Connect with us

NATO

“Un nivel superior de protecție și apărare” – Mizele României la summitul de la Vilnius: Planuri de apărare premieră în istoria NATO, protejarea infrastructurii Mării Negre, sprijin aliat pentru R. Moldova și hub-ul pentru piloții F-16

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Vilnius

Liderii celor 31 de state membre ale NATO se reunesc marți și miercuri la Vilnius pentru un summit crucial, a cărui agendă decizională gravitează, din punct de vedere politic, în jurul apropierii Ucrainei de NATO și a viitorului aderării Suediei la Alianță, iar din perspectiva apărării și descurajării, a adoptării unei noi generații de planuri de apărare regionale, fiind pentru prima dată în istoria Alianței când NATO va avea astfel de planuri. Pentru România, care va fi reprezentată pentru a opta oară la un astfel de summit de președintele Klaus Iohannis, este de așteptat ca deciziile adoptate în Lituania, pe flancul estic, să asigure țării noastre un nivel superior de protecție și apărare.

La summitul care are loc într-un moment critic pentru securitatea euro-atlantică șeful statului român urmează să pledeze pentru adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe flancul estic, pe termen lung, în măsură să ofere ţării noastre un grad superior de securitate şi apărare, a anunțat Palatul Cotroceni, săptămâna trecută, în comunicatul tradițional premergător unui astfel de summit.

Concomitent, secretarul general al NATO anunța, la finele săptămânii trecute, că liderii celor 31 de state aliate vor aproba trei noi planuri de apărare regională pentru întreaga Alianță pentru a contracara cele două amenințări principale la adresa NATO: Rusia și terorismul. Planurile vor fi susținute de 300.000 de soldați cu grad de pregătire sporit, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială.

Cele trei planuri vizează partea nordică a Alianței, pe cea centrală și pe cea sudică. Potrivit lui Jens Stoltenberg, “planul regional pentru nord vizează Atlanticul și Arctica europeană, planul pentru centru care acoperă regiunea baltică și Europa Centrală, iar planul sudic vizează Marea Mediterană și Marea Neagră“.

Deși inițial reuniunea la vârf de la Vilnius a fost caracterizată ca fiind dedicată implementării deciziilor de la Madrid, pachetul de măsuri și decizii ce vor fi adoptate a evoluat treptat spre un summit al deciziilor importante și al premierelor în postura aliată și în relația NATO cu partenerii. Astfel, sub această componentă, summitul de la Vilnius va fi unul accelerării transformării posturii militare și o importantă piatră de temelie pentru transformarea în viitor a parteneriatelor NATO.

Un nivel superior de protecție și apărare pentru România: Ce înseamnă acest lucru?

Deciziile adoptate la Vilnius vor fi de natură a asigura României un nivel superior de protecție și apărare, vor ancora solid țara noastră în arhitectura de descurajare și apărare aliată și vor demonstra concret caracterul de regiune de importanță strategică pentru Alianță al Mării Negre.

Concret, pentru postura aliată pe flancul estic și la Marea Neagră este de așteptat ca mesajul principal al summitului să fie acela că NATO se modernizează pentru o nouă etapă a apărării colective.

De altfel, președintele Klaus Iohannis a punctat săptămâna trecută că la summitul din Lituania va solicita o veritabilă apărare înaintată pe flancul estic.

Având în vedere și anunțul secretarului general al NATO privind măsurile de apărare și descurajare care vor fi luate la Vilnius, securitatea flancului estic va beneficia de pe urma unei posturi NATO de descurajare și apărare multi-domeniu, prin integrarea domeniilor operaționale și interoperabilitatea apărării aeriene și antirachetă, apărării cibernetice, forțelor terestre și celor maritime.

“Pentru a pune în aplicare planurile regionale, NATO pune 300.000 de soldați în stare de alertă sporită, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială”, a explicate Jens Stoltenberg, vinerea trecută.

Noua generație de planuri de apărare va fi adaptată amenințărilor curente, cu capabilități moderne puse la dispoziție, cu forțe aliate de întărire pregătite și gata de luptă, cu o structură de comandă agilă și capabilă să aducă împreună expertiza națională și cea aliată. Astfel, pentru prima dată în istoria NATO, va exista un plan concret operațional permanent privind apărarea teritoriului NATO și planificarea dintre apărarea națională și cea aliată.

