Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru a pava „calea europeană spre era digitală”. 

„Vom investi 20% din Next Generation EU în domeniul digital. (…) Vrem să pavăm calea, calea europeană, către Era digitală: pe baza valorilor noastre, a forței noastre, a ambițiilor noastre globale”, a subliniat von der Leyen în primul său discurs despre Starea Uniunii Europene, în plenul Parlamentului European, la Bruxelles.

 

„Imaginați-vă pentru o clipă viața în această pandemie fără digital în viața noastră. De la statul în carantină – izolați de familie și comunitate și separați de lumea muncii – la probleme majore de aprovizionare. De fapt, nu este atât de greu de imaginat că acesta a fost cazul în urmă cu 100 de ani în timpul ultimei pandemii majore. Un secol mai târziu, tehnologia modernă le-a permis tinerilor să învețe de la distanță și altor milioane să lucreze de acasă. A permis companiilor să-și vândă produsele, fabricilor să continue să funcționeze și guvernelor să furnizeze servicii publice cruciale de la distanță. Am văzut câțiva ani de inovație digitală și transformare în decursul a câteva săptămâni. Ajungem la limita lucrurilor pe care le putem face într-un mod analog. Și această mare accelerație abia începe. Trebuie să realizăm din acest moment decada digitală a Europei”, a menționat șefa Comisiei Europene. 

În acest sens, von der Leyen a pledat pentru o acțiune rapidă a UE în sfera digitală, cu obiective clar definite pentru 2030, cum ar fi conectivitatea, capabilitățile și serviciile publice digitale, care să se bazeze însă pe principii clare, precum dreptul la confidențialitate și conectivitate, libertatea de exprimare, fluxul liber de date și securitatea cibernetică. Motivul pentru care „trebuie să mișcăm repede” este acela de a ne asigura că UE stabilește standardele digitale pentru a nu fi nevoiți să le aplicăm  pe cele stabilite de alții. 

Astfel, șefa Comisiei Europene a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru ca Europa „să capete mai mult control asupra propriului viitor”. 

Potrivit lui von der Leyen, un plan comun în sfera digitală la nivel european ar trebui să se concentreze pe trei domenii: date, tehnologie și infrastructură.

În domeniul datelor, președinta Executivului European a pus accentul pe valoarea inestimabilă a datelor industriale care pot fi „un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă” dacă sunt puse la dispoziția companiilor, IMM-urilor și cercetătorilor. 

„Datele industriale valorează greutatea lor în aur atunci când vine vorba de dezvoltarea de noi produse și servicii. Dar realitatea este că 80% din datele industriale sunt încă colectate și niciodată utilizate, ceea ce este o risipă pură. O economie reală a datelor, pe de altă parte, ar fi un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă. Iată de ce trebuie să securizăm aceste date pentru Europa și să le facem accesibile pe scară largă. Avem nevoie de spații comune de date – de exemplu, în sectoarele energiei sau al sănătății. Acest lucru va sprijini ecosistemele de inovare în care universitățile, companiile și cercetătorii pot accesa și contribui la date”, a atenționat aceasta.

În acest sens, von der Leyen a anunțat realizarea unui „cloud european” ca parte a NextGenerationEU – bazat pe GAIA-X, un proiect european dezvoltat pentru Europa, cu obiectivul de a pune la punct o infrastructură a datelor comună. 

În ceea ce privește al doilea domeniu, tehnologia, Ursula von der Leyen a făcut în special referire la inteligența artificială și la o propunere care urmează să fie prezentată curând de Comisie privind o identitate electronică europeană sigură, „în care avem încredere și pe care orice cetățean o poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor până la închirierea unei biciclete”. Această identitate electronică ar fi o „tehnologie cu care putem controla ce date sunt utilizate și cum”.

În ultimul rând, referitor la al treilea domeniu, infrastructura, președinta Comisiei Europene a subliniat că „conexiunile de date trebuie să țină pasul cu viteza rapidă de schimbare”

Fie că este vorba de agricultură de precizie în agricultură, diagnostic medical mai precis sau conducere autonomă sigură – inteligența artificială ne va deschide noi lumi. Dar această lume are nevoie și de reguli.

Vrem un set de reguli care să pună oamenii în centru. Algoritmii nu trebuie să fie o cutie neagră și trebuie să existe reguli clare dacă ceva nu merge bine. Comisia va propune o lege în acest sens anul viitor.

Aceasta include controlul asupra datelor noastre personale, care încă au mult prea rar astăzi. De fiecare dată când o aplicație sau un site web ne cere să creăm o nouă identitate digitală sau să ne conectăm cu ușurință printr-o platformă mare, nu avem nicio idee ce se întâmplă cu datele noastre în realitate.

De aceea, Comisia va propune în curând o identitate electronică europeană sigură.

Unul în care avem încredere și pe care orice cetățean îl poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor dvs. până la închirierea unei biciclete. O tehnologie în care ne putem controla ce date și cum sunt utilizate datele.

Al treilea domeniu la care a făcut referire Ursula von der Leyen este infrastructura, iar Comisia Europeană propune concentrarea pe investițiile în pe conectivitate sigură, pe extinderea rețelelor 5G, 6G și fibră, care să asigure oportunități de dezvoltare pentru afaceri, precum și pentru echilibrarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, în special cele rurale. 

Ursula von der Leyen susține miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE

În contextul pandemiei de COVID-19 și a crizei economice, eurodeputații trec în revistă realizările obținute până în prezent de Comisia condusă de von der Leyen.

În prima sa dezbatere privind Starea Uniunii Europene, Ursula van der Leyen prezintă activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei.

Liderii grupurilor politice evaluează activitatea Comisiei și își exprimă opiniile cu privire la prioritățile Comisiei pentru 2021.

Dezbaterea privind Starea Uniunii Europene reprezintă un moment-cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene față de reprezentanții UE aleși în mod democratic. Discuțiile se concentrează asupra unor aspecte importante precum redresarea socială și economică, schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor și migrația.

Acest eveniment anual este semnificativ pentru a promova o Uniune mai transparentă și mai democratică. Reprezintă o oportunitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi, evidențiind principalele puncte de acțiune și provocările din anul respectiv. Drepturile cetățenilor și procesul democratic stau la baza acestei dezbateri plenare unice.

Prima dezbatere privind starea Uniunii a avut loc la Strasbourg la 7 septembrie 2010, alături de președintele Comisiei în acel moment, José Manuel Barroso.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană apreciază că alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare a vocilor critice și independente”

Published

on

© European Union, 2018

Comisia Europeană apreciază că alegerile parlamentare desfășurate de vineri până duminică în Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare”, anunță DPA și EFE, citate de Agerpres.

Peter Stano, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat la Bruxelles că ”ceea ce am văzut în cazul Rusiei în ultimele zile este că aceste alegeri au avut loc într-o atmosferă de intimidare a vocilor critice şi independente.”

Totuşi, acesta a evitat să precizeze dacă executivul comunitar va recunoaşte rezultatul scrutinului din Rusia, întrucât, explică el, aceasta este o competenţă a statelor membre ale UE, care iau propriile decizii.

Germania s-a declarat şi ea preocupată de informaţiile venite din partea unor observatori independenţi şi politicieni ruşi de opoziţie despre presupuse neregularităţi la alegerile legislative din Rusia. ”Acuzaţiile trebuie luate în serios şi clarificate”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert.

Guvernul german, adaugă Seibert, mai este preocupat de faptul că ”presiunea în creştere asupra opoziţiei şi societăţii civile” înaintea alegerilor ”a condus la o pierdere a diversităţii sociale şi participării democratice.”

Rusia Unită a obţinut 49,85% din voturi, rezultat mai slab faţă de ultimele alegeri, dar care se traduce în peste 300 din cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, astfel că partidul prezidenţial va putea să adopte legi şi să efectueze reforme constituţionale fără a avea nevoie să se alieze cu alte forţe politice, informează EFE, citat de Agerpres.

Secretarul general al partidului Rusia Unită, Andrei Turchak, a estimat la 315 numărul mandatelor pe care acest partid le va obţine acum în Dumă, faţă de 334 după alegerile din urmă cu cinci ani.

Prezenţa la vot a fost de puţin peste 45%, dar adăugându-i şi pe cei circa 2,6 milioane de alegători care au votat electronic aceasta ajunge la 51,68%.

Pe locul doi se situează Partidul Comunist, cu 18,96% din voturi, faţă de 13,34% la alegerile din 2016. Au mai trecut pragul electoral de 5% Partidul Liberal-Democrat (7,50%), formaţiunea social-democrată Rusia Justă (7,44 %) şi o formaţiune recent constituită şi denumită ”Oameni noi” (5,33%), pe care unii o consideră un proiect al Kremlinului pentru a diviza votul protestatar.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro, deoarece nu și-a încetat activitățile de extracție a lignitului la mina Turów, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Mina cu carieră deschisă de la Turow este situată pe teritoriul polonez, aproape de granițele Cehiei și ale Germaniei. În conformitate cu o lege poloneză din 2008, valabilitatea unei concesiuni miniere de lignit poate fi prelungită o singură dată pentru o perioadă de șase ani, fără nicio evaluare a impactului asupra mediului, în cazul în care această prelungire este motivată de gestionarea rațională a zăcământului fără a extinde domeniul de aplicare al concesiunii.

La 24 octombrie 2019, operatorul a depus o cerere de prelungire a concesiunii respective cu șase ani, iar pe 21 ianuarie 2020, directorul regional pentru protecția mediului din Wrocław a adoptat decizia privind condițiile de mediu pentru proiectul referitor la continuarea exploatării zăcământului de lignit de la Turów până în 2044 (“decizia EIA”).  La 24 ianuarie 2020, operatorul a anexat la decizia EIA din 2019, cererea de prelungire a concesiunii miniere, printr-o decizie din 20 martie 2020, ministrul climei a acordat permisiunea pentru exploatarea lignitului până în 2026.

Prin acordarea acestei autorizații, Polonia a încălcat dreptul UE în mai multe privințe. Republica Cehă a sesizat Comisia Europeană la 30 septembrie 2020, iar la 17 decembrie 2020, Comisia a emis un aviz motivat în care a criticat Polonia pentru mai multe încălcări ale dreptului Uniunii. În special, Comisia a considerat că, prin adoptarea unei măsuri care permitea o prelungire cu șase ani a unei autorizații de exploatare a lignitului fără a efectua o evaluare a impactului asupra mediului, Polonia a încălcat Directiva privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Considerând că Polonia a încălcat dreptul UE, Republica Cehă a introdus o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene la 26 februarie 2021.

Astfel, Republica Cehă a solicitat Curții, în cadrul unei proceduri provizorii, să dispună imediat Poloniei să să înceteze activitățile de extracție a lignitului în mina Turów. Prin ordonanța sa din 21 mai 2021 6 (denumită în continuare “ordonanța de urgență”), vicepreședintele Curții a admis cererea Republicii Cehe până la pronunțarea hotărârii definitive. Considerând că Polonia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau în temeiul acestei ordonanțe, Republica Cehă a formulat, la 7 iunie 2021, o cerere prin care a solicitat obligarea Poloniei la plata unei penalități cu titlu cominatoriu zilnice de 5 000 000 de euro către bugetul UE pentru neîndeplinirea obligațiilor sale. Polonia, pentru partea sa, a formulat o cerere prin care a solicitat anularea ordonanței provizorii. 

Prin ordonanța de luni, 20 septembrie, vicepreședintele Curții, Rosario Silva de Lapuerta, a respins cererea Poloniei și a obligat acest statul membru să plătească Comisiei o penalitate cu titlu de penalitate cu titlu cominatoriu de 500.000 de euro pe zi, de la data notificării acestei ordonanțe Poloniei și până la data la care statul membru se conformează ordonanței provizorii.

În primul rând, în ceea ce privește cererea Poloniei de anulare a ordonanței provizorii ca urmare a unei modificări a circumstanțelor, vicepreședintele subiniază că argumentele prezentate de Polonia în sprijinul cererii sale sunt, în esență, o simplă repetare sau o dezvoltare a argumentelor invocate de către statul membru în observațiile sale scrise cu privire la cererea de măsuri provizorii formulată de către Cehia la 26 februarie 2021.

În al doilea rând, în ceea ce privește cererea Republicii Cehe de plată a unei penalități cu titlu cominatoriu, vicepreședintele observă că articolul 279 din TFUE conferă Curții competența de a prevedea orice măsură provizorie pe care o consideră necesară pentru a se asigura că decizia finală este pe deplin eficientă. O astfel de măsură poate implica, printre altele, prevederea unei penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o ordonanță adresată unei părți nu este respectată de partea în cauză.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Centrul european de competențe în securitate cibernetică, prima structură UE cu sediul la București, angajează director executiv

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Centrul european de competențe în securitate cibernetică, primul organism al Uniunii Europene care va fi găzduit de România, angajează director executiv, informează Comisia Europeană în România.

Acesta este un post de manager senior care va conduce o echipă multidisciplinară de profesioniști chemați să sprijine un domeniu prioritar cheie pentru viitorul Uniunii Europene, se arată în anunțul publicat cu privire la un post vacant pentru funcția de director executiv al Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice.

Potrivit fișei postului, directorul executiv este responsabil de operațiunile și de gestionarea zilnică a Centrului și este reprezentantul legal al acestuia.

Directorul executiv răspunde în fața Consiliului de administrație și își îndeplinește atribuțiile în deplină independență, în limitele competențelor care îi sunt atribuite.

De asemenea, directorul executiv este sprijinit de personalul centrului.

Centrul de competențe va deveni principalul organism de gestionare a resurselor financiare ale UE dedicate cercetării în materie de securitate cibernetică în cadrul celor două programe propuse – Europa digitală și Orizont Europa – în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică cu sediul la București a primit pe 20 aprilie undă verde din partea Consiliului Uniunii Europene și pe 20 mai din partea Parlamentului European.

Centrul de competențe va coopera strâns cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).

Centrul Cyber al UE reprezintă prima structură a Uniunii Europene găzduită de România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană apreciază că alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare a vocilor critice și independente”

COMUNICATE DE PRESĂ7 hours ago

„Fii de 10” și descoperă bucuria culturii urbane la Strada de C`Arte, o sărbătoare a artelor și a științelor care oferă iubitorilor de cultură o experiență în lumea cunoașterii, imaginației și creației

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów

ROMÂNIA7 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice

NATO7 hours ago

Rapid Trident 2021. Ucraina a început exerciții militare comune cu forțele SUA și aliați din NATO, ce aduce împreună 6000 de soldați din 15 țări

ROMÂNIA8 hours ago

Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a fost demis de premierul Florin Cîțu. Reacția USR PLUS

U.E.8 hours ago

Combaterea spălării banilor: Olanda se află în fruntea unei mișcări paneuropene de interzicere a bancnotei de 500 euro și de plafonare a plăților în numerar

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Centrul european de competențe în securitate cibernetică, prima structură UE cu sediul la București, angajează director executiv

SUA9 hours ago

Visa Waiver. Premierul Croației anunță ridicarea vizelor americane pentru cetățenii țării sale: Decizia va fi luată în câteva zile

ROMÂNIA10 hours ago

Fondatorul Asociației Române a Profesioniștilor Mass Media, Horia Alexandrescu, a decedat la vârsta de 74 de ani

INTERVIURI10 hours ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending