Explozia unei drone în Portul Constanța și incidentele repetate provocate de drone, inclusiv la Galați, care au încălcat spațiul aerian european au fost invocate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept argumente pentru intensificarea presiunii asupra Rusiei printr-un nou pachet de sancțiuni.
În prezentarea celui de-al 21-lea pachet de măsuri restrictive, șefa executivului european a susținut că atacurile continue ale Moscovei asupra Ucrainei și efectele acestora asupra securității europene demonstrează necesitatea menținerii și extinderii sancțiunilor.
„Acum aproape în fiecare zi ne trezim cu același tip de știri. Un nou atac major al Rusiei asupra orașelor ucrainene, care vizează orbește civilii. Ne trezim, de asemenea, cu știri despre drone care încalcă spațiul aerian european. Deasupra regiunii baltice și de-a lungul frontierelor noastre estice”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit transcriptului declarațiilor furnizate de Comisie.
Președinta Comisiei Europene a făcut referire directă la România, menționând incidente recente care au avut loc pe teritoriul țării.
„În urmă cu două săptămâni, o dronă s-a prăbușit într-un bloc de locuințe din România. O altă dronă a explodat în Portul Constanța chiar săptămâna trecută”, a afirmat aceasta.
România a fost timp de o săptămână destinația unor incidente cu drone pe fondul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. O dronă rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din Galați în noaptea zilei de 28 spre 29 mai, rănind două persoane. Incidentul a fost urmat de convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării de către președintele Nicușor Dan, de expulzarea consulului general al Rusiei și de închiderea Consulatului Rusiei de la Constanța și de un val de solidaritate cu România al aliaților și partenerilor din UE, NATO și ONU. O săptămână mai târziu, o dronă marină ucraineană aflată într-o misiune împotriva forțelor ruse a explodat în Portul Constanța, după ce Forțele Navale Ucrainene au pierdut controlul asupra acesteia.
Our sanctions are working.
They are weakening the economic foundations of Russia’s war effort.
Today we double down.
With a 21st package.
Covering energy, banks & crypto, trade including fisheries and visa for Russian soldiers ↓ https://t.co/fTIkATOSfN
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 9, 2026
Potrivit lui von der Leyen, aceste incidente nu reprezintă o dovadă a forței Rusiei, ci a eșecului obiectivelor urmărite de Kremlin în războiul declanșat împotriva Ucrainei.
„Unii numesc acest lucru o escaladare a Rusiei. Eu îl văd diferit. Este pur și simplu un eșec. La patru ani de la începutul invaziei sale la scară largă, Rusia a eșuat în mod clar să subjuge Ucraina”, a spus șefa Comisiei Europene.
Pe fondul acestor evoluții, Comisia Europeană a prezentat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Măsurile vizează sectoarele energiei, serviciilor financiare și activelor cripto, comerțul, inclusiv sectorul pescuitului, precum și interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru foștii și actualii combatanți ai armatei ruse.
Pachetul prevede extinderea sancțiunilor asupra unor noi bănci rusești și instituții financiare din țări terțe, măsuri suplimentare împotriva platformelor de criptomonede care facilitează evitarea sancțiunilor, precum și noi restricții comerciale asupra unor materiale și tehnologii utilizate de industria militară rusă.
De asemenea, Bruxelles-ul propune extinderea măsurilor împotriva flotei fantomă utilizate de Rusia pentru exportul petrolului, prin includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave, dar și a operatorilor care furnizează servicii logistice acestor vase. În plus, sunt vizate porturi, aeroporturi și instalații implicate în comerțul cu petrol rusesc.
În paralel, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a anunțat că noul pachet va include peste 170 de noi desemnări de persoane și entități, în special din sectorul financiar, energetic și din industria producătoare de drone.
