Comisia Europeană a publicat luni clarificări suplimentare privind Cadrul pentru Suveranitatea Cloud (Cloud Sovereignty Framework), în contextul interesului manifestat de numeroase administrații publice și companii IT privind modul în care au fost evaluate ofertele în cadrul unei licitații de 180 milioane de euro pentru servicii cloud destinate instituțiilor europene. Potrivit Comisiei Europene, metodologia utilizată ar putea servi drept reper pentru consolidarea suveranității digitale și a rezilienței organizațiilor publice și private din întreaga Uniune Europeană.
În aprilie 2026, Comisia Europeană a atribuit un contract în valoare de 180 milioane de euro către patru furnizori de servicii cloud destinate instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene. Procedura a fost lansată în cadrul sistemului de achiziții Cloud III Dynamic Purchasing System (Cloud III DPS) și a inclus utilizarea Cadrului pentru Suveranitatea Cloud, dezvoltat de Executivul european pentru a evalua nivelul de autonomie și reziliență al furnizorilor de servicii digitale.
Potrivit Comisiei, după finalizarea procedurii de achiziție, numeroase administrații publice și companii din sectorul IT au solicitat explicații suplimentare privind modul în care a fost aplicat acest cadru în procesul de selecție. Ca răspuns, instituția a decis să publice detalii suplimentare privind metodologia utilizată.
Sistemul de evaluare include două instrumente complementare. Primul este nivelul de asigurare a suveranității și rezilienței (Sovereignty Effectiveness Assurance Level – SEAL), conceput pentru a verifica dacă furnizorii îndeplinesc anumite praguri privind suveranitatea datelor, autonomia tehnologică și suveranitatea deplină. Al doilea constă într-un scor general de suveranitate calculat pe baza a 48 de criterii distincte.
Aceste criterii sunt grupate în opt categorii care reflectă principalele obiective ale Uniunii Europene în materie de autonomie digitală: aspecte strategice, juridice și jurisdicționale, gestionarea datelor și a inteligenței artificiale, operațiuni, lanțuri de aprovizionare, autonomie tehnologică, securitate și conformitate, precum și sustenabilitate de mediu.
Comisia subliniază că utilizarea acestor criterii în cadrul propriilor proceduri de achiziție reprezintă un exemplu concret de promovare a suveranității digitale europene, într-un context în care autonomia tehnologică a devenit o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană.
„Prin introducerea conceptului de suveranitate în propriile achiziții de servicii cloud, Comisia oferă un exemplu privind consolidarea suveranității digitale a Europei și stabilește un reper pentru adoptarea unor soluții cloud sigure, conforme și bazate pe valorile europene în întregul sector public”, arată instituția.
Comisia Europeană încurajează toate organizațiile, atât din sectorul public, cât și din cel privat, să consulte și să utilizeze acest cadru pentru a-și consolida suveranitatea digitală și reziliența, apreciind că metodologia poate contribui la reducerea dependențelor tehnologice externe și la creșterea capacității organizațiilor de a răspunde provocărilor din mediul digital.
Inițiativa se înscrie în strategia mai amplă a Uniunii Europene de reducere a dependențelor tehnologice externe și de consolidare a autonomiei strategice în domeniul digital. În ultimii ani, Bruxelles-ul a promovat tot mai intens conceptul de „suveranitate digitală”, care vizează protejarea datelor, infrastructurilor critice și capacităților tehnologice europene în fața riscurilor generate de dependența de furnizori din afara Uniunii.
