Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat cu experții Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului European privind Statul de Drept. Subiectele de interes pentru Comisia Europeană au fost: stadiul proiectului de lege pentru desființarea SIIJ, procesul de modificare a legilor justiției, noua Strategie Națională Anticorupție și activitatea ANABI, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

„Apreciem cooperarea cu instituțiile din România în contextul noului Mecanism privind Statul de Drept şi contăm pe sprijinul dumneavoastră în consolidarea acestuia, la nivelul Uniunii Europene. În funcție de progresele înregistrate în perioada următoare, există premisele ca România să fie evaluată doar în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept, iar monitorizarea în context MCV să se finalizeze”, au declarat reprezentanții Comisiei Europene.

Ministrul justiției a dat detalii despre stadiul dezbaterilor parlamentare privind proiectul de lege pentru desființarea SIIJ. De asemenea, a precizat că proiectele celor trei legi ale justiției urmează să fie definitivate și transmise Comisiei de la Veneția, pentru aviz. Acestea vor fi adoptate de către Guvern până la finalul lunii aprilie, aşa cum este prevăzut în Memorandumul cu tema “Demersuri prioritare necesare pentru finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) – legislația în domeniul justiției”.

„Pentru noi, este foarte important procesul de consultare privind legile justiției. Am primit propuneri din partea magistraților, care vor fi incluse în proiectele actelor normative. De asemenea, vom solicita şi avizul Comisiei de la Veneția şi al GRECO. În același timp, ne așteptăm şi la o dezbatere amplă în Parlament, iar avizele forurilor europene vor avea rolul de a valida întregul concept al celor trei legi”, a declarat ministrul Justiţiei.

Noua Strategie Anticorupție va fi adoptată în toamna acestui an. În același timp, Ministerul Justiției și ANABI au inițiat consultări inter-instituționale pentru definitivarea proiectului de strategie integrată pentru recuperarea produsului infracțiunii. Strategia va include un plan de acțiuni 2021 -2025 cu măsuri legislative și administrative de consolidare a ANABI, dar și de creștere a eficienței în ansamblu a sistemului instituțional – poliție, parchet, instanțe, ANABI si ANAF.

Comisia Europeană susţine eliminarea Mecanismului pentru Cooperare și Verificare (MCV) pentru România la finalul acestui an, a anunţat premierul Florin Cîţu, după o videoconferință pe care a avut-o joi cu Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență.

“Vești bune pentru România! Comisia Europeană susține eliminarea MCV la finalul acestui an. Astăzi am avut o întâlnire cu doamna Věra Jourová, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Valori și Transparență”, a precizat Florin Cîţu într-o postare publicată pe Facebook.

Cîţu a precizat că a discutat în detaliu cu Jourová despre Mecanismul privind Statul de Drept și Raportul pentru România.

“Guvernul României susține acest mecanism de evaluare unitară a statului de drept cu privire la toate statele membre ale UE. Respectarea statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale ale omului nu sunt negociabile. Ele reprezintă fundamentul politic primar al Uniunii Europene și trebuie protejate cu îndârjire”, a adăugat şeful Guvernului.

Premierul a mai spus că Guvernul României susține eliminarea și repararea modificărilor legislative nefericite aduse legilor justiției în perioada 2017-2019.

„Împărtășesc dorința doamnei Jourová de a finaliza în prima jumătate a acestui an angajamentele cu privire la statul de drept, pe care România le are ca stat membru al Uniunii Europene. În acest sens, coaliția legislativă și Ministrul Justiției, în dialog continuu cu reprezentanții autorității judecătorești și ai societății civile au un obiectiv european: să livreze o legislație care să garanteze independența justiției pe termen lung și să reziste în fața presiunilor politice conjuncturale”, a spus Florin Cîţu.

Věra Jourová a avut miercuri și joi mai multe videoconferințe cu oficiali români, inclusiv cu președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban și cu viceprim-ministrul Dan Barna.

Guvernul a aprobat în luna ianuarie un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens până în această vară.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a declarat, miercuri, că, în curând, România va putea să iasă de sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare, menţionând că perspectivele referitoare la evoluţia statului de drept sunt “foarte bune” pentru coaliţia de guvernare.

Orban a precizat că la videoconferinţa de miercuri cu vicepreşedintele Comisiei Europene Vera Jourova se va discuta raportul MCV pe 2020.

“Vom avea astăzi o videoconferinţă cu vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil de valori şi transparenţă. La această videoconferinţă vor participa reprezentanţi ai Parlamentului, conducerea celor două Camere ale Parlamentului, Comisiile juridice, de afaceri europene, pentru a discuta raportul pentru 2020 privind evoluţia statului de drept şi pentru a creiona perspectivele referitoare la evoluţia statului de drept din România, care, din perspectiva noastră, sunt foarte bune”, a afirmat Ludovic Orban, potrivit Agerpres.

El a adăugat că, pentru coaliţia de guvernare, statul de drept, independenţa Justiţiei şi egalitatea în faţa legii reprezintă o prioritate.

“Suntem convinşi că, în curând, România poate să iasă de sub MCV pe baza recomandărilor CE. Nu-mi place să dau termene, important pentru noi este să facem paşii înainte necesari, cum sunt: desfiinţarea Secţiei speciale, îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul penal, Codurile penale, îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul celor trei legi ale Justiţiei, lucruri care sunt extrem de importante pentru coaliţia de guvernare şi pe care le vom realiza“, a spus Orban.

Zilele acestea, Vera Jurova are o serie de consultari online cu oficiali români, magistrați, parlamentari si reprezentanți ai societății civile iar joi va discuta cu premierul Florin Cîțu, în condițiile în care Comisia Europeană pregătește raportul privind statul de drept în toate țările membre, dar și raportul pentru România privind MCV.

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jurova a declarat în exclusivitate pentru Radio România Actualități că România poate încheia Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justitie anul acesta.

Guvernul a aprobat în luna ianuarie un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens până în această vară.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

“În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

“În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.