Connect with us

SUA

Un vicepreședinte al Comisiei Europene îl atenționează pe Trump că un război comercial SUA-UE nu le va permite europenilor să crească bugetele apărării

Published

on

© European Union 2024 - Source: EP

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat luni, în ajunul ceremoniei de învestire a celui de-al 47-lea președinta al SUA, că este de acord că Europa trebuie să investească mai mult în capacitățile sale de apărare, dar a susținut că ar fi imposibil să facă acest lucru dacă Donald Trump lansează un război comercial cu Europa.

Încă din primul său mandat la Casa Albă (2017-2021), Trump a certat țările europene pentru că nu alocă mai mulți bani pentru apărare, susținând că acestea au profitat de NATO sub umbrela de securitate americană și sugerând chiar că SUA s-ar putea retrage din alianța militară transatlantică.

Nu putem face acest lucru cu un război comercial la ușa noastră, iar bugetele naționale de pretutindeni nu sunt capabile să crească bugetele de apărare la mai mult de 3%”, a declarat Séjourné, fost ministru de externe francez, despre creșterea cheltuielilor militare în timpul unui interviu pentru France Inter, citat de Politico Europe.

În prezent, NATO cere membrilor săi să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare, dar această cifră va fi probabil majorată la summitul alianței din iunie de la Haga.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.

Ulterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare

Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

La finele anului trecut, Mark Rutte le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Polonia și Lituania sunt primele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Donald Trump va depune luni jurământul în calitate de cel de-al 47-lea președinte al SUA, inaugurând un nou mandat turbulent de patru ani la ștafeta celei mai puternice democrații și țări a lumii, cu făgăduiala unei noi epoci de prosperitate, dar și cu promisiunea de a depăși limitele puterii executive, de a deporta milioane de imigranți, de a asigura răzbunarea împotriva oponenților săi politici și de a transforma rolul SUA pe scena mondială, inclusiv prin încheierea războiului din Ucraina, stabilitatea în Orientul Mijlociu și prevenirea unui al treilea război mondial.

În același timp, în Europa reapar temeri. Deși SUA a devenit principalul partener comercial al Germaniei, devansând rivala China, Berlinul consideră că va fi principala țintă europeană a tarifelor comerciale impuse de Donald Trump.

Între timp, un sondaj YouGov publicat luni a arătat că 67% dintre germani se așteaptă ca relațiile SUA-Germania să se înrăutățească sub Trump.

Totodată, nouă din zece companii americane care operează în Europa cred că relațiile economice transatlantice se vor înrăutăți în următorii ani, politicile anticipate ale viitorului președinte al SUA, Donald Trump, cum ar fi tarifele, fiind principala cauză, potrivit unui sondaj publicat luni.

Trump se va adresa joi, prin conexiune video, reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, întrunirea elitelor globale politice și economice, fiind așteptat să traseze direcțiile politicii externe americane în raport cu aliații și rivalii geopolitici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

SUA nu mai au multe opțiuni pentru a sancționa Rusia, transmite Marco Rubio

Published

on

© Official State Department photo by Freddie Everett

Statele Unite nu mai au multe opțiuni pentru a sancționa Rusia, după ce luna trecută a impus măsuri punitive împotriva celor mai mari giganți petrolieri ai Kremlinului, a declarat secretarul american Marco Rubio, informează Politico Europe.

„Ei bine, nu mai avem multe sancțiuni pe care să le aplicăm, adică am lovit marile companii petroliere, ceea ce toată lumea a cerut”, a declarat Rubio înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe din G7.

Luna trecută, SUA au impus sancțiuni asupra Rosneft și Lukoil și filialelor acestora, în încercarea de a reduce veniturile Rusiei din petrol – principala sursă de finanțare a războiului din Ucraina – și de a împinge Moscova la masa negocierilor, în încercarea de a pune capăt agresiunii Kremlinului.

Sancțiunile intră în vigoare pe 21 noiembrie, dar mai multe țări se gândesc deja să solicite derogări. Ungaria a obținut deja o prelungire de un an din partea SUA.

„Sancțiunile trebuie aplicate, așa că știți că nu impunem sancțiuni și apoi nu le aplicăm. Suntem interesați să le aplicăm”, a adăugat Rubio.

Succesul sancțiunilor depinde în ultimă instanță de progresul aplicării lor. Unul dintre mecanismele de aplicare este sancționarea flotei fantomă a Rusiei– sute de petroliere care transportă ilegal petrol rusesc sancționat în întreaga lume.

„Flota fantomă a apărut pentru că eu cred că europenii pot face ceva în privința flotei fantomă, având în vedere că multe dintre aceste acțiuni se desfășoară în zone mult mai apropiate de ei”, a spus Rubio.

UE a impus 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, lovind în sectorul GNL, bancar și al tranzacționării criptomonedelor din Rusia, restricționând și mai mult flota fantomă care transportă clandestin mărfuri sancționate și multe altele, cu scopul de a reduce economia de război a Rusiei.

Guvernul ucrainean a declarat că știe că există și alte sancțiuni care pot fi impuse și că este gata să colaboreze cu partenerii pentru a le arăta.

„În ceea ce privește declarația lui Rubio referitoare la epuizarea opțiunilor de sancțiuni… există cu siguranță opțiuni mai obiective. Mai multe companii petroliere mari, bănci și  flote/infrastructură. Și componente și apărare. Și plăți. Și Arctica”, a declarat Vladyslav Vlasiuk, trimisul special al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Canada a anunțat miercuri noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a războiului declanșat de Moscova contra Ucrainei. Măsurile punitive vizează producția de drone și veniturile Kremlinului din energie.

Canada se alătură astfel Uniunii Europene și Statelor Unite, care au impus recent sancțiuni contra sectorului energetic al Rusiei.

De asemenea, Ucraina și UE au anunțat recent că pregătesc un nou pachet de măsuri punitive care ar urma să vizeze tot sectorul energetic al Moscovei.

Continue Reading

NATO

Parteneriatul Strategic cu SUA, NATO și UE rămân “pilonii politicii noastre externe” în noua strategie de apărare, asigură Nicușor Dan

Published

on

© Administrația Prezidențială

NATO, Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu Statele Unite rămân “pilonii politicii noastre externe”, a afirmat miercuri președintele Nicușor Dan, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni în care a lansat în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, al cărei concept central este “independența solidară”.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă noua strategie națională de apărare va păstra această triadă ca fundament al politicii externe a României, președintele a precizat că “este de la sine înțeles.

O să verific dacă este frazat exact în felul ăsta sau în sensul ăsta, dar răspunsul meu este că-i de la sine înțeles, că aceștia sunt pilonii politicii noastre externe“, a completat Nicușor Dan.

Șeful statului a mai declarat că îi va mulțumi personal președintelui american Donald Trump pentru cuvintele “amabile față de români și de statul român”, precizând că poziția recentă a liderului de la Casa Albă confirmă că retragerea forței rotaționale americane din România “nu a fost un gest politic, ci a fost un gest pur operațional”.

Președintele a evidențiat și tendința pozitivă a dialogului politic româno-american în perspectiva vizitei sale în Statele Unite.

În ceea ce privește relația României cu Statele Unite, dincolo de aceste afirmații, vreau să vă spun că ea, cum am spus de mai multe ori, partea economică este foarte importantă pentru noi și în pregătirea acelei vizite în Statele Unite au existat mai multe contacte și mai multe idei de proiecte care au fost discutate la nivel de miniștri în aceste ultime săptămâni“, a adăugat Nicușor Dan.

Președintele Nicușor Dan a lansat, miercuri, în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, al cărei concept central este “independența solidară”. Într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni, șeful statului a subliniat că noua strategie, care va fi discutată în CSAT la 24 noiembrie și prezentată în Parlament la 26 noiembrie, este prezentată din perspectiva apărării cetățeanului care locuiește în România și nu din perspectiva apărării statului.

Nicușor Dan a indicat că “strategia diferă de cele care au fost până acum prin faptul că ordinea internațională este pusă în discuție”, nominalizând războiul din Ucraina, creșterea tendinței de regrupare a statelor guvernate autoritar, diminuarea capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli, evoluția tehnologică, protecționismul economic și radicalizarea și creșterea tendințelor antidemocratice care sunt întreținute de actori statali.

“Trecând la ce trebuie să facă România, o să mă refer mai puțin, o să găsiți în textul scris referințe la partea internațională. Evident, trebuie să păstrăm parteneriatele, trebuie să ne manifestăm interesele în cadrul Uniunii Europene, în cadrul NATO, parteneriatul cu Statele Unite. Astea sunt lucruri care, evident, rămân constante ale politicii noastre”, a detaliat președintele.

Continue Reading

ROMÂNIA

Nicușor Dan îi mulțumește lui Trump pentru cuvintele amabile față de România: Confirmă că reașezarea forțelor SUA a fost un gest pur operațional, nu politic

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Nicușor Dan a afirmat miercuri că îi va mulțumi personal președintelui american Donald Trump pentru cuvintele “amabile față de români și de statul român”, precizând că poziția recentă a liderului de la Casa Albă confirmă că retragerea forței rotaționale americane din România “nu a fost un gest politic, ci a fost un gest pur operațional”.

Vreau să-i mulțumesc președintelui Trump pentru aceste cuvinte foarte amabile față de români și față de statul român. O să fac asta și personal când o să avem ocazia“, a spus șeful statului, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni în care a lansat în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, al cărei concept central este “independența solidară”.

Nicușor Dan a indicat că poziția președintelui american la adresa României “confirmă că acea retragere a forței rotaționale nu a fost un gest politic, ci a fost un gest pur operațional“.

“Reașezarea, cum a spus săptămâna trecută și secretarul general NATO, a fost o chestiune operațională de reașezare a forțelor americane în Europa”, a subliniat el.

Președintele a evidențiat și tendința pozitivă a dialogului politic româno-american în perspectiva vizitei sale în Statele Unite.

În ceea ce privește relația României cu Statele Unite, dincolo de aceste afirmații, vreau să vă spun că ea, cum am spus de mai multe ori, partea economică este foarte importantă pentru noi și în pregătirea acelei vizite în Statele Unite au existat mai multe contacte și mai multe idei de proiecte care au fost discutate la nivel de miniștri în aceste ultime săptămâni“, a adăugat Nicușor Dan.

Președintele Donald Trump și secretarul apărării Pete Hegseth au apărat decizia guvernului Statelor Unite de a repoziționa o parte dintre trupele americane din România, în condițiile în care Bucureștiul caută o inversare a acestei măsuri, avertizând asupra continuării amenințărilor la flancul estic al NATO.

Donald Trump a răspuns vineri unor întrebări din partea presei în timpul unei întâlniri cu premierul ungar Viktor Orbán la Casa Albă, fiind întrebat de ce Pentagonul reduce prezența trupelor din România la doar câteva săptămâni după ce afirmase că Statele Unite nu își vor retrage trupele din Europa.

Facem schimbări. Mutăm — este același număr, numărul total, dar mutăm oamenii dintr-un loc în altul. Îmi plac românii. Cred că sunt oameni minunați. Avem o relație bună cu România”, a declarat Trump.

Trupe americane vor rămâne staționate în România, dar vor exista unele modificări în modul de rotație a militarilor, a declarat și șeful Pentagonului, Pete Hegseth.

Hegseth a precizat că decizia a fost coordonată cu Casa Albă, cu NATO și cu Comandamentul European al SUA.

Face parte din viziunea noastră asupra Europei. Vor rămâne trupe în România, dar se schimbă modul în care facem rotațiile și numărul acestora…”, a spus Hegseth, adăugând că decizia a fost coordonată cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu Comandamentul European al SUA și că aliații „au fost notificați în prealabil”.

În urmă cu două săptămâni, România și aliații din NATO au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ca parte a conceptului Global Posture Review, exercițiul periodic de evaluare a prezenței și implicării militare americane la nivel global.

Măsura a stârnit imediat reacții critice din partea președinții Comisiilor pentru Forțele Armate din Congresul american. Astfel, senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, și reprezentantul republican Mike Rogers, au emis o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea față de anunțul Pentagonului privind încetarea rotației brigăzii americane din România, considerând că decizia „pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”.

Joia trecută, un grup de 20 de membri ai Congresului SUA au redactat o scrisoare către Pentagon, solicitând inversarea acestei decizii.

Retragerea a sute de soldați de pe flancul estic al NATO, în timp ce războiul din Ucraina continuă, subminează speranța bipartizană de a vedea încheierea conflictului în termenii Ucrainei. Această decizie oferă muniție propagandistică Kremlinului, care încearcă să sugereze că SUA se retrag din Europa tocmai când Ucraina și aliații europeni au cea mai mare nevoie de sprijinul american”, se arată în scrisoarea dată publicității în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, se afla în România. Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Rutte a precizat că decizia SUA de a repoziționa forțe militare “nu are nicio legătură cu România” și că Statele Unite rămân complet implicate în România și în NATO.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA5 hours ago

Miniștrii Educației din România și Ucraina au agreat constituirea unui grup de lucru la nivel tehnic privind învățământul în limba maternă

ROMÂNIA5 hours ago

UE impune de anul viitor taxe vamale coletelor mici, într-o lovitură pentru platformele online din China. România susține inițiativa, considerând-o „esențială”

FONDURI EUROPENE5 hours ago

Țările UE au aprobat PNRR-ul revizuit al României, anunță ministrul finanțelor: România urmează să primească încă 10,7 mld. euro până la sfârșitul anului 2026

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Economiei continuă demersurile pentru dezvoltarea de noi capacități de producție, esențiale pentru creșterea autonomiei industriale a României în domeniul apărării

NATO6 hours ago

Nicușor Dan, la finalul exercițiului Dacian Fall care a marcat ridicarea grupului de luptă NATO la nivel de brigadă: A fost confirmată capacitatea NATO de a reacționa rapid și eficient oriunde este necesar pe teritoriul aliat

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Parlamentul European a aprobat reducerea obligațiilor de raportare și a cerințelor privind diligența necesară pentru întreprinderi

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Friedrich Merz îl îndeamnă pe Volodimir Zelenski să lupte „cu energie” împotriva corupției din Ucraina

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană se alătură Franței și dorește să accelereze adoptarea taxelor vamale pentru coletele extracomunitare sub 150 de euro

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Alexandru Munteanu: România, un reper pentru noi. Planul este să devenim un stat care contribuie la unitatea europeană, securitatea regionala și conectivitatea energetică

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Deputații europeni avertizează cu privire la creșterea represiunii transfrontaliere îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului

ROMÂNIA7 hours ago

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

ENGLISH1 week ago

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

ROMÂNIA2 weeks ago

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ROMÂNIA2 weeks ago

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

ROMÂNIA2 weeks ago

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul pentru Energie apreciază România pentru leadership-ul regional în soluționarea problemelor comune și anunță un plan pentru consolidarea interconexiunilor energetice și scăderea prețurilor

Trending