În continuarea deciziilor summitului de la Madrid, la Vilnius ar urma să fie decis și faptul că grupul de luptă din România va putea fi cu ușurință, când este nevoie, augmentat la nivel de brigadă, prin forțe de întărire. Actualmente, în România sunt prezente forțe militare aliate din SUA, Franța, Belgia, Portugalia, Polonia și Macedonia de Nord, prezența americană fiind cea mai numeroasă, iar Franța asigurând rolul de națiune-lider a grupului de luptă.

Un loc important în ecuația apărării pe flancul estic îl are și procesul de achiziții de avioane F-16 de către Forțele Aeriene Române și crearea, în România, a unui centru de pregătire a piloților, printr-un program coordonat împreună cu Olanda și care va fi deschis și piloților țărilor partenere, precum Ucraina.

Marea Neagră: De la importanța sa strategică la măsuri de protecție a infrastructurii critice

O altă miză importantă a României vizează continuarea consacrării regiunii Mării Negre ca fiind de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, interesul Bucureștiului fiind acela de a spori reziliența în zona Mării Negre, de a consolida protecția infrastructurii submarine și a instalațiilor de exploatare din platoul continental, având în vedere că țara noastră gestionează câteva proiecte de interes strategic, precum cablul submarin de energie electrică Azerbaidjan – Georgia – România și către restul Uniunii Europene, via Marea Neagră, sau proiectul emblematic al securității și independenței energetice a României, exploatarea gazelor din Marea Neagră, proces prin care țara noastră va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE.

În acest sens, aliații vor evalua reziliența la Marea Neagră pentru a sprijini suplimentar implementarea planurilor de apărare, inclusiv prin instituirea unui program pentru securitatea spațiului aerian în regiune.

România, avocat al Republicii Moldova și în cadrul NATO: Securitatea R. Moldova și a Ucrainei sunt interconectate și legate de securitatea euro-atlantică

După ce la reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București din noiembrie 2022 Republica Moldova a participat pentru prima dată prin ministrul său de externe, România va urmări să intensifice, precum la summit-urile precedente, menționarea R. Moldova în declarația finală a summitului, mai ales în contextul parcursului său european.

Republica Moldova va participa la nivel de ministru de externe pentru prima dată la un summit NATO.

Prezența Republicii Moldova la Vilnius, după cea de la București din noiembrie 2022, se va putea reflecta în creșterea sprijinului aliaților, inclusiv al României, pentru Chișinău și pentru eforturile de întărire a capacității de apărare și de modernizare a forțelor armate.

De altfel, potrivit obiectivelor validate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru summitul de la Vilnius, România va continua să acorde atenţie specială şi să încurajeze menţinerea angajamentului sporit al aliaţilor în raport cu partenerii vulnerabili din vecinătatea estică, în special Republica Moldova, președintele Iohannis subliniind recent că “securitatea Republicii Moldova şi cea a Ucrainei sunt conectate, securitatea celor două state fiind legată de securitatea transatlantică”.

Ancorarea Ucrainei în procesul de aderare la NATO

Este limpede că summitul de la Vilnius va gravita în jurul sprijinului și angajamentului NATO în relația cu Ucraina, pe agendă figurând un pachet politic consistent care va ancora Ucraina în procesul de aderare euroatlantică și va contribui la integrarea sa politică în Alianța Nord-Atlantică, respectiv un angajament aliat de menținere a sprijinului practic consolidat pe termen lung.

Summitul de la Vilnius va face pași suplimentari în raport cu deciziile de bază adoptate la București în 2008, când aliații au decis că Ucraina va deveni un membru NATO.

Cu ocazia Summitului va avea loc sesiunea inaugurală a Consiliului NATO-Ucraina, acest format oferind Ucrainei statutul de partener egal aliaților.

Din perspectiva pachetului de sprijin pentru Ucraina, este de așteptat ca hub-ul pentru piloții de avioane F-16 pe care România îl va găzdui să se regăsească în acest pachet multianual de asistență pentru a face tranziția de la echipamentele și standardele din epoca sovietică la cele ale NATO, făcând forțele ucrainene pe deplin interoperabile cu cele ale aliaților.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a evidenţiat vineri necesitatea creşterii rolului securităţii cibernetice în cadrul posturii generale de descurajare şi apărare a NATO, la Haga, unde a participat la Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”.

Potrivit unui comunicat MAE, şefa diplomaţiei române a subliniat importanţa asigurării securităţii cibernetice, esenţială pentru securitatea naţională şi pentru apărarea colectivă.

Luminiţa Odobescu a pledat pentru o abordare unitară şi coordonată la nivelul NATO şi al partenerilor pentru a preveni şi a răspunde ferm atacurilor şi activităţilor cibernetice ostile. Acestea cresc în frecvenţă, intensitate şi sofisticare, după cum o demonstrează războiul din Ucraina şi presiunea în creştere resimţită de către statele din zona Mării Negre. Astfel, este necesară o bună pregătire în combaterea tuturor ameninţărilor din domeniul cibernetic.

Conferinţa a marcat încheierea unui nou ciclu de evaluare a progresului aliaţilor în asigurarea rezilienţei cibernetice proprii, precum şi a rezilienţei Alianţei în ansamblul său. Evenimentul are loc cu o periodicitate anuală. La ediţia din acest an au participat pentru prima dată şi state partenere ale NATO, în calitate de invitaţi în cadrul anumitor sesiuni.

Agenda de discuţii din acest an a vizat teme de o relevanţă deosebită atât în contextul conflictului din Ucraina, cât şi din perspectiva riscurilor şi oportunităţilor generate de noile tehnologii la adresa rezilienţei cibernetice a infrastructurilor critice. Securitatea cibernetică portuară şi impactul inteligenţei artificiale asupra protecţiei infrastructurilor critice şi securităţii cibernetice au fost printre subiectele principale de discuţie.

Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”, care a avut loc joi şi vineri, a fost co-organizată de către România împreună cu Regatul Ţărilor de Jos.

În deschiderea evenimentului au participat, alături de ministrul Odobescu, ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar la lucrări au luat parte peste 150 de delegaţi din 50 de ţări aliate şi partenere ale NATO.

Co-organizarea şi participarea României la conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge 2024” este în linie cu obiectivele aprobate de către Preşedintele României, precum şi la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de intensificare a implicării României la nivelul NATO în domeniul apărării cibernetice.

Potrivit MAE, calitatea de co-organizator al conferinţei a sporit vizibilitatea eforturilor întreprinse de ţara noastră ca stat aliat NATO, punând totodată în valoare contribuţia şi expertiza pe care România o aduce deja la NATO în domeniul apărării cibernetice.

Continue Reading

NATO

Germania trimite 2.000 de soldați în România în cadrul celui mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece pentru a proteja flancul sud-estic al Alianței

Published

on

© Bundeswehr

În vederea protejării flancului sud-estic al NATO, în jur de 2.000 soldați germani din cadrul Diviziei Schnelle Kräfte (Division Rapid Forces) precum şi numeroși militari ai altor aliați NATO și personal de sprijin participă la un exercițiu în România, informează Ambasada Germaniei la București, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pentru desfășurarea exercițiului multinațional de desant în România, a fost operaționalizat Forward Command Post al Diviziei în Ungaria, ca națiune gazdă, precum și postul de comandă al brigăzii aeropurtate 1.

Militarii germani, alături de aliații din Ţările de Jos, Franța, Spania, SUA și România, vor participa la cel mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece.

Aproximativ 5.000 de militari vor lua parte. La diferitele misiuni de desant vor participa până la 1.500 de parașutiști și forțe specializate. Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul de brigadă Pop, a numit această operațiune un eveniment istoric.

Obiectivul exercițiului NATO SWIFT RESPONSE din România și Ungaria, desfășurat sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte, este protejarea flancului sud-estic al NATO.

“Prin participarea numeroasă a trupelor germane la exercițiul NATO SWIFT RESPONSE sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, Germania demonstrează din nou că ne situăm ferm alături de aliații noștri, aducând o contribuție relevantă la asigurarea securității României și a flancului de sud-est al NATO. Mulțumesc militarilor Diviziei Schnelle Kräfte, precum și tuturor celorlalte forțe participante pentru contribuția lor importantă. În aceste vremuri dificile, trebuie să facem totul, ca aliați NATO, pentru asigurarea protecției cetățenilor noștri și a teritoriului aliat. În acest sens, capacitatea unei deplasări rapide de trupe este decisivă. Mulțumesc Forțelor Terestre române pentru ospitalitate și excelenta colaborare“, a declarat ambasadorul german Peer Gebauer, citat în comunicat.

“În cadrul operațiunii SWIFT RESPONSE, se desfășoară exerciții de desant și debarcare din elicoptere, în condiții de luptă, pentru a demonstra deplasarea rapidă a unor trupe rapid operaționale. Pe lângă pregătirea pentru deplasare și luptă, demonstrarea disponibilității de apărare a țării și a alianței la frontiera externă a NATO este obiectivul principal al acestui exercițiu. Aceasta este, desigur, comunicare strategică. Transmitem un semnal general foarte clar cu exercițiul «STEADFAST DEFENDER», că suntem oricând foarte rapid operaționali pentru deplasarea de forțe în acele zone, în care este nevoie de ele și în care descurajează agresiunea oricărui adversar“, a declarat și generalul-maior Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte. 

Divizia Schnelle Kräfte urmărește, în principiu, deplasarea strategică pe distanțe mari într-un timp foarte scurt, pentru a fi oriunde rapid operațională. În acest sens, sunt utilizate toate modalitățile de transport posibile: aerian, terestru și feroviar.

În acest sens, nu doar în cazul deplasărilor, ci și în cazul operațiunilor ale Air Mobile Task Force (AMTF), sunt utilizate cele mai diferite modele de aeronave ale națiunilor participante. În total, este vorba despre aproximativ 40 aeronave cu aripi fixe și 35 de elicoptere, precum și 200 vehicule terestre.

Continue Reading

NATO

Miniștrii de externe ai României și Olandei au discutat, la București, despre sprijinul pentru Ucraina și consolidarea apărării NATO pe flancul estic

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut miercuri consultări bilaterale cu ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, Hanke Bruins Slot, aflată în vizită la București, întrevedea având loc pe fondul intensificării dialogului politic și sectorial bilateral, precum și a coordonării constante și strânse la nivel european și internațional, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a punctat relevanța deosebită a intensificării dialogului politico-diplomatic și a cooperării economice și sectoriale, mai ales în domenii precum energia, educația, agricultura și industria de apărare. A apreciat, de asemenea, creșterea schimburilor comerciale care au atins anul trecut 8,4 miliarde euro.

Ministrul Luminița Odobescu a salutat contribuția Olandei la postura NATO de descurajare și apărare din România, îndeosebi participarea militarilor olandezi, în anii 2022 și 2023, la Grupul de Luptă NATO condus de Franța, precum și dislocarea în România a aeronavelor F-16 și a altor capabilități militare. În context, a evidențiat conlucrarea eficientă în ceea ce privește Centrul European de Instruire pentru aeronavele F-16 din România.

Oficialul român a prezentat o evaluare a evoluțiilor regionale critice de securitate pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, a evidențiat necesitatea continuării sprijinului ferm pentru Ucraina și a unei abordări cuprinzătoare de asigurare a securității în întreaga regiune a Mării Negre, prezentând și demersurile României în acest sens. Cei doi oficiali au abordat și aspectele privind pregătirea summit-ului NATO de la Washington și necesitatea de a obține rezultate consistente atât în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, cât și consolidarea posturii de descurajare și apărare a Flancului Estic.

Citiți și Rivali în bătălia pentru poziția de secretar general NATO, Klaus Iohannis și Mark Rutte au avut o întâlnire bilaterală la Bruxelles

Ministrul Odobescu a salutat implicarea Olandei în sprijinul Republicii Moldova pe linie de reformă, dezvoltare și consolidare a rezilienței. În context, a evocat proiectul de twinning finalizat recent și destinat consolidării sectorului financiar din Republica Moldova, dezvoltat cu sprijinul consorțiului din care au făcut parte băncile centrale ale României, în calitate de lider proiect, Olandei și Lituaniei.

Întrevederea a prilejuit, totodată, trecerea în revistă a unor subiecte prioritare ale agendei europene, precum finalizarea procesului de aderare a României la spațiul Schengen și politica de extindere a Uniunii Europene. De asemenea, cei doi miniștri au avut un schimb de vederi privind criza din Orientul Mijlociu.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze

U.E.11 hours ago

”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul

U.E.14 hours ago

Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria

ROMÂNIA16 hours ago

Într-o eră marcată de o transformare digitală rapidă, misiunea ICI București este să dezvolte soluții inteligente care să răspundă nevoilor societății moderne, subliniază directorul general al institutului

ROMÂNIA17 hours ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

NATO18 hours ago

România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”

ALEGERI EUROPENE 20241 day ago

“Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”: Clipul electoral lansat de Parlamentul European a fost vizionat de peste 190 de milioane de ori

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova

ROMÂNIA17 hours ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA2 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL3 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA6 days ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

NATO2 weeks ago

Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO3 weeks ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

Trending