Connect with us

U.E.

UE se va dota pentru “misiuni de luptă” pentru prima dată în istorie. Forța de reacție europeană va acționa acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acţioneze

Published

on

© European Union 2021

Europenii vor dobândi, pentru prima dată în istoria lor, o capacitate de a desfăşura ”operaţiuni de luptă”, a declarat marţi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, la o zi distanță după ce țările membre ale Uniunii Europene au adoptat Busola Strategică a apărării europene.

Miniştrii afacerilor externe şi ai apărării din țările membre ale Uniunii Europene au adoptat luni, la Bruxelles, Busola strategică a apărării europene – o nouă politică de apărare comună care va permite UE să stabilească rapid forţe de reacţie rapidă și care urmează a fi validată la summitul șefilor de stat sau de guvern de la finele săptămânii într-un moment în care asistăm la revenirea războiului în Europa. Documentul fondator care a primit undă verde de la miniștrii europeni prevede complementaritatea UE cu NATO, sporirea autonomiei strategice europene, crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de militar care să devină operațională până în 2025, elaborarea unei strategii spațială europene pentru securitate și apărare și o politică de apărare cibernetică.

”Tratatele europene prevăd că UE se poate angaja în misiuni de luptă: nu a făcut-o niciodată, dar dacă aceasta se dovedeşte necesară, trebuie să fie pregătită”, a precizat Josep Borrell în faţa unui grup de jurnalişti, citat de AFP, potrivit Agerpres.

”Europenii trebuie să înţeleagă că anumite situaţii pot implica folosirea forţei. Capacitatea europeană trebuie antrenată pentru misiuni de luptă”, a insistat el.

Strategia de apărare aprobată luni “este un plan de acţiune” şi “dacă nu va fi pusă în aplicare, va fi inutilă”, avertizează totuşi Borell.

”Este pentru prima dată când statele membre şi-au luat un angajament colectiv pe probleme de apărare, acest angajament este public. Acum trebuie să îl punem în practică”, a explicat el.

Această forţă de intervenţie rapidă, care nu este o armată europeană, va fi formată din ”componente terestre, aeriene şi maritime” şi dotată cu capacităţi de transport pentru a putea ”efectua intervenţii pentru salvarea şi evacuarea cetăţenilor europeni” prinşi într-un conflict.

Primul element pentru constituirea acestei forţe îl vor constitui ”scenariile de intervenţie” cărora vor trebui să le corespundă mijloacele necesare şi mandatele.

”Ele trebuie să fie adoptate până la sfârşitul anului 2022, va fi un semnal bun al voinţei statelor”, a comentat Josep Borrell. ”Unanimitatea rămâne regula pentru decizii, dar statele care nu vor să participe la o misiune vor putea sta departe, fără a le împiedica pe celelalte să acţioneze”, a subliniat el.

Potrivit acestuia, această forţă trebuie să fie ”complementară NATO, să acţioneze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acţioneze”.

Pe lângă o revizuire a ”grupurilor de luptă”, create în 2007, dar niciodată utilizate, ”rezervele de trupe vor fi mobilizate în funcţie de tipul misiunii de îndeplinit”, a observat şeful diplomaţiei europene.

Berlinul a propus luni să formeze nucleul acestei forţe în 2025.

”Germania va conduce atunci un grup de luptă”, a precizat Borrell, pentru care esenţialul nu este să ştie care stat conduce forţa de intervenţie, ”ci mobilizarea capacităţilor adaptate misiunii”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

EFFIS: 2022 ar putea stabili un record la incendiile de vegetație în UE. România, Spania și Portugalia, printre țările cele mai afectate de secetă

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană este pe cale să înregistreze un sezon record de incendii de vegetație, avertizează Sistemul European de Informare privind Incendiile Forestiere (EFFIS), potrivit POLITICO.

Valurile de căldură succesive – parte a unei tendințe de încălzire determinată de schimbările climatice – și lipsa persistentă de precipitații au transformat o mare parte din Europa într-o adevărată torță în această vară, permițând incendiilor să se răspândească cu ușurință.

De la începutul anului 2022, flăcările au devastat aproape 660 000 de hectare de terenuri din UE – o suprafață de peste două ori mai mare decât Luxemburgul -, potrivit celei mai recente actualizări a EFFIS.

În 2017, anul cu gravitatea cea mai ridicată în privința numărului de incendii de vegetație din UE, aproximativ 420 000 de hectare fuseseră arse până la jumătatea lunii august, înainte ca o lună octombrie devastatoare să dubleze această cifră la 988 087 de hectare pentru întregul an. În condițiile în care sezonul incendiilor este departe de a se fi încheiat, EFFIS a avertizat că anul acesta ar putea stabili un nou record.

Anul acesta, până în prezent, este „chiar sub 2017″, a declarat duminică coordonatorul EFFIS, Jesús San-Miguel, pentru AFP. „Situația în ceea ce privește seceta și temperaturile extrem de ridicate a afectat toată Europa în acest an, iar situația generală din regiune este îngrijorătoare, în timp ce ne aflăm încă în mijlocul sezonului de incendii”.

Spania, România și Portugalia sunt țările membre UE cele mai afectate de secetă, potrivit Comisiei Europene. Franța a fost, de asemenea, grav afectată, cu peste 60 000 de hectare arse până în această săptămână, depășind cu mult recordul anterior al țării, de 43 600 de hectare pentru întregul an 2019.

Însă, odată cu încălzirea Europei, incendiile izbucnesc din ce în ce mai des și mai la nord. San-Miguel (EFFIS) a declarat că, începând din 2010, s-a înregistrat o tendință de intensificare a incendiilor în Europa Centrală și de Nord.

Odată cu atenuarea valului de căldură din această săptămână și cu ploile care au adus o oarecare ușurare, EFFIS a declarat duminică că situația incendiilor de vegetație arată o oarecare îmbunătățire, deși riscul rămâne ridicat pentru Peninsula Iberică și pentru estul Franței, Belgia și Germania.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și alte peste 40 de țări, printre care și România, cer retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

UE și alte peste 40 de țări, printre care și România, cer retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina, se arată într-o declarație comună semnată la 12 august, informează Serviciul European de Acțiune Externă. 

„Îndemnăm Federația Rusă să își retragă imediat forțele militare și tot personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie, din împrejurimile imediate ale acesteia și din întreaga Ucraină, astfel încât operatorul și autoritățile ucrainene să își poată relua responsabilitățile suverane în interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, iar personalul de exploatare legitim să își poată îndeplini sarcinile fără interferențe externe, amenințări sau condiții de lucru inacceptabil de dure. Acest lucru va permite, de asemenea, AIEA să își desfășoare verificarea în conformitate cu obligațiile asumate de Ucraina în materie de garanții în condiții de siguranță și securitate și în timp util”,  afirmă grupul de ţări în declarația comună. 

Semnatarii subliniază că prezența forțelor militare rusești la centrala nucleară Zaporojie împiedică operatorul și autoritățile ucrainene să își îndeplinească obligațiile în materie de securitate nucleară și de securitate radiologică în conformitate cu convențiile internaționale și cu standardele de securitate ale AIEA și împiedică AIEA să își îndeplinească mandatul privind garanțiile.

De altfel, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, a afirmat joi, în fața Consiliului de Securitate al ONU că situația de la centrala nucleară ucraineană s-a deteriorat rapid până în punctul în care a devenit „foarte alarmantă”, arată un comunicat al organizației.

„Aceste acțiuni militare în apropierea unei instalații nucleare atât de mari ar putea duce la consecințe foarte grave”, a declarat Grossi în cadrul reuniunii solicitate de Rusia, care a fost marcată de apeluri răsunătoare pentru a permite experților tehnici ai Agenției să viziteze zona, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de securitate.

Oficialul a cerut ambelor părți să coopereze cu agenția atomică a ONU.

„Este un moment important, un moment greu, iar AIEA trebuie să i se permită să își desfășoare misiunea în Zaporojie cât mai curând posibil”.

Declarația citată a fost emisă în numele Australiei, Austriei, Belgiei, Bulgariei, Canadei, Croației, Ciprului, Republicii Cehe, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Franței, Georgiei, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Islandei, Italiei, Japoniei, Letoniei, Liechtensteinului, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Muntenegrului, Țărilor de Jos, Noii Zeelande, Macedoniei de Nord, Norvegiei, Poloniei, Portugaliei, Republicii Coreea, Republicii Moldova, României, Slovaciei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Turciei, Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statelor Unite ale Americii, precum și al Uniunii Europene.

Continue Reading

U.E.

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a publicat raportul anual referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia. Documentul analizează implementarea reformelor cuprinse în acest acord de către Tbilisi, în timpul anului trecut.

”Georgia și-a continuat calea reformelor în circumstanțe dificile, în contextul redresării sale socio-economice în urma COVID-19, al unui mediu politic tensionat și al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, am asistat la regrese în domeniile-cheie precum statul de drept, guvernanța și drepturile omului. Pe măsură ce Georgia se avântă în noua etapă a relațiilor sale cu UE, cu perspectivă europeană, Georgia trebuie să adopte o abordare responsabilă și conștiincioasă, care să corespundă obiectivelor sale declarate și aspirațiilor cetățenilor săi”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a reiterat sprijinul UE față de suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional.

