Connect with us

U.E.

Un german la șefia Comisiei Europene? Angela Merkel îl susține pe Manfred Weber drept candidat PPE și succesor al lui Jean-Claude Juncker (presă)

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel este de acord să sprijine candidatura compatriotului său Manfred Weber, membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, pentru a conduce lista Partidului Popular European (PPE)la alegerile din 2019 pentru Parlamentul European, au relatat joi mai multe publicaţii germane, preluate de Reuters.

Foto: Siegfried Mureșan/Facebook

În cazul în care și majoritatea partidelor din PPE o vor urma pe şefa guvernului german şi îl vor susţine pe Weber, actualul lider al Grupului PPE din Parlamentul European, politicianul german va deveni candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene (Spitzenkandidat – candidat cap de listă), cu șanse mari să devină deopotrivă succesorul lui Jean-Claude Juncker în fruntea executivului european și primul german care ar ocupa această funcție după 52 de ani.

Potrivit Reuters, citat de Agerpres, mai multe publicaţii germane au relatat că Merkel a fost de acord, după întâlniri avute la Berlin în această săptămână cu preşedintele PPE, Joseph Daul, să-şi pună în joc influenţa în favoarea candidaturii lui Weber.

Totodată, săptămânalul Der Spiegel a scris că Manfred Weber face lobby în prezent pentru a obţine sprijinul altor partide, în condițiile în care PPE își va nominaliza candidatul la Congresul din toamna acestui an de la Helsinki

Reamintim că presa din Germania relata săptămâna trecută că Angela Merkel doreşte ca un german să fie următorul preşedinte al Comisiei Europene anul viitor, renunţând pentru aceasta la pretenţiile asupra Băncii Centrale Europene (BCE), printre numele vehiculate, alături de Manfred Weber, fiind și alți aliați politici ai cancelarului de la Berlin: actualul ministru al economiei, Peter Altmaier, sau al apărării, Ursula von der Leyen.

Cursa din culise pentru succesiunea Jean-Claude Juncker, unul dintre cei mai longevivi lideri europeni, a început încă de lunile trecute, existând speculații atât cu privire la propunerea lui Michel Barnier (PPE), actualul negociator-șef al UE pentru Brexit, cât și cu privire la o susținere din partea președintelui francez Emmanuel Macron pentru Margrethe Vestager, comisarul european pentru competitivitatecare face parte din familie liberalilor europeni – ALDE. Totodată, în luna iunie, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea energetică, Maros Sefcovic (PES), și-a anunțat intenția de a candida pentru șefia Comisiei Europene.

Anul viitor, după alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, vor fi decise viitoare poziții cheie în arhitectura instituțională a Uniunii Europene. Mai întâi, în baza inițiativei Spitzenkandidaten (n.r. – candidat cap de listă), candidatul familiei politice care va câștiga alegerile europene va fi propus președinte al Comisiei Europene și va fi, în primă instanță, însărcinat cu configurarea viitoarei Comisii Europene ce își va prelua mandatul a 1 noiembrie 2019.

În ceea ce privește dorința Angele Merkel de a obține poziția de președinte al Comisiei Europene pentru un german, singura dată când Germania a deținut șefia executivului european a fost la debutul integrării europene, când prima Comisie Europeană din cadrul Comunității Economice Europene (CEE) a fost condusă de Walter Hallstein, pentru două mandate, din 1958 până în 1967.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Ministrul Bogdan Aurescu participă luni la reuniunea miniștrilor de externe din statele UE, pe agenda discuțiilor aflându-se situația din Mediterana de Est, relațiile Uniunii cu China și Rusia, evoluțiile din Belarus

Published

on

© MAE

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, participă luni, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, pe agenda discuțiilor aflându-se situația din Mediterana de Est, cea din Liban, relațiile UE-China și UE-Rusia, evoluțiile din Belarus.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Aurescu va participa alături de ceilalți miniștri UE la un mic dejun de lucru Svetlana Tihanovskaia, lider al opoziţiei belaruse.

În cadrul reuniunii, miniștrii de externe și Înaltul Reprezentant Josep Borrell vor trece în revistă, din perspectiva ultimelor evoluții, o serie de subiecte de actualitate, precum situația din Mediterana de Est, situația din Liban, relațiile UE-China și situația din Hong Kong, relațiile UE-Rusia și situația din Venezuela.

Totodată, pe agenda de discuții mai figurează situația din Libia, relațiile UE-Uniunea Africană și evoluțiile din Belarus, precum și o dezbatere strategică, în cadrul unui dejun de lucru, pe tema viitorului parteneriatelor UE cu statele din vecinătatea sudică.

Conform sursei citate, în ceea ce priveşte situaţia din Libia, Aurescu va pune accentul pe fereastra de oportunitate creată de recenta semnare a armistiţiului între părţile aflate în conflict, precum şi de evoluţiile politice de ultimă oră. România susţine necesitatea unor discuţii politice de substanţă, care să conducă la o soluţie paşnică şi durabilă, a evidenţiat MAE.

Ministrul Aurescu va prezenta perspectiva României cu privire la modalităţile de eficientizare a cooperării UE cu Uniunea Africană şi necesitatea de identificare a priorităţilor pe care UE doreşte să le sprijine în continuare, ţinând cont şi de impactul pandemiei de COVID-19.

