În 2020, instrumentul SURE al Comisiei Europene, în valoare de aproape 100 de miliarde de euro, destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia COVID-19, a sprijinit aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți și peste 2,5 milioane de întreprinderi. SURE a încurajat în mod eficient statele membre să instituie programe ample și ambițioase de muncă cu program redus și măsuri similare la nivel național, care au permis întreprinderilor să păstreze angajații și competențele și au sprijinit lucrătorii independenți.

În ultimul raport semestrial publicat vineri privind punerea în aplicare și impactul instrumentului SURE arată că acesta a fost esențial atât pentru atenuarea impactului pandemiei în 2020, cât și pentru facilitarea redresării economice rapide în 2021, care a fost mai rapidă decât în crizele anterioare.

”SURE este cea mai bună variantă a UE. Programul a contribuit la salvarea a milioane de locuri de muncă în timpul pandemiei COVID-19 și, la fel de important, a ajutat întreprinderile din UE să își păstreze forța de muncă. SURE a deschis calea pentru planul nostru de redresare NextGenerationEU, care a deschis un nou drum în ceea ce privește un răspuns european de succes, unificat și economic la criză”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

SURE – instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență – s-a încheiat la 31 decembrie 2022.

În total, asistența financiară SURE în valoare totală de 98,4 miliarde de euro a fost acordată unui număr de 19 state membre (Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Cehia), aproape de pachetul financiar SURE maxim de 100 de miliarde de euro.

© Comisia Europeană

Dintre cele 19 țări, România a beneficiat de al 8-lea cel mai mare sprijin prin instrumentul SURE, după Italia, Spania, Polonia, Belgia, Grecia, Portugalia și Cehia.

© Comisia Europeană

Aceasta a inclus asistența financiară suplimentară ”complementară” de 5 miliarde de euro, care a fost acordată unui număr de opt state membre în toamna anului 2022. Monitorizarea atentă a continuat în primele luni ale anului 2023 pentru a asigura absorbția întregii asistențe financiare SURE, care este acum confirmată.

Pentru a finanța acest instrument, Comisia a emis obligațiuni sociale în numele UE, devenind cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.

În 2020:

• Măsurile naționale de sprijinire a politicilor au protejat efectiv de șomaj aproximativ 1,5 milioane de persoane, noile simulări ilustrative prezentate în acest raport sugerând că programele finanțate de SURE au avut cel mai consistent impact.
• SURE a sprijinit aproape o treime din totalul ocupării forței de muncă (aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți) și peste un sfert din întreprinderile (peste 2,5 milioane de întreprinderi) din cele 19 state membre beneficiare.
• IMM-urile au fost principalii beneficiari ai sprijinului SURE.
• Sectoarele cele mai sprijinite au fost serviciile cu utilizare intensivă a contactelor (servicii de cazare și alimentație publică, comerț cu ridicata și cu amănuntul) și industria prelucrătoare.

În 2021:

• SURE a continuat să protejeze locurile de muncă în special în prima jumătate a anului 2021, când pandemia a continuat să aibă un impact negativ sever, sprijinind aproximativ 9 milioane de persoane (15% din totalul locurilor de muncă) și peste 900 000 de firme (15% din firme) în cele 15 state membre beneficiare care au utilizat SURE în 2021.

În 2022:

• A avut loc o eliminare treptată a măsurilor de sprijin național. În cele patru state membre care au prelungit măsurile de sprijin până la începutul anului 2022, a existat un sprijin continuu în cadrul SURE pentru 350 000 de persoane și 40 000 de firme.

Până în prezent:

Toate fondurile publice din cadrul SURE au fost cheltuite.

Aproape jumătate din cheltuielile totale au fost alocate schemelor de muncă pe termen scurt și aproape o treime au fost alocate unor măsuri similare pentru lucrătorii independenți. Sistemele de subvenționare a salariilor și alte măsuri similare au reprezentat 12%, în timp ce restul de 5% au fost cheltuite pentru măsuri legate de sănătate, care au inclus măsuri preventive împotriva COVID-19, costuri suplimentare cu forța de muncă pentru recrutarea și sprijinirea lucrătorilor din domeniul sănătății, precum și achiziționarea de echipamente medicale și medicamente, inclusiv vaccinuri.

Statele membre au economisit aproximativ 9 miliarde de euro din plata dobânzilor prin utilizarea SURE, datorită ratingului de credit ridicat al UE. Acest lucru se adaugă la efectele pozitive asupra rezultatelor sociale și de ocupare a forței de muncă.

SURE a fost un element esențial al strategiei globale a UE de protejare a locurilor de muncă și a lucrătorilor ca răspuns la pandemia de coronavirus.

SURE a oferit sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru și alte măsuri similare, în special pentru lucrătorii independenți, precum și măsuri de sănătate.

Comisia Europeană a prezentat joi cinci propuneri legislative de modernizare a normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și de prevenire a poluării apelor de către nave, informează un comunicat remis caleaueuropeana.ro.

Având în vedere că 75 % din comerțul exterior al UE se desfășoară pe cale maritimă, transportul maritim nu este doar artera unei economii globalizate, ci și un sprijin vital pentru insulele și regiunile maritime periferice și îndepărtate ale UE. Deși nivelul de siguranță maritimă în apele UE este în prezent foarte ridicat, cu puține decese și fără deversări majore recente de petrol, în fiecare an sunt raportate încă peste 2 000 de accidente și incidente maritime.

Propunerile vor oferi UE instrumente noi în sprijinul transportului maritim curat și modern. Acestea vor alinia normele UE la reglementările internaționale, asigurând condiții de concurență echitabile pentru sector, îmbunătățind în același timp punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor prin digitalizare și printr-o cooperare sporită la nivelul UE.

Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) va juca un rol important în punerea în aplicare a noilor cerințe prin sprijinul pe care îl va oferi administrației statelor membre pentru a asigura respectarea noilor norme. O propunere separată prezintă modificări ale mandatului EMSA și include aceste noi atribuții.       

Norme modernizate privind siguranța maritimă

Trei dintre cele cinci propuneri se axează pe modernizarea și îmbunătățirea normelor de siguranță maritimă. Acestea acordă o atenție deosebită controlului statului portului și investigațiilor privind accidentele maritime, consolidând aplicarea normelor pentru a reduce incidentele și accidentele, prevenind în cele din urmă pierderea de vieți omenești și poluarea mediului. 

Combaterea poluării cauzate de nave

Propunerile vizează, de asemenea, prevenirea oricărui tip de deversare ilegală în mările europene, care este esențială pentru a reduce impactul activităților de transport maritim asupra mediului și pentru a conserva ecosistemul marin. Aceasta necesită ca deversările ilegale să fie detectate, încălcările să fie urmărite, iar autorii activităților ilegale să fie sancționați.

Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României (INFR(2017)2024) pentru că nu monitorizează în mod sistematic poluarea atmosferică, așa cum prevede legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE).

Conform unui comunicat al instituției, aceste directive impun statelor membre să instituie o rețea de monitorizare pentru a evalua calitatea aerului înconjurător în ceea ce privește diferiți poluanți, în conformitate cu cerințele prevăzute în acestea.

Punerea în aplicare integrală a standardelor de calitate a aerului consacrate în legislația UE este esențială pentru a proteja în mod eficient sănătatea umană și pentru a proteja mediul natural.

Pactul Verde European, care țintește către emisii zero, pune accentul pe reducerea poluării aerului, care se numără printre factorii-cheie care afectează sănătatea umană.

Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere României în iunie 2017 și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Deși România a efectuat o revizuire a rețelei sale de monitorizare a calității aerului, rămân multe lacune în ceea ce privește numărul și tipul adecvat de puncte de prelevare a probelor de calitate a aerului. Aceste deficiențe echivalează cu o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării aerului.

Prin urmare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat României, care are acum două luni la dispoziție pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.

În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.