Connect with us

INTERNAȚIONAL

Un nou raport al Consiliului Europei arată o creștere cu 40% a numărului alertelor cu privire la amenințări grave la adresa libertății presei

Published

on

© European Union, 2020

Un nou raport publicat de 15 organizații pentru libertatea presei, partenere ale Platformei pentru protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor a Consiliului Europei, arată că numărul alertelor raportate pe platformă cu privire la amenințări grave la adresa libertății presei în statele membre ale Consiliului Europei în 2021 a crescut cu 41%, de la 200 în 2020 la 282.

Exprimându-și îngrijorarea cu privire la concluziile raportului, secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a condamnat atacurile împotriva jurnaliștilor din Europa. În plus, ea a subliniat recentele atacuri îndreptate împotriva jurnaliștilor de către armata rusă în timpul agresiunii în curs de desfășurare în Ucraina, care a dus la moartea mai multor reporteri, și a reamintit guvernelor obligațiile pozitive pe care le au de a proteja jurnaliștii, inclusiv în timp de război.

Secretarul general a adus, de asemenea, un omagiu jurnaliștilor care relatează la fața locului despre război, punându-și adesea siguranța în pericol, pentru a oferi publicului informații de primă mână despre conflict și consecințele dramatice ale acestuia pentru populația Ucrainei.

Libertatea de exprimare și libertatea presei se confruntă astăzi cu multe provocări în Europa. Deși există îmbunătățiri în anumite domenii în unele țări, există o tendință generală de erodare a acestor libertăți. În aceste vremuri de criză – cu pandemia Covid-19 încă prezentă și cu violențele din Ucraina care continuă să facă ravagii – trebuie să ne dublăm eforturile pentru a apăra principiile fundamentale ale libertății de exprimare și ale independenței mass-mediei, care sunt esențiale pentru democrațiile noastre“, a declarat aceasta.

Raportul exprimă o îngrijorare deosebită cu privire la creșterea intimidării judiciare, la abuzul de procese de defăimare pentru a reduce mass-media la tăcere și la adoptarea de legislație restrictivă sub pretextul combaterii „știrilor false”, a interferențelor străine și a pandemiei Covid-19. Alte tendințe îngrijorătoare sunt erodarea independenței mass-mediei publice și capturarea mass-mediei private de către guvernele din mai multe țări pentru a consolida un mediu de comunicare favorabil guvernului, precum și restricțiile privind raportarea, în special în ceea ce privește migrația, amenințările la adresa mass-mediei de către organizațiile criminale și supravegherea electronică a jurnaliștilor.

Partenerii platformei regretă faptul că statele membre ale Consiliului Europei au răspuns doar la o treime din alertele publicate pe platformă în cursul anului 2021.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

G7

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de externe din țărilor G7 și șeful diplomației UE au asigurat vineri că nu vor recunoaște presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor, într-o declarație comună adoptată ca urmare a decretelor de anexare a regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie semnate de președintele Vladimir Putin.

În declarația adoptată, miniștrii de externe ai G7 ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit, Statelor Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, condamnă în cei mai fermi termeni posibili războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și încălcările continue ale suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei.

Diplomații de top ai cancelariilor occidentale subliniază cum eforturile președintelui Putin de a încorpora cele patru regiuni în teritoriul Federației Ruse constituie un nou nivel cel mai redus în ignorarea flagrantă a dreptului internațional de către Rusia și încă un exemplu de încălcare inacceptabilă de către Rusia a suveranității Ucrainei, a Cartei ONU și a principiilor și angajamentelor convenite de comun acord din Actul final de la Helsinki și din Carta de la Paris.

“Nu vom recunoaște niciodată aceste presupuse anexări și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor”, au precizat miniștrii.

De asemenea, miniștrii de externe occidentali asigură că vor impune costuri economice suplimentare Rusiei, vor rămâne de neclintit în sprijinul pentru dreptul Ucrainei de a se apăra împotriva războiului de agresiune al Rusiei și pentru dreptul incontestabil al acesteia de a-și revendica teritoriul de la Rusia.

“Ne reiterăm condamnarea retoricii nucleare iresponsabile a Rusiei. Aceasta nu ne va distrage atenția și nu ne va descuraja să susținem Ucraina, atât timp cât va fi necesar”, au mai punctat ei.