”În ceea ce privește situația din Belarus, vor fi discutate evoluțiile recente și se va evalua necesarul de sprijin financiar al UE și al statelor membre. Accentul va fi pus pe necesitatea de a adopta cât mai curând sancțiunile UE împotriva celor vinovați de falsificarea alegerilor prezidențiale și reprimarea violentă a protestelor din această țară, așa cum s-a convenit la reuniunea informală Gymnich de la Berlin (27-28 august). Ministrul Bogdan Aurescu va reitera sprijinul României pentru democratizarea Belarusului și pentru societatea civilă, punctând necesitatea ca susținerea venită din partea UE și a statelor membre să fie cât mai bine adaptată la necesitățile actuale ale societății belaruse, pentru a contribui la un impact cât mai concret pe acest palier”, potrivit sursei mai sus citate.

Cu privire la vecinătatea sudică, ministrul Bogdan Aurescu va aborda necesitatea de redefinire a parteneriatului cu statele din regiune, la 25 de ani de la lansarea procesului Barcelona și în contextul priorităților pe care Uniunea le va promova în cooperarea cu regiunea, ținând cont de noul cadru financiar multianual (2021-2027).

De asemenea, în marja participării la reuniunea ministerială, șeful diplomației române va avea o întâlnire bilaterală cu Miroslav Lajcak, reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina, cu care va discuta ultimele evoluții din cadrul dialogului și alte aspecte din Balcanii de Vest.

 

 

Continue Reading

U.E.

Celebrul fotbalist Lionel Messi a câștigat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene dreptul de a-și înregistra numele ca marcă, după un proces de nouă ani

Published

on

©Leo Messi/ Facebook

Celebrul fotbalist Lionel Messi își poate înregistra numele ca marcă, a decis joi Curtea de Justiție a Uniunii Europene după un proces care s-a întins pe parcursul la nouă ani, informează Politico Europe.

Apelul făcut de compania spaniolă de ciclism Massi şi de biroul pentru proprietate intelectuală al UE, EUIPO, a fost respins, anunță Adevărul.ro.

Fotbalistul a aplicat pentru înregistrarea numelui său ca marcă în 2011, dar compania Massi a obiectat, motivând că numele poate fi confundat cu cel al lui Lionel Messi.

Hotărârea Curții de Justiție a UE pune astfel capăt unor șicane juridice între Lionel Messi și compania Massi, care durează de nouă ani.

Firma spaniolă a reuşit, în primă fază, să oprească eforturile lui Messi de a-şi înregistra numele ca marcă. În 2018, însă, Tribunalul General al Uniunii Europene  i-a dat dreptate fotbalistului, motivând că jucătorul este mult prea cunoscut de publicul larg pentru a exista pericolul unor astfel de confuzii.

Decizia a fost atacată, dar apelul a fost respins acum de cel mai înalt for juridic al UE. Decizia este finală şi, în consecinţă, numele lui Messi devine definitiv marcă înregistrată în UE.

Continue Reading

U.E.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, critică faptul că un număr mic de femei ocupă posturi de conducere la nivel mondial, în special în domeniile economic şi financiar

Published

on

© European Central Bank/ Twitter

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a criticat vineri faptul că un număr mic de posturi de conducere, inclusiv în cadrul instituției în fruntea căreia se află, sunt deținute de femei, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Există în continuare mult prea puţine femei în posturi de conducere la nivel mondial, în special în domeniile economic şi financiar, inclusiv la băncile centrale”, a declarat Christine Lagarde, prima femeie numită la conducerea BCE, într-un interviu pentru revista franceză Challenges. “Din cei 25 de membri ai consiliului guvernatorilor BCE, Isabel Schnabel şi cu mine suntem singurele femei…Aceasta nu este normal”, a adăugat Lagarde.

Aceasta a completat că pandemia de coronavirus a făcut situația femeilor mai dificilă. ”Femeile ocupă aproape 70% din locurile de muncă în sistemul de sănătate, în consecinţă sunt mult mai expuse riscului pe plan sanitar. Odată cu izolarea, femeile sunt pe toate fronturile, obligate să muncească şi în acelaşi timp să aibă grijă de copii, fără a mai vorbi de violenţa domestică. La fel ca în toate crizele economice, femeile sunt mai expuse riscului de a-şi pierde locul de muncă sau să le fie diminuat salariul”, a apreciat Christine Lagarde.

În UE, femeile câștigă în medie cu 16 % mai puțin decât bărbații și se confruntă în continuare cu bariere în calea accesului și a menținerii pe piața forței de muncă. De asemenea, acestea sunt în continuare subreprezentate în pozițiile de conducere, inclusiv în cele mai mari întreprinderi din UE, unde doar 8 % din directorii generali sunt femei.

Acestea sunt unele dintre motivele pentru care, la 5 martie, Comisia Europeană a prezentat Strategia privind egalitatea de gen pe perioada 2020-2025, în care UE detaliază modul în care va îndeplini promisiunea făcută de președinta von der Leyen ca Europa să ofere aceleași oportunități tuturor celor care au aceleași aspirații.

Astfel, pentru a soluția problema remunerației inegale, Comisia a lansat o consultare publică privind transparența salarială și va prezenta măsuri obligatorii până la sfârșitul anului 2020.

De asemenea, pentru ca femeile să își poată realiza întregul potențial pe piața forței de muncă, Comisia își va intensifica eforturile de asigurare a respectării standardelor UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, astfel încât atât femeile, cât și bărbații să aibă posibilitatea reală de a face alegeri în ceea ce privește dezvoltarea lor pe plan personal și profesional. Egalitatea de gen în contextul legat de piața forței de muncă, de incluziunea socială și de educație va continua să fie monitorizată prin intermediul semestrului european.

În același timp, Comisia și-a propus să promoveze participarea femeilor în politică, inclusiv la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, și prin intermediul finanțării și al schimbului de bune practici. Executivul european depunând eforturi pentru a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile propriei conduceri până la sfârșitul anului 2024.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending