Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a sugerat că legile privind accesul adolescenților la rețele sociale vor fi înăsprite, arătându-se „deschis” față de opțiunea unei interdicții totale, precum măsurile adoptate de mai multe state, inclusiv unele europene, informează The Guardian.

„Ne-am asumat responsabilitatea de a ne asigura că putem acționa în câteva luni, nu în câțiva ani. De asemenea, trebuie să acționăm foarte rapid, nu doar în ceea ce privește vârsta, ci și în ceea ce privește dispozitivele și aplicațiile care permit scroll-ul automat, dependența constantă de dispozitiv, care nu vă permite să vă opriți din scroll”, a menționat Starmer.

Într-o postare pe contul său Substack, Starmer a prezentat mai detaliat opțiunile care ar putea fi implementate.

„Când Facebook a fost lansat pentru prima dată în 2004, era un concept destul de simplu. Îți creai un profil, postai noutăți pe care oamenii le puteau vedea în ordinea în care erau postate, dădeai like și comentai ceea ce aveau de spus prietenii tăi. (…) În ultimii peste 20 de ani, rețelele sociale au evoluat și au devenit ceva complet diferit de paginile simple și minimaliste din momentul conceperii lor. Și, în cadrul acestei evoluții, au devenit ceva care le face rău copiilor noștri în mod ascuns. Un rău pe care, din cauza inacțiunii guvernelor conservatoare anterioare, îl permitem să se întâmple”, a atras atenția prim-ministrul britanic.

Printre măsurile avute în vedere se află „stabilirea unei limite minime de vârstă pentru utilizarea rețelelor sociale, Restricționarea anumitor funcționalități: care sunt dăunătoare pentru bunăstarea copiilor și îi țin lipiți de ecrane, cum ar fi scroll-ul nesfârșit sau redarea automată, limitarea accesului copiilor la VPN pentru a le îngreuna copiilor ocolirea limitelor de vârstă ale serviciilor sau anumitor funcționalități.”

La finalul anului trecut, Parlamentul European a adoptat un raport non-legislativ prin care își exprima profunda îngrijorare față de riscurile pentru sănătatea fizică și mintală cu care se confruntă minorii online.

Eurodeputații cer o protecție mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot crește dependența și care afectează capacitatea minorilor de a se concentra și de a interacționa judicios cu conținutul online.

Pentru a ajuta părinții să gestioneze prezența digitală a copiilor lor și să asigure o participare online adecvată vârstei, Parlamentul European a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video și interlocutorii de IA. Minorii între 13 și 16 ani ar putea avea acces cu consimțământul părinților.

Eurodeputații au salutat eforturile depuse de Comisie pentru a dezvolta o aplicație UE de verificare a vârstei și portofelul UE pentru identitatea digitală (eID) și au insistat că mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte și să protejeze viața privată a minorilor.

Potrivit eurodeputaților, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure și adaptate vârstei din momentul conceperii.

Până la adoptarea unor măsuri la nivel european, statele membre UE au hotărât să recurgă la decizii individuale, printre acestea numărându-se Spania, Franța și Portugalia, care au propus interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani, respectiv 15 ani. 

În România, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a lansat un apel public privind necesitatea limitării accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale, argumentând că este o problemă de sănătate și de protecție, nu o dezbatere ideologică.

În egală măsură, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat inițierea unui dialog național pentru a reduce riscurile la care sunt expuși copiii în spațiul digital.

Guvernul britanic analizează posibilitatea de a devansa termenul pentru atingerea unui nivel al cheltuielilor de apărare echivalent cu 3% din produsul intern brut, pe fondul presiunilor crescute legate de securitatea europeană și de evoluțiile războiului din Ucraina, potrivit unor informații relatate de BBC.

Executivul de la Londra anunțase anterior că va majora bugetul apărării la 2,5% din PIB până în 2027, urmând ca pragul de 3% să fie avut în vedere în legislatura următoare, după alegerile generale programate pentru 2029. Potrivit relatării BBC, consilierii premierului Keir Starmer analizează în prezent scenarii prin care această țintă ar putea fi atinsă până la finalul actualului mandat parlamentar.

Deocamdată nu a fost luată o decizie oficială, iar Ministerul Finanțelor ar adopta o poziție prudentă din cauza impactului bugetar ridicat. Discuțiile ar fi avut loc inclusiv în cadrul unor reuniuni recente dedicate planului de investiții în apărare, document amânat de mai mult timp și menit să stabilească modul în care vor fi finanțate angajamentele militare existente.

La Conferința de Securitate de la München, Starmer a indicat direcția viitoare a politicii de apărare, afirmând că „pentru a face față amenințărilor mai largi, este clar că va trebui să cheltuim mai mult, mai rapid”. Premierul a susținut că Europa trebuie să își consolideze capacitățile militare și să reducă dependența excesivă de Statele Unite, prin investiții pe termen lung și o cooperare mai strânsă cu aliații europeni.

În prezent, Regatul Unit și-a asumat creșterea cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din PIB până în aprilie 2027, în timp ce pragul de 3% fusese prezentat anterior drept o ambiție pentru următorul parlament.

Potrivit estimărilor NATO, Marea Britanie a cheltuit aproximativ 2,3% din PIB pentru apărare în 2024, echivalentul a circa 66 miliarde de lire sterline.

Accelerarea atingerii țintei ar implica costuri suplimentare semnificative. Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară a estimat că majorarea cheltuielilor la 3% din PIB ar necesita aproximativ 17,3 miliarde de lire sterline în plus anual până în 2029–2030, deși unele estimări independente indică o sumă mai redusă, de aproximativ 13–14 miliarde de lire, dacă sunt luate în calcul creșterile deja planificate.

Discuțiile au loc într-un context fiscal dificil, în condițiile în care guvernul se confruntă cu datorii ridicate și cu nevoia de a acoperi costuri militare în creștere. Oficialii din domeniul apărării au semnalat anterior că bugetele actuale nu permit implementarea tuturor programelor dorite în ritmul planificat.

Surse guvernamentale citate de BBC au precizat că planul de investiții în apărare este încă în curs de finalizare și că nu au fost luate decizii privind calendarul noilor creșteri de cheltuieli. Ministerul britanic al Apărării a transmis, la rândul său, că nu comentează speculațiile, subliniind însă că executivul implementează cea mai amplă creștere susținută a bugetului apărării de la sfârșitul Războiului Rece.

Corespondență din München

Anii Brexitului s-au încheiat Marea Britanie va colabora în principal cu Europa pentru a asigura securitatea, a declarat sâmbătă, pe scena Conferinței de Securitate de la München, într-un mesaj de unitate care deschide calea spre o nouă aliniere între Regatul Unit și Uniunea Europeană.

„Nu mai suntem Marea Britanie din anii Brexitului. Nu există securitate britanică fără Europa, și nu există securitate europeană fără Marea Britanie. Într-o lume periculoasă, nu ne-am controla destinul întorcându-ne spre interior; ne-am preda controlul și nu voi permite ca asta să se întâmple”, a spus Starmer, în cadrul unui discurs urmat de un dialog alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen care a fost moderat de jurnalista CNN Christiane Amanpour.

De când a preluat funcția, Starmer a urmărit apropierea Londrei de Bruxelles, accelerând discuțiile privind comerțul, vamele și apărarea, marcând astfel a 10-a aniversare a referendumului care a schimbat rolul Regatului Unit în Uniunea Europeană.

Premierul britanic a sugerat că Regatul Unit trebuie să colaboreze mai strâns cu UE, inclusiv prin apropierea de piața unică europeană în sectoare selectate.

Regatul Unit dorește o cooperare mai profundă în domeniul tehnologiei de apărare și al inteligenței artificiale pentru a „crea o mai mare coerență și coordonare în Europa.” El a menționat în mod special Germania, Franța, Italia și Polonia, alături de Norvegia, Canada și Turcia.

🔴 LIVE from #MSC2026 | Conversation – Principled and Pragmatic: Wielding Power in a World in Disarray with @vonderleyen and @Keir_Starmer, moderated by @amanpour https://t.co/q9w6iSFede

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 14, 2026

Starmer a făcut referire și la comentariile președintelui francez Emmanuel Macron despre o descurajare nucleară europeană comună.

„De zeci de ani, Regatul Unit a fost singura putere nucleară din Europa care și-a angajat capacitatea de descurajare pentru a proteja toți membrii NATO. Orice adversar trebuie să știe că, în caz de criză, s-ar putea confrunta cu puterea noastră combinată,” a spus el, după ce vineri seară a avut o întâlnire trilaterală cu președintele Franței și cancelarul Germaniei în care au pus bazele unei “gândiri strategice” privind securitatea Europei care să determine o consultare largă cu toți europeni, plecând de la premisa că Rusia va rămâne agresivă.

Starmer a subliniat că este „destul de urgent” să se reia relația Regatului Unit cu UE, la un deceniu după referendumul privind Brexit, în contextul războiului din Ucraina.

„Aceasta este destul de urgentă, pentru că, în materie de apărare și securitate, până la conflictul din Ucraina nu ne-am trezit cu adevărat la realitatea cu care ne confruntăm,” a declarat el.

La rândul ei, președinta Comisiei Europene a apreciat că Europa și Regatul Unit trebuie să se reapropie în materie de securitate, economie și apărarea democrațiilor. “La zece ani de la Brexit, viitorul nostru este mai legat ca oricând”, a afirmat Ursula von der Leyen.

Europe and the UK should come closer together – on security, on economy or on defending our democracies.

Ten years on from Brexit, our futures are as bound as ever.

So, it is in our common interest to be ambitious about our partnership. pic.twitter.com/HhIJysXN7Y

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 14, 2026

Premierul britanic și șefa executivului european au urcat pe podiumul Conferinței după discursurile șefului diplomației americane Marco Rubio și ministrului de externe chinez Wang Yi.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a pledat pentru revitalizarea parteneriatului transatlantic, pentru reformarea instituțiilor internaționale și pentru o redefinire a ordinii globale. Intervenția sa, marcată de numeroase referințe istorice și culturale cu privire la alianța euro-atlantică, a marcat un contrast față de discursul furibund și critic rostit anul trecut la adresa Europei de vicepreședintele american JD Vance. 

„Destinul nostru este și va fi întotdeauna legat de al vostru, deoarece știm că soarta Europei nu va fi niciodată irelevantă pentru propria noastră securitate națională”, a spus Rubio, într-un discurs mult așteptat să calmeze apele tulburi în care relația transatlantică navighează de la începutul celei de-a doua administrații Trump, cu acuze din partea Statelor Unite că Uniunea Europeană este responsabilă de declinul civilizațional al Europei și cu momente de cotitură precum creșterea investițiilor în apărare, legislația europeană în privința marilor platforme digitale sau pretenția Statelor Unite cu privire la Groenlanda.

Marco Rubio a urcat pe scena Conferinței la o zi după ce cancelarul german Friedrich Merz a decretat, de la același pupitru, că „Europa s-a întors dintr-o vacanță de la istorie”, una în care „ordinea mondială nu mai există” și o epocă „a rivalității marilor puteri, nici măcar SUA nu va fi atât de puternică pe cont propriu”. Tot la München, președintele francez Emmanuel Macron a revendicat o „putere geopolitică în ADN-ul Europei”, subliniind că „această Europă va fi un aliat și un partener bun pentru SUA”.