Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Theresa May acceptă condițiile contratimp impuse de Consiliul European: Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE oferă o amânare a Brexit-ului până pe 22 mai, dacă Parlamentul britanic aprobă săptămâna viitoare acordul

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Liderii europeni au propus joi seară Regatului Unit două opţiuni pentru amânarea Brexit-ului după data prevăzută iniţial, 29 martie, potrivit concluziilor summitului european de la Bruxelles, opțiuni acceptate de premierul britanic Theresa May.

“M-am întâlnit cu premierul May în mai multe rânduri în această seară pentru a fi sigur că Regatul Unit acceptă scenariile unei extinderi şi sunt încântat să confirm că avem un acord în această privinţă”, a declarat Donald Tusk într-o conferință de presă comună cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a avut loc după miezul nopții, la Bruxelles.

Potrivit concluziilor Consiliului European, dacă deputaţii britanici aprobă săptămâna viitoare acordul de divorţ încheiat în noiembrie, Cei 27 sunt de acord să amâne data Brexit-ului pentru 22 mai.

În cazul unei noi respingeri de către parlamentul britanic, “Consiliul European decide să îl proroge până la 12 aprilie 2019 şi aşteaptă ca Regatul Unit să indice calea de urmat înainte de această dată”, au scris liderii europeni.


Textul concluziilor Consiliului European în format articolul 50:

1. Consiliul European ia act de scrisoarea prim-ministrului Theresa May din 20 martie 2019.

2. Ca răspuns, Consiliul European aprobă Instrumentul referitor la Acordul privind retragerea și Declarația comună în completarea Declarației politice, convenite între Comisia Europeană și Guvernul Regatului Unit la Strasbourg, la 11 martie 2019.

3. Consiliul European convine în privința unei prelungiri până la 22 mai 2019, cu condiția aprobării, săptămâna viitoare, a Acordului privind retragerea în cadrul Camerei Comunelor. Dacă Acordul privind retragerea nu va fi aprobat de Camera Comunelor săptămâna viitoare, Consiliul European convine în privința unei prelungiri până la 12 aprilie 2019 și se așteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă Consiliului European spre analiză.

4. Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuție a Acordului privind retragerea, care a fost convenit între Uniune și Regatul Unit în noiembrie 2018. Orice angajament, orice declarație sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera și spiritul Acordului privind retragerea.

5. Consiliul European solicită continuarea eforturilor pentru asigurarea pregătirii și a contingenței la toate nivelurile pentru consecințele retragerii Regatului Unit, luând în considerare toate rezultatele posibile.

6. Consiliul European se va implica în continuare în această chestiune.


Reamintim că premierul britanic dorea o amânare până la 30 iunie, dar această dată punea Uniunii o problemă din punct de vedere juridic din cauza alegerilor europene, prevăzute între 23 şi 26 mai.

Opțiunile convenite de liderii UE-27 intervin cu o săptămână înainte de termenul de ieșire a Regatului Unit din UE, programat pentru 29 martie 2019.

Pe 14 martie, Parlamentul britanic a votat extinderea articolului 50 privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană până la data de 30 iunie 2019, iar premierul Theresa May i-a scris preşedintelui Consiliului European pentru a solicita amânarea.

Ulterior, Comisia Europeană a prezentat un document prin care se opune prelungirii apartenenței Regatului Unit la Uniunea Europeană până la 30 iunie. În documentul invocat, executivul european a propus Marii Britanii o alegere ”binară”, a unei amânări scurte a Brexit-ului de la 29 martie la 23 mai sau a unei amânări lungi, până cel puţin la sfârşitul acestui an, Marea Britanie fiind obligată să organizeze alegeri pe 23 mai pentru Parlamentul European.

Votul de pe 14 martie a fost necesar întrucât cu două zile în urmă, pe 12 martie, membrii Parlamentului britanic au respins, din nou, acordul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. 391 de parlamentari au votat împotrivă, iar 242 pentru, o majoritate de 149 de voturi ce reprezintă a patra cea mai dură înfrângere din istorie pentru guvernul britanic în Parlament.

Prima rămâne cea privind votul din luna ianuarie a acestui an, tot referitor la Brexit.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL EUROPEAN

Uniunea Europeană prelungește cu un an măsurile restrictive împotriva regimului din Siria, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă

Published

on

©️ European Commission/ Facebook

La 17 mai 2019, Consiliul a prelungit măsurile restrictive ale UE împotriva regimului sirian până la 1 iunie 2020. În conformitate cu strategia UE privind Siria, UE a hotărât să își mențină măsurile restrictive împotriva regimului sirian și a susținătorilor acestuia, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă, se arată în comunicatul oficial.

În același timp, Consiliul a eliminat de pe listă cinci persoane decedate, precum și o entitate care nu mai există și o entitate în cazul căreia nu se mai justifică aplicarea măsurilor restrictive. Lista include în prezent 270 de persoane și 70 de entități vizate de o interdicție de călătorie și de o măsură de înghețare a activelor ca urmare a faptului că se fac responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, au beneficiat de pe urma regimului sau l-au sprijinit și/sau s-au asociat cu astfel de persoane sau entități.

Dintr-o perspectivă mai amplă, sancțiunile aflate în prezent în vigoare împotriva Siriei includ un embargo asupra petrolului, restricții impuse asupra anumitor investiții, înghețarea activelor deținute de banca centrală siriană în UE, restricții la export asupra echipamentelor și tehnologiei care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, precum și asupra echipamentelor și tehnologiei destinate urmăririi și interceptării comunicațiilor prin internet sau telefon.

UE își menține angajamentul de a găsi o soluție politică durabilă și credibilă pentru conflictul din Siria, astfel cum este stabilit în Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și în Comunicatul de la Geneva din 2012.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, la Bruxelles, la aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatui Estic: Declarația Summitului de la Sibiu recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei, tema centrală a Summitului de la Sibiu, a transmis, luni, președintele Klaus Iohannis în cadrul participării sale, la Bruxelles, la reuniunea aniversară a zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul intervenției sale, șeful statului s-a referit la importanța Parteneriatului Estic, o inițiativă care, de la lansarea sa în 2009, s-a dovedit a fi benefică pentru ambele părți, contribuind la extinderea ariei de prosperitate și securitate în vecinătatea estică a Uniunii, în baza unui set comun de valori și a convergenței treptate a politicilor, și care a condus la apropierea statelor partenere de comunitatea europeană de valori, în funcție de obiectivele și ambițiile fiecărui stat partener.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru necesitatea continuării angajamentului Uniunii Europene în vecinătatea sa estică şi pentru consolidarea acestui parteneriat de importanță strategică, cu scopul de a crea o Europă mai puternică pentru toți cetățenii.

Din perspectiva desfășurării recente a Summitului de la Sibiu, Iohannis a evidențiat faptul că accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei. În acest context, președintele a amintit că declarația adoptată la Summitul de la Sibiu reafirmă în mod clar responsabilitatea comună a statelor membre și a instituțiilor europene de a face Uniunea mai puternică și de a recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa.

Nu în ultimul rând, șeful statului a accentuat faptul că Uniunea va acționa în continuare în funcție de nivelul de ambiție al partenerilor estici, respectând alegerile individuale ale acestor state.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că Uniunea așteaptă un angajament politic continuu din partea țărilor partenere în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor luate în relație cu UE referitoare la respectarea setului comun de norme și valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar şi dezvoltarea unor economii transparente.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni, la Bruxelles, la o întâlnire cu reprezentanții statelor din cadrul Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina).

© Administrația Prezidențială

Întâlnirea a avut loc la invitația președintelui Consiliului European, Donald Tusk, cu ocazia aniversării a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

La întâlnire au luat parte şi reprezentanții principalelor instituții europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene,  Jean-Claude Juncker, și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate al Uniunii Europene, Federica Mogherini. Președintele României a participat la eveniment în calitate de șef al statului care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la această întâlnire au mai participat Johannes Hahn, comisar european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Carl Bildt, fost prim-ministru și fost ministru de afaceri externe al Suediei, Radosław Sikorski, fost ministru de afaceri externe al Poloniei, și  Timo Soini, ministrul afacerilor externe din Finlanda.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Donald Tusk despre noile numiri în fruntea instituțiilor UE: Paritatea de gen va fi „dificil de realizat”

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim

Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat joi, la finalul Summitului de la Sibiu, organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE, confirmând astfel informații apărute în presa europeană încă de săptămâna trecută.

În procesul de ocupare ale viitoarelor poziții de top din instituțiile UE, Donald Tusk a precizat că paritatea de gen va fi „dificil de realizat”, dar va depune eforturi pentru un echilibru geografic, demografic, politic și nu în ultimul rând de gen, relatează Politico.

Președintele Consiliului European a declarat la Sibiu că adevăratul echilibru ar însemna un număr egal de bărbați și femei, dar totuși este îngrijorat că acest lucru nu este posibil.

În prezent, există o singură femeie într-un post de top în UE – Federica Mogherini, înaltul reprezentant pentru afaceri externe. Președinții Comisiei, Consiliului, Parlamentului și Băncii Centrale Europene sunt toți bărbați.

Presat de întrebarea privind problema egalității de gen, Tusk a menționat după conferința de presă de la finalul summitului că “aceasta este intenția mea, dar dupa cum știți avem doar cinci posturi și mult mai multe condiții și criterii, și în acest sens, mă tem că este dificil să atingem echilibrul de gen, dacă echilibrul înseamnă nu unul la patru, ci patru din cinci, de exemplu.”

El a adăugat: “Voi face tot posibilul să existe o egalitate de gen mai echilibrată decât cea de astăzi.”

Citiți și: Finalul Summitului de la Sibiu redeschide tensiunile negocierilor în UE: Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai și a cerut liderilor europeni numirea noii conduceri a instituțiilor UE în luna iunie

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending