Comisia Europeană a adoptat marți pachetul de toamnă al semestrului european 2026, care stabilește prioritățile de politică economică și de ocupare a forței de muncă menite să stimuleze competitivitatea. Într-un context geopolitic tot mai dificil, Comisia face apel la acțiuni coordonate pentru consolidarea productivității, inovării și investițiilor, în linie cu Busola pentru Competitivitate. Pachetul de toamnă marchează lansarea ciclului Semestrului European 2026, ce va beneficia de o bază analitică îmbunătățită, un dialog mai strâns între statele membre și actorii relevanți, precum și un accent sporit pe implementare.

Pachetul de Primăvară al Semestrului European 2026 va include recomandări de politică menite să abordeze principalele provocări specifice fiecărei țări, identificate în rapoartele de țară, și se va baza pe setul amplu de recomandări specifice pentru 2025.

„Competitivitatea depinde de capitalul uman – iar aici ne mișcăm prea încet și prea incremental în raport cu ritmul schimbărilor tehnologice. Noua noastră recomandare privind capitalul uman, adresată statelor membre ale UE, aduce această chestiune – care necesită acțiune urgentă – pe agenda nu doar a miniștrilor educației și ocupării forței de muncă, ci și a miniștrilor de finanțe și a prim-miniștrilor. Competitivitate înseamnă valorificarea forței de muncă, formarea, păstrarea și atragerea talentelor și asigurarea faptului că politicile de educație și formare răspund nevoilor de azi și de mâine. Aceasta este singura modalitate prin care UE își poate crește productivitatea și poate menține creșterea economică și bunăstarea uniunii noastre. Responsabilitatea este comună – a UE, a autorităților naționale și a mediului de afaceri; trebuie să ne unim resursele și să accelerăm împreună”, a declarat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu.

Pentru prima dată, capitalul uman devine un mecanism strategic în centrul Semestrului European, printr-un pachet de măsuri esențiale pentru piața muncii și competitivitatea Europei, lansat de Comisia Europeană sub coordonarea vicepreședintei Roxana Mînzatu. 

Noua recomandare se adresează tuturor celor 27 de state membre și solicită acțiuni urgente pentru a aborda provocările structurale legate de capitalul uman, care pot afecta competitivitatea Uniunii.

Recomandarea invită statele membre să acorde prioritate educației și formării necesare în sectoare strategice ale economiei UE – de la tranziția verde, economia circulară și decarbonizarea industrială, la sănătate și biotehnologie, agricultură și bioeconomie, industria de apărare și sectorul spațial. În acest sens, solicită consolidarea programelor de știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM).

Documentul cere, de asemenea, inversarea tendinței negative în ceea ce privește competențele de bază. Acest aspect este esențial pentru dezvoltarea unei forțe de muncă viitoare cu fundamente solide, capabile să lucreze și să fie formate în tehnologii noi și industrii competitive.

Investițiile reprezintă o responsabilitate comună atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru autoritățile publice. Recomandarea solicită mobilizarea resurselor publice și private pentru a investi în oameni — în beneficiul societății, al companiilor și al cetățenilor.

În final, se subliniază importanța unor date și analize de bună calitate, actualizate în timp util și capabile să țină pasul cu evoluțiile economiei, pentru a anticipa profesiile emergente ale viitorului, astfel încât politicile noastre să răspundă nevoilor de astăzi și de mâine, nu celor de ieri.

Totodată, foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate, care urmează a fi lansată săptămâna viitoare, va consolida drepturile lucrătorilor, va sprijini salariile adecvate, condițiile bune de muncă, accesul la formare și tranziții profesionale sigure.

Aceste măsuri vor fi prezentate treptat în următoarele zece zile și reprezintă un pas decisiv pentru o Europă mai competitivă, mai echitabilă și mai pregătită pentru transformările globale.

Comisia Europeană a decis marți ca procedura de deficit excesiv în care se află România și alte opt state membre ale Uniunii Europene să fie suspendată în așa fel încât să nu fie întreprinse “noi acțiuni procedurale”, respectiv sancțiuni, pentru nerespectarea regulilor bugetare.

Comisia Europeană a adoptat, la Strasbourg, pachetul de toamnă al Semestrului European 2026, stabilind prioritățile de politică economică și în domeniul ocupării forței de muncă pentru stimularea competitivității. Pentru România, adoptarea recomandărilor din acest pachet era considerată crucială, în timp ce guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat reducerea deficitului bugetar record, țara noastră fiind statul membru al UE cu cel mai mare dezechilibru bugetar la acest capitol.

“Pentru cele nouă state membre aflate în procedură de deficit excesiv — Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia — procedura este pusă în așteptare“, a transmis executivul european.

Concret, a explicat Comisia Europeană, această suspendare “înseamnă că, în acest stadiu, nu sunt întreprinse noi acțiuni procedurale“.

“Procedura rămâne deschisă (adică deficitul nu a fost adus durabil sub 3% din PIB), iar statele membre rămân obligate să respecte recomandarea Consiliului. Comisia va reevalua situația în primăvara viitoare, când vor fi disponibile datele finale pentru 2025“, a lămurit suplimentar Comisia.

Recomandarea executivului european vine după ce luna trecută comisarul european pentru economie Valdis Dombrovskis s-a întâlnit la București cu premierul Ilie Bolojan și a avertizat că deficitul bugetar al României a ajuns în 2024 la un nivel nesustenabil de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. El a cerut măsuri pentru atingerea țintei de 8,4% la final de an, prag despre care Bolojan a afirmat că România este angajată să-l îndeplinească, pentru ca ținta de deficit să se apropie de 6% în 2026. Cu ocazia respectivă, comisarul european a precizat că executivul european va stabili până la sfârșitul lui noiembrie dacă România poate îndeplini cerințele europene privind procedura de deficit excesiv.

În cadrul acestui pachet al Semestrului European, Comisia a evaluat conformitatea tuturor statelor membre cu cadrul fiscal al UE și a furnizat orientări pentru a asigura că politica lor fiscală din 2026 este aliniată recomandărilor relevante ale Consiliului: fie cele care aprobă planurile pe termen mediu ale statelor membre, fie, pentru statele aflate într-o procedură de deficit excesiv (EDP), cele care vizează încetarea procedurii.

Evaluarea Comisiei se concentrează pe creșterea cheltuielilor nete, indicatorul operațional unic din cadrul reformat de guvernanță economică. Pentru cele 16 state membre pentru care Consiliul a activat clauza națională de derogare, evaluarea ia în calcul flexibilitatea pentru creșterile în cheltuielile de apărare.

În special, Comisia a adoptat Avize privind Planurile Bugetare (DBP) pentru 2026 ale celor 17 state membre din zona euro:

• 12 DBP sunt evaluate ca fiind conforme, iar statele membre sunt invitate să continue implementarea politicilor fiscale în 2026 conform planificării: Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia.
• 3 DBP sunt evaluate ca fiind în risc de neconformitate, iar statele sunt invitate să ia măsurile necesare în procesul bugetar național pentru a asigura alinierea politicii fiscale la recomandarea Consiliului: Croația, Lituania și Slovenia.
• 2 DBP sunt evaluate ca fiind în risc de neconformitate materială, iar statele sunt invitate să ia măsurile necesare pentru a asigura conformitatea politicii fiscale cu recomandările Consiliului: Malta și Țările de Jos.

Comisia a evaluat, de asemenea, evoluțiile și perspectivele fiscale în celelalte state membre:

• 7 state sunt evaluate ca fiind conforme: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Suedia, Polonia și România.
• 3 state sunt evaluate ca fiind în risc de neconformitate: Bulgaria, Ungaria și Spania.

Eurogrupul și Consiliul vor discuta documentele prezentate în Pachetul de Toamnă al Semestrului European, în vederea adoptării orientărilor propuse. Comisia va purta un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conținutul acestui pachet, precum și asupra fiecărei etape ulterioare din ciclul Semestrului European.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat marți că revenirea Rusiei în formatul G8, așa cum este prevăzută în planul de pace propus de președintele Statelor Unite, „cu siguranță nu” se va întâmpla.

Ea a afirmat acest lucru într-un program al BBC Radio 4, relatează Ukrinform.

Potrivit lui Kallas, planul final de pace pentru încheierea războiului din Ucraina trebuie să facă imposibilă o nouă invazie rusă.

„Dacă vrem să punem capăt acestui conflict pentru totdeauna, avem cu adevărat nevoie de concesii din partea Rusiei”, a subliniat ea.

O astfel de abordare ar necesita ca Moscova să respecte acordurile internaționale și să își reducă forțele armate, a menționat Kallas.

„Nu poți avea pur și simplu o situație în care invadezi o altă țară… și nu există responsabilitate”, a adăugat Înaltul Reprezentant al UE.

Kallas a respins, de asemenea, revenirea Rusiei în formatul G8, așa cum este prevăzut în planul de pace al lui Trump pentru Ucraina. Ea a adăugat că acest lucru „cu siguranță nu” ar trebui să se întâmple.

„Nu putem reveni la normalitate… cum ți-ai putea imagina asta?” a subliniat ea, după ce și cancelarul german Friedrich Merz a respins acest scenariu.

Kallas, salutând „cauza nobilă” a președintelui american Donald Trump de a obține pacea în Ucraina, a remarcat totodată că trebuie să ne întrebăm ce „aduce cu adevărat pacea” în această țară.

Propunerea americană inițială formulată în 28 de puncte cerea Ucrainei să cedeze teritorii mai extinse decât cele aflate în prezent sub ocupație rusă, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la aderarea la NATO — cereri formulate de Rusia și respinse constant de Kiev. Între prevederi se regăsea și cea în care Rusia va fi reintegrată în economia globală și invitată să reintre în G8.

Aliații europeni, care nu au fost implicați în elaborarea propunerii inițiale, au transmis o contrapropunere menită să reducă din concesiile teritoriale cerute Ucrainei și să includă garanții de securitate din partea NATO — în special a SUA — în cazul unei noi agresiuni ruse. O prevedere similară cu privire la reintegrarea Rusiei în formatul G8 era inclusă și în documentul european.

Între timp, presa internațională a relatat că Statele Unite și Ucraina s-au înțeles asupra a 19 puncte lucrate în comun în baza celor două propuneri, însă detaliile nu au fost făcute publice, fiind așteptată o vizită la Casa Albă a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Rusia a fost exclusă din formatul G8 în anul 2014, după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea.