Corespondență din München

Conferința de Securitate de la München este scena unor poziționări împotriva premierului maghiar Viktor Orban, aflat în pregătiri electorale pentru a securiza un nou mandat care să îl țină la putere pentru încă patru ani, context în care așteaptă vizita secretarului de stat american Marco Rubio la Budapesta.

Premierul maghiar, aflat la putere din 2010, după un prim mandat între 1998 și 2002, candidează pentru un nou mandat care i-ar asigura o longevitate neîntreruptă de douăzeci de ani la putere în Ungaria și de 24 de ani în total.

Absent de la Conferința de Securitate, Orban a susținut sâmbătă un discurs în fața susținătorilor săi, clamând că pericolul real cu care se confruntă Ungaria nu este Rusia, ci Uniunea Europeană.

La doar opt săptămâni de la scrutinul din 12 aprilie, Orbán și partidul său, Fidesz, se confruntă cu cea mai serioasă provocare de la preluarea puterii de către liderul populist de dreapta în 2010.

Majoritatea sondajelor independente arată că Fidesz rămâne în urma partidului de centru-dreapta Tisza și a liderului său, Péter Magyar, chiar dacă Orbán a făcut campanie pe premisa nefondată că UE ar trimite ungurii la moarte în Ucraina vecină dacă partidul său pierde.

Pe măsură ce partidul său naționalist intensifică o campanie anti-UE înainte de alegerile naționale, Magyar s-a aflat la Conferința de la München, unde s-a întâlnit cu premierul polonez Donald Tusk și cu cancelarul german Friedrich Merz.

“Unii au vrut să transforme Varșovia în Budapesta. Astăzi, Budapesta vrea să fie ca Varșovia”, a scris Tusk, pe Facebook într-o aluzie la fosta putere conservatoare și naționalistă din Polonia.

O poziție clară anti-Orban a avut președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care este acuzat de puterea de la Budapesta că interferează cu alegerile din Ungaria.

Într-un atac indirect la adresa premierului maghiar în timpul discursului său de la Conferința de Securitate de la München, președintele ucrainean a spus că „chiar și un singur Viktor poate să se gândească cum să-și crească burta, nu cum să-și crească armata pentru a opri tancurile rusești să revină pe străzile Budapestei”.

În acest răstimp, premierul maghiar așteaptă vizita secretarului de stat al SUA Marco Rubio. Șeful diplomației americane se va deplasa la Budapesta după discursul său de la München și după o vizită la Bratislava.

Potrivit Departamentului de Stat, vizita la Budapesta va include discuții cu oficiali de rang înalt ai Ungariei, având ca obiectiv consolidarea intereselor bilaterale și regionale comune. Potrivit diplomației americane, agenda va viza inclusiv angajamentul pentru procesele de pace destinate soluționării conflictelor globale, precum și aprofundarea parteneriatului energetic dintre Statele Unite și Ungaria.

Însă, președintele american Donald Trump și-a declarat susținerea pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán, pe care îl descrie drept „un lider cu adevărat puternic și influent”, anunțând că îi acordă din nou „susținerea completă și totală” pentru realegerea în funcția de prim-ministru, în timp ce strategia de securitate a SUA are ca prioritate “cultivarea rezistenței” în statele UE “față de traiectoria actuală a Europei”

Corespondență din München

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat “liniștită” de discursul susținut de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, la Conferința de Securitate de la München, în care șeful diplomației americane a adoptat un ton echilibrat privind revitalizarea alianței transatlantice, fără a ocoli însă criticile la adresa Europei, pe care le-a pus pe seama unei vine colective a comunității euro-atlantice.

Întrebată în cadrul Conferinței ce părere are despre discursul susținut anterior de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, șefa Comisiei Europene a spus că a fost „foarte mult liniștită”.

Ea l-a descris pe Rubio drept „un bun prieten, un aliat puternic” și a adăugat că înțelege că „în administrația (SUA) unii au un ton mai dur pe acest subiect, dar secretarul de stat a fost foarte clar: vrem o Europă puternică în alianță și pentru asta lucrăm intens în UE”.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a pledat pentru revitalizarea parteneriatului transatlantic, pentru reformarea instituțiilor internaționale și pentru o redefinire a ordinii globale. Intervenția sa, marcată de numeroase referințe istorice și culturale cu privire la alianța euro-atlantică, a marcat un contrast față de discursul furibund și critic rostit anul trecut la adresa Europei de vicepreședintele american JD Vance. 

„Destinul nostru este și va fi întotdeauna legat de al vostru, deoarece știm că soarta Europei nu va fi niciodată irelevantă pentru propria noastră securitate națională”, a spus Rubio, într-un discurs mult așteptat să calmeze apele tulburi în care relația transatlantică navighează de la începutul celei de-a doua administrații Trump, cu acuze din partea Statelor Unite că Uniunea Europeană este responsabilă de declinul civilizațional al Europei și cu momente de cotitură precum creșterea investițiilor în apărare, legislația europeană în privința marilor platforme digitale sau pretenția Statelor Unite cu privire la Groenlanda.

În schimb, ea a fost mult mai tăioasă când a fost întrebată despre afirmațiile recente ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, care le-a spus recent eurodeputaților din Parlamentul European că Europa poate „visa în continuare” dacă crede că se poate apăra fără SUA.

„Aș dori să-i spun, dragul meu prieten, că nu există doar status quo sau diviziune și perturbare. Există mult între aceste două extreme”, a spus ea, adăugând că acest lucru ar fi benefic atât pentru Europa, cât și pentru SUA.

„Există mult mai mult între aceste două extreme, iar o Europă independentă înseamnă să ne dezvoltăm forța fără să ne sprijinim constant pe altcineva”, a continuat ea.

Corespondență din München

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, că viitorul strategic al Uniunii Europene implică o Europă mai independentă. făcând apel la depășirea temelor tabu prin punerea în aplicare a clauzei de apărare reciprocă prevăzută în Tratatul de la Lisabona al UE.

„Europa trebuie să devină mai independentă – nu există altă opțiune”, a afirmat șefa Comisiei. Ea a subliniat că modul european de viață, baza democratică și încrederea cetățenilor sunt provocate în moduri noi, de la teritoriile strategice la tarife și reglementări tehnologice, făcând aluzie atât la SUA, cât și la agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei.

🔴 LIVE from #MSC2026 | Conversation – Principled and Pragmatic: Wielding Power in a World in Disarray with @vonderleyen and @Keir_Starmer, moderated by @amanpour https://t.co/q9w6iSFede

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 14, 2026

Această independență, a explicat von der Leyen, trebuie să fie amplă și să acopere domenii precum apărarea și energia, economia și comerțul, materiile prime și tehnologiile digitale.

„Unii ar putea spune că termenul ‘independență’ contrazice legătura noastră transatlantică. Dar adevărul este opus. O Europă independentă este o Europă puternică. Iar o Europă puternică întărește alianța transatlantică”, a adăugat ea, în cadrul unui discurs urmat de un dialog alături de premierul britanic Keir Starmer care a fost moderat de jurnalista CNN Christiane Amanpour.

Vorbind despre apărare, șefa Comisiei Europene a afirmat că Europa „livrează rezultate”, investițiile în apărare în Europa crescând cu aproape 80% față de perioada de dinaintea războiului din Ucraina. „Până în 2028, investițiile în apărare în Europa sunt chiar prognozate să depășească suma cheltuită de SUA pe astfel de echipamente anul trecut. Aceasta este o adevărată trezire europeană,” a spus ea.

Ursula von der Leyen a insistat că Europa trebuie să meargă dincolo de simpla cheltuire de fonduri și că „nu există tabu care să nu poată fi provocat”. „Cred că a venit timpul să punem clauza de apărare reciprocă a Europei în practică. Apărarea mutuală nu este opțională pentru UE. Este o obligație prevăzută în propriul nostru Tratat – articolul 42(7). Este angajamentul nostru colectiv de a sta alături unii de alții în cazul unei agresiuni. Sau, spus simplu, unu pentru toți și toți pentru unul. Aceasta este semnificația Europei. Dar acest angajament are greutate doar dacă se bazează pe încredere și capacitate,” a spus ea.

În același context, von der Leyen a pledat pentru utilizarea majorității calificate și a parteneriatelor cu țări terțe pentru apărarea UE. „Și acest lucru poate însemna să ne bazăm pe rezultatul unei majorități calificate, mai degrabă decât pe unanimitate. Nu trebuie să schimbăm Tratatul pentru asta. Trebuie să folosim pe cel pe care îl avem,” a explicat ea.

Șefa Comisiei Europene a subliniat, de asemenea, necesitatea creativității în materie de securitate, prin parteneriate precum Forța Expediționară Comună condusă de Marea Britanie și Coaliția celor Dispuși pentru Ucraina.

„Ceea ce trebuie să facem acum este să formalizăm începuturile ad-hoc ale noilor colaborări de securitate. Aceasta începe, bineînțeles, prin colaborarea cu cei mai apropiați parteneri ai noștri, precum Marea Britanie, Norvegia, Islanda sau Canada. Vrem să ne extindem oferta către mulți dintre acești parteneri vitali. Aceasta înseamnă că, în această perioadă extrem de volatilă, Europa și, în special, Marea Britanie ar trebui să se apropie – în materie de securitate, economie sau apărarea democrațiilor noastre,” a conchis ea.