Corespondență din Bruxelles
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru un summit de două zile în cadrul căruia vor discuta extinderea UE, cu accent pe Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova, competitivitatea economică, viitorul buget european 2028-2034, precum și teme de securitate, inclusiv incidentele recente cu drone, între care și prăbușirea unei drone în România.
Pe fondul unui context geopolitic dificil, liderii vor aborda o serie de dosare cu impact direct asupra cetățenilor și mediului de afaceri. Printre acestea se numără competitivitatea, cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034, situația din Ucraina, evoluțiile din Orientul Mijlociu, migrația și traficul de droguri ilicite.
România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan. La summitul de la Bruxelles își vor face apariția și patru noi lideri din garnitura Consiliului European, respectiv prim-miniștrii Ungariei (Peter Magyar), Letoniei (Andris Kulbergs), Bulgariei (Rumen Radev) și Sloveniei (Janez Jansa). Ultimii doi au mai reprezentat țările lor la Bruxelles, Radev din postura de președinte al Bulgariei, iar Jansa în precedentele trei mandate de prim-ministru.
Ucraina și extinderea Uniunii Europene
Însuflețiți de evoluțiile pozitive de la summitul G7 găzduit de președintele francez Emmanuel Macron, liderii europeni îl vor asculta pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va prezenta cele mai recente evoluții de pe front și din planul politic intern.
„Abordarea noastră pe două flancuri – sprijinirea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei – dă roade”, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa.
În ceea ce privește extinderea UE, liderii vor discuta deschiderea primului grup tematic de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit pozițiilor exprimate de Costa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, această decizie reprezintă o recunoaștere a „hotărârii, curajului și eforturilor susținute” ale celor două state în implementarea reformelor, chiar și în condiții dificile, fiind în același timp un semnal al „ofertei UE de pace, stabilitate și oportunități”.
De asemenea, președintele Consiliului European a subliniat existența unui „nou impuls” în procesul de extindere, evidențiat și în urma recentului summit UE–Balcanii de Vest de la Tivat.
Competitivitate și provocări economice globale: „O Europă, o piață”
Competitivitatea rămâne un element central pentru prosperitatea și modelul social european.
Liderii vor evalua progresele în implementarea agendei „O Europă, o piață”, care include măsuri în cinci direcții principale: simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative, aprofundarea pieței unice, promovarea unei agende comerciale ambițioase, reducerea costurilor energiei și accelerarea decarbonizării, accelerarea transformării digitale și a utilizării inteligenței artificiale
„Europa trebuie să își facă datoria în plan economic, dar, în același timp, pentru a avea o concurență loială la nivel mondial, trebuie să existe condiții echitabile”, a subliniat președintele Consiliului European Antonio Costa.
În cadrul discuțiilor va fi analizat și impactul dezechilibrelor macroeconomice globale asupra competitivității și prosperității Uniunii Europene.
Cadrul financiar multianual 2028–2034
Un alt dosar major îl reprezintă viitorul buget al Uniunii Europene.
Liderii vor continua discuțiile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034, pe baza concluziilor reuniunii informale din Cipru din aprilie 2026 și a cadrului de negociere prezentat la 11 iunie 2026.
Obiectivul este obținerea unui acord până la sfârșitul anului, inclusiv în ceea ce privește noile resurse proprii ale UE.
Președinția cipriotă a Consiliului UE a publicat primele cifre pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare totală de 1.730 de miliarde de euro, sub propunerea Comisiei Europene de 2.000 de miliarde de euro. Anterior, România a mobilizat o alianță de 16 state membre ale Uniunii Europene pentru a cere un buget european mai ambițios după 2027, cu alocări mai mari pentru coeziune și agricultură, reguli mai flexibile pentru utilizarea fondurilor europene și acces mai echitabil la finanțările pentru competitivitate. Astfel, grupul „Prietenii Coeziunii”, coordonat de România, a transmis o declarație comună privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, cu președintele Nicușor Dan solicitând menținerea unei finanțări puternice pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.
În același timp, statele considerate „frugale”, care solicită un buget european mai auster, cer reduceri tocmai în domeniul politicilor agricole și de coeziune pentru a putea finanța noile priorități europene, precum apărarea și competitivitatea economică.
La aproape un an de la propunerea de buget a Comisiei Europene, statele membre se îndreaptă către negocieri complicate privind viitorul buget pe care executivul european l-a creionat în jurul anvelopei de 2.000 de miliarde de euro. Potrivit propunerilor defalcate ale alocărilor de fonduri europene pentru cele 27 de state membre ale UE în următorul cadru financiar multianual 2028-2034, executivul european propus alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România în cei șapte ani ai viitorului ciclu bugetar, a șasea cea mai mare alocare.
Orientul Mijlociu
Situația din Orientul Mijlociu va figura, de asemenea, pe agenda liderilor europeni.
Discuțiile vor viza: conflictul dintre Iran și impactul asupra piețelor energetice, situația din Gaza și Cisiordania, evoluțiile din Liban și sprijinul UE pentru stabilizarea țării și menținerea armistițiului.
Dialogul dintre liderii europeni va avea loc după ce preşedintele american Donald Trump a semnat miercuri acordul cu Iranul pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, iscălirea acestui document având loc în timpul unei cine cu președintele francez Emmanuel Macron, care a avut loc la Palatul de la Versailles, la finalul summitului G7 din Evian.
Apărare și securitate: drone și flancul estic, sprijin pentru România
Liderii vor analiza implementarea agendei UE privind pregătirea pentru apărare, într-un context marcat de creșterea incidentelor de securitate la frontierele Uniunii.
Recentele incursiuni ale unor drone în spațiul aerian european, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi pe teritoriul României, au readus în prim-plan necesitatea consolidării urgente a capacităților de apărare și a flancului estic al UE.
Într-o convorbire telefonică recentă, președintele Nicușor Dan i-a solicitat președintelui Consiliului European Antonio Costa includerea incidentului cu drona rusească în concluziile summitului UE, subliniind că „aceste tactici sunt de netolerat”.
De altfel, explozia unei drone în Portul Constanța și incidentele repetate provocate de drone, inclusiv la Galați, care au încălcat spațiul aerian european au fost invocate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept argumente pentru intensificarea presiunii asupra Rusiei printr-un nou pachet de sancțiuni. Pe fondul acestor evoluții, Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Incidentele sunt și subiectul unei rezoluții a Parlamentului European după ce România a introdus această temă și pe agenda Consiliului de Securitate al ONU și pe cea a OSCE, precum și la nivelul Consiliului Nord-Atlantic al NATO.
Migrație și combaterea drogurilor
Consiliul European va evalua progresele în implementarea concluziilor anterioare privind migrația, cu accent pe menținerea unui ritm accelerat al reformelor și cooperării între statele membre.
Liderii vor analiza, de asemenea, eforturile Uniunii Europene de combatere a traficului de droguri ilicite, fenomen cu impact major asupra siguranței publice și a sistemelor sociale din statele membre.
În acest context, va fi evaluată implementarea Strategiei UE în materie de droguri și măsurile de întărire a cooperării la nivel european.
