 iunie. În documentul invocat, executivul european a propus Marii Britanii o alegere ”binară”, a unei amânări scurte a Brexit-ului de la 29 martie la 23 mai sau a unei amânări lungi, până cel puţin la sfârşitul acestui an, Marea Britanie fiind obligată să organizeze alegeri pe 23 mai pentru Parlamentul European.

Votul de pe 14 martie a fost necesar întrucât cu două zile în urmă, pe 12 martie, membrii Parlamentului britanic au respins, din nou, acordul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. 391 de parlamentari au votat împotrivă, iar 242 pentru, o majoritate de 149 de voturi ce reprezintă a patra cea mai dură înfrângere din istorie pentru guvernul britanic în Parlament.

Prima rămâne cea privind votul din luna ianuarie a acestui an, tot referitor la Brexit.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Reacțiile liderilor europeni la planul de redresare de 1,85 trilioane de euro anunță negocieri complicate: Emmanuel Macron invocă “o zi esenţială pentru Europa”, iar Angela Merkel avertizează că “este nevoie de timp”

Published

on

© European Union

Italia și Spania, principalele țări beneficiare ale planului de redresare economică propus de Comisia Europeană, au salutat miercuri pachetul financiar prezentat de șefa executivului european Ursula von der Leyen, care cuprinde un instrument de recuperare de 750 de miliarde de euro bazat pe granturi și împrumuturi și Cadrul financiar multianual clasic, ce pentru perioada 2021-2027 se va ridica la 1.100 de miliarde de euro. Planul gigantic, care trebuie negociat și aprobat de cele 27 de state membre în unanimitate, a fost primit în termeni pozitivi și la Paris sau Berlin, însă statele recunoscute pentru rigorile lor bugetare – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – preferă o redresare economică bazată exclusiv pe împrumuturi și nu pe subvenții bugetare, fapt care anticipează tratative îndelungate, deși instrumentele de finanțare ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. Între timp, cancelarul german Angela Merkel, care se pregătește de preluarea președinției Consiliului UE la 1 iulie, a recunoscut că aprobarea acestei inițiativa va lua timp și nu va putea fi finalizată la summitul liderilor europeni anunțat și programat pentru data de 19 iunie de președintele Consiliului European, Charles Michel. La București, planul a fost salutat de prim-ministrul Ludovic Orban, într-o convorbire telefonică cu cancelarul Germaniei.

Conform unor documente citate de AFP, DPA și Bloomberg, Italia va fi principalul beneficiar al acestui plan, urmând să primească subvenţii şi credite ce însumează circa 172 de miliarde de euro, iar a doua ţară beneficiară a acestui plan este Spania, care va putea obţine subvenţii şi credite în total de circa 140 miliarde de euro. Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că România va beneficia de peste 30 de miliarde de euro. 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Uniunea Europeană “merge cu adevărat în direcţia indicată de Italia. Am fost descrişi drept vizionari pentru că am crezut (în acest plan) de la început”, a reacţionat Giuseppe Conte pe Twitter, citat de Agerpres.

Guvernul spaniol a primit ”pozitiv” pachetul financiar prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, care ”cuprinde multe dintre cererile formulate de Spania” și care reprezintă o bună bază de negociere, se arată într-un comunicat al guvernului condus de Pedro Sanchez.

La rândul ei, Franţa a cerut statelor membre să susţină planul Comisiei, preşedintele Emmanuel Macron vorbind despre ”o zi esenţială pentru Europa’‘, iar Germania a salutat faptul că executivul european ”a preluat elementele iniţiativei franco-germane” privind constituirea unui fond european de redresare în urma pandemiei de coronavirus.

Însă cancelarul german Angela Merkel a avertizat şi ea la o conferinţă de presă că negocierile asupra planului de 750 de miliarde de euro vor fi ”dificile” şi nu se vor încheia până la summitul european din iunie. ”Obiectivul ar trebui să fie să găsim suficient timp în toamnă pentru ca parlamentele naţionale şi Parlamentul European să poată discuta” şi planul să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2021, a mai spus Merkel.

Dar planul executivului european se loveşte de reticenţa câtorva state membre, în principal Olanda, Danemarca, Austria şi Suedia, grupul aşa-numit al ”frugalilor”, care ar fi preferat să susţină economia UE numai prin împrumuturi, şi nu prin subvenţii, aceste state dorind de asemenea reducerea contribuţiilor naţionale la bugetul UE.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a apreciat că planul Comisiei este ”punctul de plecare pentru negocieri”, repetând că preferă acordarea de credite, nu de subvenţii. ”Sunt ţări care trebuie să plătească (în cadrul planului), precum olandezii, suedezii, danezii şi noi. Prin urmare, fiind responsabili faţă de contribuabilii noştri, spun clar că suntem în favoarea împrumuturilor”, a precizat el.

În schimb, planul a fost salutat şi de Polonia, care ar fi a patra ţară beneficiară a acestuia,după Italia, Spania şi Franţa, cu subvenţii în valoare de peste 37 de miliarde de euro. Acest plan ”va fi benefic pentru Europa, va fi benefic pentru Polonia”, a spus premierul polonez Mateusz Morawiecki, care însă a descris şi el propunerea Comisiei drept un punct de plecare pentru negocieri.

Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit Ursulei von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Finanțarea de 750 de miliarde de euro va fi direcționată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058. De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni: sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme, relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private și lecții învățate în urma crizei.

Instrumentul de 750 de miliarde de euro este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia Europeană de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Potrivit Comisiei Europene, este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, interviu în presa germană: UE trebuie prezentată așa cum este, cel mai bun proiect politic. Sunt dispus să fiu parte din soluție și nu din problemă, lucru care nu se aplică multor politicieni

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Uniunea Europeană este cel mai bun proiect politic al prezentului, iar România va continua să rămână o țară pro-europeană, a declarat președintele Klaus Iohannis într-un interviu pentru cotidianul german Aachener Zeitung, înregistrat în luna februarie și publicat la 19 mai, înaintea preconizatei decernări a Premiului “Carol cel Mare”, ceremonie amânată pe termen nedeterminat din cauza pandemiei de coronavirus.

“Uniunea Europeană are mulți ani în față, în care trebuie să modeleze un viitor pozitiv pentru cetățenii săi, pe baza problemelor sale. UE a demonstrat că are resursele și voința de a face față tuturor crizelor. Sunt dispus să fiu parte din soluție și nu parte din problemă. Acest lucru nu se aplică multor politicieni europeni în aceste zile”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să primească, la 21 mai 2020, în orașul german Aachen, Premiul Internațional ”Carol cel Mare” pentru unitatea Europei, conform unei decizii a Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare” al orașului Aachen anunțate la 14 la decembrie 2019. În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele Societății, Jürgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană. Ceremonia pentru acordarea premiului a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

În interviul acordat, Klaus Iohannis a subliniat că românii sunt pro-europeni și a vorbit despre faptul că destinul european al României este rezultatul unei istorii seculare, când mulți lideri politici și intelectuali au studiat în Germania sau Franța, lucruri care au favorizat apropierea substanțială a României de Europa occidentală.

Prin obținerea Premiului Carol Cel Mare, Klaus Iohannis se alătură astfel unui număr însemnat de lideri din Europa de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Citiți și Klaus Iohannis: Premiul Carol cel Mare pe care îl primesc se datorează societății românești, care a reconfirmat atașamentul față de Europa și valorile sale

Referitor la această distincție, președintele a spus în interviul menționat că obținerea acestui premiu ajută România să se “portretizeze mai bine” la nivel european.

Întrebat despre diferențele între liderii politici europeni și atitudinea de îndepărtare de valorile UE a unora dintre aceștia, președintele Klaus Iohannis a spus că Uniunea Europeană trebuie prezentată pentru ceea ce este, anume “cel mai bun proiect politic al prezentului“.

“Fiecare politician are propria sa rețetă și propriul sau model. Cu siguranță nu vreau să mă compar cu alți politicieni. Fiecare este liber să se prezinte și politicile lor, după cum le consideră cel mai bine. Dar este foarte important să ne sprijinim Uniunea Europeană. Cetățenii noștri vor să vadă că politicienii de la cel mai înalt nivel cred în proiect. Dacă nu, oamenii ar pune la îndoială proiectul european”, a spus Iohannis.

Președintele a conchis, precizând că rețeta este una simplă: “Trebuie să trăiești ceea ce predici”.

Citiți și Președintele Societății Premiului “Carol cel Mare”: Klaus Iohannis este un pro-european convins, nu a devenit peste noapte naționalist

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE reacționează la planul franco-german: Ursula von der Leyen salută propunerea constructivă, iar Charles Michel face apel la toate țările UE “să lucreze într-un spirit de compromis”

Published

on

© Council of the European Union

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “s-a bucurat de propunerea constructivă a Franţei şi Germaniei” pentru relansarea economiei europene după criza coronavirusului, arată un comunicat al executivului european.

Şefa executivului european a reacţionat la propunerea cancelarului german Angela Merkel şi a preşedintelui francez Emmanuel Macron privind un fond de relansare” de 500 de miliarde de euro pentru solidaritate şi creştere în UE.

Preşedinta Comisiei Europene trebuie să prezinte pe 27 mai propriul său plan pentru relansare economică pe continent.

“Această propunere (franco-germană) merge în sensul celei pregătite de Comisie, care va ţine cont de asemenea de punctele de vedere ale tuturor statelor membre şi ale Parlamentului European”, a adăugat ea, potrivit Agerpres.

Planul franco-german “recunoaşte amploarea provocării cu care se confruntă Europa şi pune accentul corect pe necesitatea de a găsi o soluţie care menţine bugetul european în centrul priorităţilor sale”, a adăugat Ursula von der Leyen, fost ministru în toate guvernele Angelei Merkel.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat la rândul său într-o postare pe Twitter “un pas în direcţia cea bună”, dar a reamintit că “toate statele membre ar trebui să fie implicate” pentru “a ajunge la un acord”.

“Fac apel la cele 27 de state membre să lucreze într-un spirit de compromis imediat ce Comisia Europeană va depune o propunere”, a adăugat șeful Consiliului European.

Citiți și
Emmanuel Macron și Angela Merkel propun un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro: Pentru prima dată în istorie, Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE
Franța și Germania propun crearea unei “Europe a sănătății”: Emmanuel Macron și Angela Merkel pledează pentru o suveranitate strategică în domeniul sănătății

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Declarația comună semnată de Emmanuel Macron și Angela Merkel este construită pe patru piloni: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, un fond de redresare ambițios bazat pe solidaritate și creștere, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending