Uniunea Europeană ar trebui să continue demersurile pentru crearea unei agenții comune de informații, prin consolidarea încrederii între serviciile naționale de spionaj, a avertizat fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, cel care a fost însărcinat să redacteze raportul privind pregătirea Europei pentru apărare.
„Dacă putem construi suficientă încredere, putem construi și agenția”, a declarat fostul președinte finlandez Sauli Niinistö într-un interviu acordat Politico.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a desemnat pe Niinistö anul trecut să elaboreze un raport privind modul în care UE ar putea să-și consolideze pregătirea civilă și de apărare într-o lume din ce în ce mai imprevizibilă — similar cu rapoartele consultative redactate de foștii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta.
Europa încearcă să-și consolideze capacitățile comune de informații, în contextul crizei relațiilor cu Statele Unite și al amenințării crescânde din partea Rusiei.
În ultimul an, multe capitale naționale au integrat oficiali din serviciile de informații în reprezentanțele lor de la Bruxelles, iar unitatea internă de informații a Uniunii Europene a început să informeze oficialii de rang înalt.
Însă serviciile de securitate se confruntă cu probleme de încredere adânci, vechi de zeci de ani. Noile dezvăluiri potrivit cărora oficiali ai serviciilor secrete maghiare deghizați în diplomați au încercat să se infiltreze în instituțiile UE arată că guvernele din cadrul UE încă se supraveghează reciproc îndeaproape.
„Ideea unei agenții europene de informații este mai degrabă una de viitor și trebuie să ne dezvoltăm în această direcție”, a recunoscut Niinistö.
De la publicarea raportului său, Comisia Europeană a prezentat în luna mai Strategia Uniunii privind pregătirea pentru a anticipa, preveni și răspunde mai bine la amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice, sabotajul, campaniile de dezinformare și impactul schimbărilor climatice.
De asemenea, a anunțat planul ReArm Europe, o inițiativă în valoare de 800 de miliarde de euro pentru stimularea cheltuielilor europene în domeniul apărării și pregătirii militare.
Niinistö, în vârstă de 77 de ani, a declarat că europenii ar trebui să se obișnuiască cu ideea războiului pentru a permite guvernelor să-și întărească apărarea.
„Situația ideală pentru mine ar fi ca oamenii din Europa – din toată Europa – să înțeleagă că securitatea este fundamentul tuturor lucrurilor”, a declarat Niinistö, adăugând că „i-ar plăcea să vadă o schimbare de mentalitate”.
Pentru Niinistö, provocarea nu este doar politică, ci și psihologică. Democrațiile, a remarcat el, se mișcă în ritmul opiniei publice – și fără o recunoaștere largă a necesității unor apărări mai puternice, guvernele vor avea dificultăți în a acționa decisiv.
„Într-o anumită măsură, cred că situația evoluează în mod pozitiv – oamenii, chiar și în țările care nu se află în prima linie a conflictului cu Rusia, încep să înțeleagă de ce este important”, a spus el.
Niinistö a demisionat din funcția de președinte în 2024. El a condus Finlanda în procesul de aderare la NATO, care s-a finalizat în aprilie 2023.
Fostul președinte a subliniat schimbările dinamicii globale. El a amintit recentul summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai, care a avut loc la Tianjin, ca dovadă a faptului că China încearcă să-și proiecteze puterea politică și militară pe scena mondială, promovând o „lume multipolară mai echitabilă” și o cooperare mai strânsă în domeniul securității cu membrii săi. „Acesta a fost un mesaj clar”, a afirmat el.
Fostul lider finlandez a avertizat că Europa nu își mai poate permite să se bazeze la nesfârșit pe Statele Unite pentru protecția sa. Washingtonul, a remarcat el, este din ce în ce mai preocupat de alte regiuni, ceea ce ar lăsa Europa mai expusă în anii următori.
„Europa trebuie să fie capabilă să se protejeze singură, dezvoltându-și propriile capacități”, a afirmat Niinistö. „Aceasta este o întrebare importantă pentru noi, europenii, în viitor – în ce măsură putem să ne asigurăm singuri securitatea, informațiile și tehnologia?”
„Trebuie să fii capabil să cooperezi cu prietenii tăi”, a adăugat el, „dar trebuie să fii capabil și să lucrezi singur – în cazul în care prietenii tăi sunt mai activi în altă parte”.
Îndemnul său vine în contextul în care România și aliații din NATO au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ca parte a conceptului Global Posture Review, exercițiul periodic de evaluare a prezenței și implicării militare americane la nivel global.
Chiar dacă șefii Comisiilor pentru forțe armate din Congresul SUA se opun deciziei de a retrage brigada rotativă din România, președintele american Donald Trump a încercat să minimalizeze aceste preocupări, spunând că „nu este mare lucru”.