“Rusia trebuie să înceteze imediat războiul său de agresiune, să își retragă toate trupele și echipamentele militare din Ucraina și să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Reafirmăm că regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijie, precum și Crimeea sunt părți integrante ale Ucrainei”, au conchis șefii diplomațiilor din rândul clubului G7.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

Published

on

© NATO/ Flickr

Referendumurile trucate ale Rusiei din regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson nu au nicio legitimitate şi încalcă în mod flagrant Carta Naţiunilor Unite, a afirmat vineri secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-o declaraţie video publicată pe Facebook a reconfirmat, în acest context, că Alianţa este angajată deplin în apărarea întregului său teritoriu.

Subliniind că o anexare a unui teritoriu atât de extins nu a mai fost încercată în Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, secretarul general adjunct a spus că ”liderii NATO şi comunitatea internaţională nu recunosc şi nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă” a acestor teritorii şi a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, informează Agerpres.

În opinia responsabilului NATO, acţiunile preşedintelui Putin din aceste zile marchează o nouă escaladare în războiul său împotriva Ucrainei şi împotriva vestului democratic, ”o retorică politică periculoasă, pe care o condamnăm cu tărie”.

”Ţin să precizez, pentru opinia publică de acasă şi pentru comunităţile româneşti din ţară şi din străinătate, că în acest moment nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, suntem, evident, vigilenţi, dar vreau să fac această precizare pentru cei de acasă”, a spus Geoană în declaraţia sa făcută în limba română, după ce secretarul general Jens Stoltenberg susținuse în prealabil o conferință de presă.

El a explicat că evenimentele recente marchează o escaladare pe orizontală a acestui conflict, care se traduce prin multiplicarea şi amplificarea tacticilor hibride utilizate de Federaţia Rusă: continuarea, probabil şi mai agresivă, a războiului energetic cu Europa, destabilizarea securităţii alimentare şi agroalimentare, dezinformare şi propagare de informaţii false, toate acestea prelungind ”impactul dramatic al acestui război ilogic, asupra stabilităţii şi securităţii europene, dar şi asupra economiei globale”.

Secretarul general adjunct al NATO a reafirmat că NATO, la nivelul conducerii sale, este angajată deplin în apărarea întregului teritoriu al Alianţei, şi a reconfirmat că Articolul 5 din Tratatul de la Washington este mai robust şi mai relevant decât oricând.

”Suntem uniţi, extrem de angajaţi în apărarea teritoriului aliaţilor, inclusiv al României”, a spus Geoană.

În final, oficialul a subliniat nevoia de unitate şi a dat asigurări că depăşirea acestui moment dificil este o prioritate pentru NATO.

Continue Reading

NATO

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat vineri anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

Acesta este un moment crucial. Putin a mobilizat sute de mii de soldați în plus, s-a angajat în discuții iresponsabile de șantaj nuclear și acum a anexat ilegal mai mult teritoriu ucrainean. Împreună, aceasta reprezintă cea mai gravă escaladare de la începutul războiului”, a afirmat înaltul oficial aliat.

Ucraina are dreptul să recupereze cu forţa aceste teritorii acum ocupate şi noi o vom sprijini să continue eliberarea acestor teritorii”, a declarat el într-o conferinţă de presă la Bruxelles, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson.

“Președintele Putin a revendicat acum încă patru regiuni din Ucraina ca parte a Rusiei. Aceasta este cea mai mare tentativă de anexare prin forță a unui teritoriu european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Donețk este Ucraina. Lugansk este Ucraina. Herson este Ucraina. Zaporojie este Ucraina. La fel cum Crimeea este Ucraina”, a continuat el.

Jens Stoltenberg a rămas evaziv atunci când a fost întrebat despre cererea de “aderare accelerată” a Ucrainei la NATO, anunţată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

”Fiecare democraţie din Europa are dreptul de a solicita aderarea la NATO şi am spus din nou şi din nou că uşa rămâne deschisă”, a spus el. Dar o decizie privind aderarea trebuie să fie aprobată “în unanimitate” de toate cele 30 de ţări membre, a spus secretarul general, conform Agerpres.

El a subliniat, de asemenea, refuzul Alianţei Atlantice de a se implica direct în conflictul dintre Ucraina şi Rusia.

“Dacă Rusia încetează să mai lupte, va fi pace. Dacă Ucraina încetează să lupte, va înceta să mai existe ca națiune suverană independentă în Europa. NATO reafirmă sprijinul nostru de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Rămânem hotărâți să acordăm sprijin Ucrainei în timp ce aceasta continuă să se apere împotriva agresiunii Rusiei. Atât timp cât va fi nevoie”, a conchis el.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

Facebook

G73 hours ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO3 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO3 hours ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.4 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

NATO3 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending