Prim-ministrul Florin Cîţu a declarat marți că raportul MCV publicat de Comisia Europeană este unul “pozitiv” pentru România, iar coaliţia de guvernare trebuie să corecteze cât mai repede “greşelile legislative săvârşite cu intenţie de PSD”.

“Raportul MCV publicat astăzi este unul pozitiv pentru România. Comisia Europeană apreciază faptul că în 2021 s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte toate recomandările rămase din cadrul MCV. Marea bătălie pentru o justiţie independentă este, de fapt, bătălia pentru normalitatea unei societăţi democratice. Legile şi instituţiile trebuie să garanteze eficienţa actului de justiţie pentru cetăţeni şi independenţa sistemului judiciar“, a spus Cîțu, prin intermediul unei postări pe Facebook.

“În perioada următoare, trebuie să corectăm cât mai repede greşelile legislative săvârşite cu intenţie de PSD! Într-o guvernare eficientă, legile bune rezolvă probleme, nu generează probleme!”, a continuat el, după ce în luna martie a anunțat că executivul european susține eliminarea Mecanismului pentru Cooperare și Verificare pentru România la finalul acestui an.

Din partea Guvernului a reacționat și ministrul justiției Stelian, care a susținut marți o declarație de presă la Palatul Victoria, context în care a declarat că raportul MCV publicat marţi de Comisia Europeană este scris într-o notă pozitivă şi a subliniat că este important ca politicienii să găsească soluţii pentru desfiinţarea “grabnică” a Secţiei speciale.

Comisia Europeană a adoptat marți cel mai recent raport al său privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), constatând că România a înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV și că îndeplinirea tuturor recomandărilor este esențială pentru încheierea acestui mecanism.

“Raportul adoptat marți face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent și evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018. Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV“, transmite executivul european.

Comisia Europeană arată că de la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează o tendință pozitivă, astfel cum arată parametrii obiectivelor de referință ale MCV.

Comisia Europeană: Multe dintre recomandări sunt aproape de a fi îndeplinite; Bruxelles-ul așteaptă ca România să aibă în vedere și hotărârea CJUE din 18 mai

“Comisia salută faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante”, ma transmite sursa citată.

Comisia Europeană așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură.

Executivul de la Bruxelles invocă în comunicatul citat și hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021, care oferă un cadru clar și o direcție clară pentru reformele în curs, în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referință ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept și a dreptului UE în general.

“Este esențial ca hotărârea să se reflecte în mod corespunzător în noua legislație care urmează să fie adoptată”, arată Comisia Europeană.

După încheierea MCV, România va fi monitorizată alături de celelalte state UE prin Mecanismul privind statul de drept

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept.

Astfel cum s-a arătat în Comunicarea privind statul de drept din septembrie 2020, după încheierea MCV, monitorizarea va continua în cadrul instrumentelor orizontale precum Mecanismul privind statul de drept, care oferă cadrul pentru monitorizarea acestor chestiuni în viitor.

“Comisia încurajează România să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul MCV și să urmărească în mod activ implementarea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare. Comisia are convingerea că România poate îndeplini obiectivele de referință ale MCV dacă aceasta menține evoluția pozitivă actuală și dacă adoptă și pune în aplicare cu hotărâre reformele angajate. Comisia este pregătită să sprijine autoritățile române în acest sens”, conchide sursa citată.

Ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, a afirmat marți că raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare va fi unul favorabil în privința progreselor înregistrate de România, poziția oficialului român fiind exprimată în marja participării sale la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Luxemburg, și în contextul în care Colegiul Comisiei Europene discută marți raportul MCV pentru România.

“Am convingerea că raportul MCV de astăzi va fi unul favorabil în privința progreselor înregistrate de România în privința statului de drept și va reflecta pozitiv voința politică a Guvernului României pentru finalizarea MCV”, a scris Bode, pe pagina sa de Facebook.

“Am remediat ceea ce s-a stricat în perioada de tristă amintire 2017-2019 și, prin urmare, putem fi optimiști în privința ridicării MCV într-un timp cât mai scurt”, a adăugat el.

Subiectul raportului MCV pentru România a fost discutat luni, la Luxemburg, și de ministrul justiției, Stelian Ion, împreună cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Dana Spinanț, a anunțat luni, pe Twitter, că reuniunea Colegiului Comisiei Europene din 8 iunie se va concentra pe Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România.

The meeting of the College of @EU_Commission tomorrow 8 June will focus on:

– Preparation of the draft budget for 2022
– Annual Management and Performance Report for the EU budget – financial year 2020
– Cooperation and Verification Mechanism Romania

— Dana Spinant (@DanaSpinant) June 7, 2021

Guvernul a aprobat în luna ianuarie un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens până în vara acestui an. Ulterior, în luna martie, premierul Florin Cîțu a discutat cu vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, despre susținerea acordată de executivul european pentru eliminarea Mecanismului pentru Cooperare și Verificare (MCV) pentru România la finalul acestui an

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat cu experții Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului European privind Statul de Drept. Subiectele de interes pentru Comisia Europeană au fost: stadiul proiectului de lege pentru desființarea SIIJ, procesul de modificare a legilor justiției, noua Strategie Națională Anticorupție și activitatea ANABI, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

„Apreciem cooperarea cu instituțiile din România în contextul noului Mecanism privind Statul de Drept şi contăm pe sprijinul dumneavoastră în consolidarea acestuia, la nivelul Uniunii Europene. În funcție de progresele înregistrate în perioada următoare, există premisele ca România să fie evaluată doar în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept, iar monitorizarea în context MCV să se finalizeze”, au declarat reprezentanții Comisiei Europene.

Ministrul justiției a dat detalii despre stadiul dezbaterilor parlamentare privind proiectul de lege pentru desființarea SIIJ. De asemenea, a precizat că proiectele celor trei legi ale justiției urmează să fie definitivate și transmise Comisiei de la Veneția, pentru aviz. Acestea vor fi adoptate de către Guvern până la finalul lunii aprilie, aşa cum este prevăzut în Memorandumul cu tema “Demersuri prioritare necesare pentru finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) – legislația în domeniul justiției”.

„Pentru noi, este foarte important procesul de consultare privind legile justiției. Am primit propuneri din partea magistraților, care vor fi incluse în proiectele actelor normative. De asemenea, vom solicita şi avizul Comisiei de la Veneția şi al GRECO. În același timp, ne așteptăm şi la o dezbatere amplă în Parlament, iar avizele forurilor europene vor avea rolul de a valida întregul concept al celor trei legi”, a declarat ministrul Justiţiei.

Noua Strategie Anticorupție va fi adoptată în toamna acestui an. În același timp, Ministerul Justiției și ANABI au inițiat consultări inter-instituționale pentru definitivarea proiectului de strategie integrată pentru recuperarea produsului infracțiunii. Strategia va include un plan de acțiuni 2021 -2025 cu măsuri legislative și administrative de consolidare a ANABI, dar și de creștere a eficienței în ansamblu a sistemului instituțional – poliție, parchet, instanțe, ANABI si ANAF.