”În urma deciziei Consiliului European de a acorda Georgiei perspectiva de aderare la UE și a disponibilității sale de a acorda statutul de candidat odată ce vor fi abordate prioritățile identificate în avizul Comisiei, mingea este acum în terenul Georgiei. Un angajament serios față de consolidarea democrației, reformele judiciare, consolidarea statului de drept, precum și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate vor fi esențiale. Uniunea Europeană va continua să sprijine Georgia în eforturile sale de a aborda aceste priorități. De asemenea, vom continua să sprijinim dezvoltarea și redresarea economică a țării prin intermediul Planului economic și de investiții pentru Parteneriatul estic”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Potrivit unui comunicat al Serviciului European pentru Acțiune Externă, principalele constatări ale raportului sunt următoarele:

Cel mai recent raport, elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de serviciile Comisiei Europene, arată că Acordul de asociere UE-Georgia a continuat să fie un motor al reformelor. În general, procesul de aliniere a legislației naționale la legislația UE, ca parte a Acordului de asociere, inclusiv a zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA), este pe drumul cel bun și progresează.

Cu toate acestea, în 2021, provocările au amenințat să submineze fundamentele democratice ale țării și au existat regrese în ceea ce privește statul de drept. Acest lucru demonstrează necesitatea unui angajament reînnoit și serios față de consolidarea democratică, de reformele judiciare și de acțiunile de reducere a polarizării politice și de consolidare a statului de drept, precum și de garantare a unui spațiu mediatic profesionist, pluralist și independent. ”Acestea sunt priorități esențiale pentru ca Georgia să avanseze pe calea sa europeană”, este subliniat în comunicatul mai sus amintit.

UE a continuat să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv prin continuarea eforturilor reprezentantului special al UE, prin angajamentul său în calitate de co-președinte în cadrul discuțiilor internaționale de la Geneva și prin prezența susținută pe teren a misiunii de monitorizare a UE.

UE și-a intensificat în continuare sprijinul pentru capacitatea de reziliență a Georgiei, inclusiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace.

În plus, în 2021, împreună cu instituțiile financiare europene și cu omologii guvernamentali georgieni, a fost pusă o bază solidă pentru materializarea proiectelor emblematice pentru Georgia în cadrul Planului economic și de investiții pentru Parteneriatul estic.

Acordul de asociere dintre UE și Georgia, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016. Acesta promovează aprofundarea legăturilor politice, consolidarea legăturilor economice și respectarea valorilor comune și reprezintă baza cooperării UE-Georgia și a sprijinului UE pentru reformele din Georgia.

La 3 martie 2022, Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului, prin avizul înaintat, să acorde Georgiei o perspectivă europeană.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată după ce vor fi abordate o serie de priorități specificate în aviz.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a aprobat această recomandare. Acesta a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-a exprimat disponibilitatea de a acorda statutul de candidat odată ce prioritățile vor fi abordate.

Începând cu 2023, Comisia Europeană va prezenta un raport privind punerea în aplicare a priorităților ca parte a pachetului de extindere. În plus, până la sfârșitul anului 2022, Comisia va prezenta evaluarea sa privind capacitatea Georgiei de a-și asuma și de a pune în aplicare în mod eficient obligațiile care decurg din calitatea de membru.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE3 hours ago

Regatul Unit, prima țară care aprobă un vaccin bivalent anti-COVID dezvoltat de Moderna

ROMÂNIA3 hours ago

Lucian Bode: România contribuie consistent la securitatea UE, de aceea aderarea țării noastre la spațiul Schengen reprezintă o „urmare firească”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Iranul va răspunde până la miezul nopții coordonatorului UE cu privire la textul final al proiectului de acord nuclear revitalizat

INDIA6 hours ago

Narendra Modi: India trebuie să se transforme într-o țară dezvoltată în 25 de ani, cu politici pentru a susține producția internă, apărarea și tehnologia digitală

U.E.7 hours ago

EFFIS: 2022 ar putea stabili un record la incendiile de vegetație în UE. România, Spania și Portugalia, printre țările cele mai afectate de secetă

INDIA8 hours ago

La cea de-a 75-a aniversare a independenței Indiei, Joe Biden susține că această țară este un „partener indispensabil” pentru SUA

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul Apărării, convins că anul viitor Forțele Navale Române vor fi mai bine echipate la nivelul provocărilor de securitate actuale și viitoare

ROMÂNIA9 hours ago

Marcel Ciolacu, mesaj de Ziua Marinei Române: Îi felicit pentru profesionalism și dăruire pe toți marinarii care și-au legat destinele de mările și oceanele lumii

ROMÂNIA10 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Marinei: Conflictul din apropierea granițelor subliniază necesitatea unei armate moderne, dotată cu echipamente de ultimă generație

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA4 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending