Connect with us

CONSILIUL UE

Țările UE au aprobat Busola strategică a apărării europene, complementară cu NATO: UE va avea o forță de reacție rapidă de 5.000 de militari până în 2025

Published

on

© European External Action Service

Miniştrii afacerilor externe şi ai apărării din țările membre ale Uniunii Europene au adoptat luni, la Bruxelles, Busola strategică a apărării europene – o nouă politică de apărare comună care va permite UE să stabilească rapid forţe de reacţie rapidă și care urmează a fi validată la summitul șefilor de stat sau de guvern de la finele săptămânii într-un moment în care asistăm la revenirea războiului în Europa. Documentul fondator care a primit undă verde de la miniștrii europeni prevede complementaritatea UE cu NATO, sporirea autonomiei strategice europene, crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de militari care să devină operațională până în 2025, elaborarea unei strategii spațială europene pentru securitate și apărare și o politică de apărare cibernetică.

Busola oferă Uniunii Europene un plan de acțiune ambițios pentru consolidarea politicii de securitate și apărare a UE până în 2030.

“Mediul de securitate mai ostil ne impune să facem un salt calitativ înainte și să ne sporim capacitatea și dorința de a acționa, să ne consolidăm reziliența și să investim mai mult și mai bine în capacitățile noastre de apărare”, au consemnat statele UE, conform unui comunicat difuzat de Consiliu.

Obiectivul Busolei strategice este de a face din UE un furnizor de securitate mai puternic și mai capabil. UE trebuie să fie capabilă să își protejeze cetățenii și să contribuie la pacea și securitatea internațională. Acest lucru este cu atât mai important într-un moment în care războiul a revenit în Europa, în urma agresiunii nejustificate și neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și a unor schimbări geopolitice majore. Această busolă strategică va spori autonomia strategică a UE și capacitatea acesteia de a colabora cu partenerii pentru a-și proteja valorile și interesele.

 

Dacă nu acum, atunci când?

“Amenințările sunt în creștere, iar costul inacțiunii este clar. Busola strategică este un ghid pentru acțiune. Acesta stabilește o cale ambițioasă de urmat pentru politica noastră de securitate și apărare pentru următorul deceniu. Aceasta ne va ajuta să ne asumăm responsabilitățile în materie de securitate, în fața cetățenilor noștri și a restului lumii. Dacă nu acum, atunci când?“, s-a întrebat, retoric, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Potrivit documentului, o UE mai puternică și mai capabilă în materie de securitate și apărare va contribui în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru membrii săi. De asemenea, va intensifica sprijinul pentru ordinea globală bazată pe reguli, cu Organizația Națiunilor Unite în centrul acesteia.

© European Union

Patru piloni – acțiune, securitate, investiții, parteneriate. 

Busola acoperă toate aspectele politicii de securitate și apărare și este structurat în jurul a patru piloni: acțiune, securitate, investiții și parteneriat.

Acțiune – Pentru a putea acționa rapid și ferm ori de câte ori izbucnește o criză, împreună cu partenerii dacă este posibil și singură atunci când este necesar, UE va:

– stabili o capacitate puternică de desfășurare rapidă a UE de până la 5 000 de soldați pentru diferite tipuri de crize;

– fi pregătită să desfășoare 200 de experți în misiuni PSAC complet echipați în termen de 30 de zile, inclusiv în medii complexe;

– desfășura exerciții reale regulate pe uscat și pe mare;

– spori mobilitatea militară;

– consolida misiunile și operațiunile civile și militare ale UE în cadrul PSAC (Politica de apărare și securitate comună) prin promovarea unui proces decizional rapid și mai flexibil , acționând într-un mod mai robust și asigurând o mai mare solidaritate financiară;

– utiliza pe deplin Instrumentul european pentru pace pentru a sprijini partenerii;

SecuritatePentru a-și consolida capacitatea de a anticipa, de a descuraja și de a răspunde la amenințările și provocările actuale și la cele care apar rapid, precum și de a proteja interesele de securitate ale UE, Uniunea va:

–  stimula capacitățile de analiză a informațiilor;

– dezvolta echipe de reacție și instrumente hibride care să reunească diferite instrumente pentru a detecta și a răspunde la o gamă largă de amenințări hibride;

– dezvolta în continuare setul de instrumente diplomatice cibernetice și va institui o politică de apărare cibernetică a UE pentru a fi mai bine pregătită și a răspunde mai bine la atacurile cibernetice;

– dezvolta un set de instrumente pentru manipularea informațiilor și ingerințe externe;

– elabora o strategie spațială a UE pentru securitate și apărare;

– consolida rolul UE ca actor în domeniul securității maritime

Investiții – Statele membre s-au angajat să își sporească în mod substanțial cheltuielile în domeniul apărării pentru a răspunde ambiției noastre colective de a reduce decalajele critice în materie de capacități militare și civile și de a consolida baza noastră industrială și tehnologică de apărare europeană, Astfel, Uniunea Europeană va:

– face schimb de obiective naționale privind creșterea și îmbunătățirea cheltuielilor de apărare pentru a corespunde nevoilor noastre de securitate;

– oferi stimulente suplimentare pentru ca statele membre să se angajeze în dezvoltarea în colaborare a capacităților și să investească în comun în capacitățile strategice și în capacitățile de ultimă generație pentru a opera pe uscat, pe mare, în aer, în domeniul cibernetic și în spațiul cosmic;

– stimula inovarea tehnologică în domeniul apărării pentru a umple lacunele strategice și a reduce dependențele tehnologice și industriale;

ParteneriatPentru a aborda amenințările și provocările comune, UE va:

– consolida cooperarea cu partenerii strategici, cum ar fi NATO, ONU și partenerii regionali, inclusiv OSCE, UA și ASEAN;

– dezvolta parteneriate bilaterale mai bine adaptate cu țări cu mentalități similare și parteneri strategici, cum ar fi SUA, Canada, Norvegia, Regatul Unit, Japonia și alții;

-dezvolte parteneriate adaptate în Balcanii de Vest, în vecinătatea noastră estică și sudică, în Africa, Asia și America Latină, inclusiv prin consolidarea dialogului și a cooperării, prin promovarea participării la misiunile și operațiunile PSAC și prin sprijinirea consolidării capacităților;

Prima versiune a Busolei strategice a fost prezentată de Înaltul Reprezentant în noiembrie 2021, pe baza primei analize a amenințărilor la care au contribuit serviciile de informații ale celor 27 de state membre ale UE și a unei faze de dialog structurat între statele membre ale UE, instituțiile UE și experți. Versiuni succesive au fost discutate în februarie și martie 2022 pentru a reflecta dezbaterea dintre statele membre și pentru a ține seama de pachetul Comisiei privind apărarea și spațiul din 15 februarie și de cele mai recente evoluții internaționale, inclusiv, în special, de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Acesta contribuie în mod direct la punerea în aplicare a agendei de la Versailles.

Busola strategică va fi aprobată la Consiliul European din 24-25 martie 2022.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

Published

on

© Alina Gorghiu/ Facebook

Președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, aflată în vizită de lucru la Viena, a avut o întâlnire cu președintele Consiliului Federal al Austriei, Korinna Schumann, dar și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch, cărora le-a prezentat argumentele pentru care România merită să adere la spațiul Schengen.

”Argumentele României trebuie explicate până în ultima secundă. Două întrevederi azi la Viena, cu președinta Consiliului Federal, Camera Superioară a Parlamentului, Korinna Schumann, și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch. Aderarea țării noastre la spațiul Schengen, subiectul principal. Schengen e un adevărat proiect de țară, susținut de întreaga clasă politică românească. Bifăm toate criteriile tehnice. Iar în această perioadă cu război la graniță, România a dovedit din plin că poate securiza frontierele UE”, a precizat Gorghiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Problematica socială s-a aflat, de asemenea, pe agendă, oficialul român semnalând că ”este nevoie de salarii mai mari și mai multe drepturi pentru muncitorii români din Austria”.

”Cea mai frumoasă întâlnire însă a fost cu românii din Austria. O comunitate respectată și foarte bine integrată. Unul dintre ei, Daniel, chiar lucrează în Parlamentul Austriac, în structurile de securitate”, a mai spus Gorghiu.

Vizita sa vine în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordărilor comune, cu accept pe migrație, document care urmărește să răspundă îngrijorărilor Vienei cu privire la migrația ilegală, problematică ridicată pentru a-și argumenta opoziția față de primirea României în Schengen.

Planul a fost salutat de Guvernul României, care reiterează disponibilitatea sa de a contribui activ și consistent la măsurile propuse de instituția europeană.

De altfel, același executiv de la Bruxelles și-a exprimat luni așteptarea ca statele membre să ofere un vot pozitiv aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale.

Bucureștiul a reușit să risipească îndoielile pe care le aveau Țările de Jos și Suedia, astfel că singurul stat care mai trebuie convins este Austria, care, prin vocea cancelarului său austriac, Karl Nehammer, a spus că va susține aderarea Croației, dar va avea o atitudine critică la adresa României și Bulgariei, în pofida demersurilor întreprinse de ministrul de interne, Lucian Bode, pe lângă omologul său austriac

Prezent săptămâna trecută la București pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, Gordan Grlic Radman, ministrul de externe croat, și-a exprimat optimismul cu privire la o decizie pozitivă din partea Consiliului referitoare la acceptarea țării sale în spațiul Schengen și a reiterat sprijinul pentru adoptarea aceleiași decizii și în cazul României și Bulgariei.

Consiliul Uniunii Europene, sub președinție cehă, urmează să se pronunțe joi cu privire la aderarea țării noastre la cel mai mare spațiu de liberă circulație, decizia trebuind să fie adoptată cu unanimitate de voturi.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre și PE au convenit să îmbunătățească protecția consumatorilor care solicită un credit: Va garanta că cetățenii au la dispoziție informații suficiente și clare cu privire la contractele lor

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu asupra directivei privind creditele de consum.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, legislația revizuită abrogă și înlocuiește actuala directivă din 2008 privind contractele de credit de consum.

”Consumatorii pot solicita cu ușurință credite online, dar s-ar putea să nu fie întotdeauna bine informați cu privire la consecințele acestei cereri. Aceștia trebuie să poată ști pentru ce semnează și cât de mult trebuie să ramburseze în cele din urmă. Acest acord va garanta că cetățenii au la dispoziție informații suficiente și clare cu privire la contractele lor de credit”, a precizat Jozef Síkela, ministrul pentru industrie și comerț.

Revizuirea directivei privind creditul de consum modernizează și îmbunătățește protecția la nivel european pentru consumatorii care solicită un credit. Aceasta promovează practici responsabile și transparente din partea tuturor actorilor implicați în domeniul creditului de consum, de exemplu prin asigurarea faptului că informațiile privind creditul sunt prezentate într-un mod clar și ușor de înțeles și sunt adaptate la dispozitivele digitale.

Protecția consumatorului

Directiva privind creditul de consum va garanta că consumatorii pot face o alegere în cunoștință de cauză atunci când solicită un credit. Înainte de a semna un contract de credit, creditorul trebuie să se asigure că consumatorii au acces ușor la toate informațiile necesare și că sunt informați cu privire la costul total al creditului. În plus, creditorii trebuie să evalueze solvabilitatea unui consumator, adică să stabilească dacă o persoană este capabilă să ramburseze creditul.

Aceste norme privind creditul de consum vor asigura protecția consumatorilor împotriva practicilor iresponsabile de creditare care ar putea duce la supraîndatorare.

Domeniul de aplicare a directivei

Un număr din ce în ce mai mare de consumatori solicită credite online. Pentru a ține pasul cu tendința de digitalizare, noile norme de creditare se vor aplica de acum înainte și anumitor împrumuturi riscante care sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei în vigoare în prezent. Printre acestea se numără:

  • împrumuturile sub 200 de euro
  • împrumuturile oferite prin intermediul platformelor de crowd-lending
  • produsele de tip ”cumpără acum plătește mai târziu” (buy-now-pay-later)

Evaluarea bonității

Noile norme îmbunătățesc regulile de evaluare a bonității, prin care creditorul evaluează dacă un consumator este capabil să ramburseze împrumutul. În cazul în care evaluarea bonității este negativă, creditorul nu poate pune creditul la dispoziția creditorului. Astfel, consumatorii vor fi protejați împotriva creditelor pe care nu le pot rambursa.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi face obiectul aprobării de către Consiliu și Parlamentul European.

Din partea Consiliului, acordul politic provizoriu face obiectul aprobării de către reprezentanții statelor membre (în cadrul Coreper) înainte de a parcurge etapele formale ale procedurii de adoptare.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE12 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE13 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO13 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA14 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO14 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN16 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA16 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending