Miniștrii de Externe din UE s-au reunit luni la Bruxelles pentru a discuta apelul președintelui american Donald Trump adresat țărilor europene de a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă vitală pentru transportul petrolului, pe care Iranul a blocat-o ca represalii la atacurile aeriene ale SUA și Israelului, informează Politico Europe.
Printre ideile avansate s-a numărat extinderea mandatului misiunii navale a UE — Aspides — pentru a permite trimiterea navelor de război europene să patruleze strâmtoarea dintre Golful Persic și Golful Oman.
Însă, după ore întregi de discuții cu ușile închise despre războiul din Iran, reprezentanții diplomatici ai Europei au precizat clar că acesta este o problemă pe care trebuie să o rezolve Statele Unite.
„Europa nu are niciun interes într-un război fără sfârșit. Acesta nu este războiul Europei, dar interesele Europei sunt direct afectate”, a declarat luni seara, după reuniune, Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Deși a existat o „dorință clară” în rândul miniștrilor „de a consolida” misiunea navală a UE în Orientul Mijlociu, „nu s-a manifestat nicio intenție de a modifica mandatul”, a declarat Kallas, referindu-se la trimiterea de nave de război în strâmtoare.
„Extinderea acestui mandat pentru a acoperi Strâmtoarea Ormuz. . . nu a existat nicio intenție din partea statelor membre de a face acest lucru. Nimeni nu dorește să se implice activ în acest război”, a repetat ea.
Trump a declarat pentru Financial Times la sfârșitul săptămânii că ar fi „foarte rău pentru viitorul NATO” dacă țările europene nu ar răspunde la apelul său de ajutor. El a scris pe rețelele de socializare că se află în contact cu șapte țări în legătură cu securizarea strâmtorii, fără a preciza la ce țări se referă.
Iar luni, Trump le-a spus reporterilor că este încrezător că Franța va ajuta SUA. „Cred că ne va ajuta. Adică, vă voi ține la curent, am vorbit cu el ieri”, a spus președintele american, referindu-se la omologul său francez, Emmanuel Macron. Trump a mai spus că nu este „mulțumit” de răspunsul Regatului Unit și că este „foarte surprins” după ce prim-ministrul Keir Starmer a declarat că nu se va lăsa antrenat într-un „război mai amplu” legat de Iran.
Citiți și:
Trump a susținut cu tărie că „nu avem nevoie de nimeni” și că „suntem cea mai puternică națiune din lume”, dar cererea sa de asistență a reprezentat un test de solidaritate, menit să vadă cum vor reacționa țările europene, în contextul în care închiderea strâmtorii de către Iran determină creșterea prețurilor la petrol.
„Spun de ani de zile că, dacă vom avea vreodată nevoie de ei, nu vor fi acolo”, a declarat președintele SUA.
Cu toate acestea, capitalele europene nu doresc în mod evident să se implice și își doresc ca Trump să înceteze să mai ceară ajutor.
„Americanii au ales această cale, împreună cu israelienii”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, adăugând că principala responsabilitate a Germaniei este apărarea teritoriului NATO.
„Nu noi am declanșat acest război”, a subliniat Pistorius.
Și cancelarul german Friedrich Merz a respins cu desăvârșire ideea implicării Berlinului în conflictul declanșat de SUA și Israel prin atacurile lansate asupra Teheranului pe 28 februarie, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian. „NATO este o alianță defensivă, nu una intervenționistă. Și tocmai de aceea NATO nu are absolut niciun rol aici”, a declarat Merz.
„Sper că ne vom trata reciproc cu respectul cuvenit în cadrul alianței”, a adăugat Merz, într-o aparentă mustrare la adresa nemulțumirilor lui Trump.
Viceprim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel a mers chiar mai departe, subliniind că țara sa nu va ceda „șantajului” din partea Washingtonului. „Nu ne cereți” să trimitem trupe, le-a spus Bettel reporterilor la Bruxelles.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat luni apelul lui Trump către aliați de a sprijini războiul din Iran, având în vedere că aceștia importă cantități limitate de petrol din regiunea Golfului.
„În cele din urmă, securitatea Strâmtorii Ormuz este în interesul lor”, a afirmat el. Trump „are perfectă dreptate când sugerează că aliații noștri trebuie să se alăture, trebuie să ne ajute și să ne susțină eforturile”, a adăugat Whitaker.
În contextul respingerilor din partea europenilor, Donald Trump și-a orientat atenția către aliații asiatici, cu toate că Japonia și Coreea de Sud au evitat să își asume un angajament militar pentru securizarea Strâmtorii Ormuz.
Strâmtoarea Ormuz, prin care este transportată aproximativ o cincime din petrolul mondial, rămâne efectiv închisă din cauza amenințărilor Iranului la adresa transportului maritim, ceea ce a determinat ca prețul barilului de petrol să depășească pragul de 100 de dolari săptămâna trecută.
Șefii de stat sau de guvern se reunesc joi în cadrul unui summit al Consiliului European, iar o primă versiune a concluziilor, obținută de Politico și datată 13 martie – la care au lucrat diplomați naționali și care va fi supusă mai multor revizuiri – arată că liderii vor face apel la „dezescaladare și maximă reținere” în Iran și în întreaga regiune.
