Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen îi cere lui Boris Johnson să respecte Acordul de retragere, citând-o pe Margaret Thatcher: Aceasta spunea că Marea Britanie nu încalcă tratate. Aceste cuvinte erau valabile atunci, sunt valabile și acum

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a atras atenția premierului britanic, Boris Johnson, să respecta Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, subliniind că ”încrederea reprezintă fundația oricărui parteneriat puternic”.

În primul său discurs privind Starea Uniunii și primul al unui președinte al Comisiei Europene care se adresează unui Parlament European printre ai cărui membri nu se mai află și eurodeputații britanici, Ursula von der Leyen a deplâns lipsa progresului în cadrul negocierilor dintre Londra și Bruxelles în vederea stabilirii unui acord care să configuereze relațiile post-Brexit, demarate după ce Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

von der Leyen a transmis, de asemenea, cuvintele sale de apreciere la adresa negociatorului-șef al UE, Michel Barnier, pe care l-a descris ca fiind ”cel mai experimentat negociator pe care îl are Comisia”.

”Momentele din această cameră când ne-am ținut de mână și am cântat Auld Lang Syne valorează cât o mie de cuvinte. Arată o afecțiune față de poporul britanic care nu se va stinge niciodată. Dar cu fiecare zi care trece șansele unui acord încheiat în timp util încep să se stingă. Negocierile sunt mereu dificile. Suntem obșnuiți cu acest lucru. Dar discuțiile nu au progresat așa cum ne-am fi dorit. Iar acest lucru ne lasă puțin timp. Ca de fiecare dată, această cameră (n.r. Parlamentul European) va fi prima care va ști și ultima care va avea un cuvânt de spus. (…) Uniunea Europeană și Regatul Unit au fost de acord că Acordul de retragere a fost singura și cea mai bună soluție pentru a garanta pacea pe Insula Irlandeză. Și noi nu vom reveni asupra acestui lcuru. Acest acord a fost ratificat de Parlamentul European și de Camera Comunelor”, a explicat Ursula von der Leyen, reamintindu-i astfel premierului britanic că forul legislativ de la Londra, unde Partidul Conservator condus de Boris Johnson deține o majoritate confortabilă, a votat în favoarea Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, agreat de ambele părți în urma a trei ani de negocieri, prin care drepturile cetățenilor de pe ambele părți ale Canalului Mânecii, interesele financiare și integritatea pieței unice, inclusiv Acordul din Vinerea Mare – care a pus capăt celor trei decenii de tensiuni însângerate pe Insula Irlandeză – sunt protejate.

Făcând trimitere la cuvintele lui Margaret Thatcher din discursul susținut în 16 aprilie 1975, lider al Partidului Conservator din 11 februarie 1975 și fost premier britanic în perioada 1979-1990, Ursula von der Leyen i-a solicitat lui Johnson să nu încalce dreptul internațional prin nerespectarea anumitor prevederi din Protocolul privind Irlanda de Nord, parte a Acordului de retragere.

Vă reamintesc cuvintele lui Margaret Thatcher: <<Marea Britanie nu încalcă tratatele. Acest lucru ar avea urmări negative pentru Marea Britanie, asupra relațiilor cu restul lumii și asupra oricărui tratat comercial>> Aceste cuvinte erau valabile atunci, sunt valabile și astăzi. Încrederea reprezintă fundația oricărui parteneriat puternic”, i-a transmis von der Leyen lui Boris Johnson.

Acest apel al președintelui Comisiei Europene la adresa Londrei vine după ce proiectul de lege al premierului britanic, Boris Johnson, prin care Londra operează modificări, încălcând astfel dreptul internațional, asupra Protocolului privind Irlanda de Nord, anexat Acordului de retragere din UE, a trecut luni de un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida faptului că o parte a taberei conservatoare și-a exprimat opoziția. 

Anumite secțiuni ale proiectului de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. De altfel, un membru al Executivului Johnson, Brandon Lewis, a admis săptămâna trecută că propunerea va încălca dreptul internațional ”într-un mod limitat”. Guvernul a argumentat în favoarea acestei legislații, precizând că este esențială pentru a asigura un comerț fără sincope între cele patru provincii ale Regatului Unit. 

În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

Într-o manifestare a dezacordului față de acest derapaj al Londrei, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au atras atenția că  sub nicio formă nu vor vota un acord UE-Regatul Unit privind viitoarele relații în cazul în care Regatul Unit nu respectă Acordul de retragere din UE. 

De altfel, Comisia Europeană și Marea Britanie au avut o săptămâna trecută o întrevedere la Londra la cererea Bruxelles-ului, în urma căreia UE a dat termen Londrei până la finalului lunii pentru a retrage proiectul de lege care redeschide angajamentele luate în cadrul Acordului de retragere, care a adus ”atingere gravă” încrederii, punctând că”nu va ezita” să se adreseze justiției.

În urma celei de-a 8-a runde de negocieri cu Regatul Unit în vederea încheierii unui acord comercial și de securitate care va configura viitoarea relație, Michel Barnier a anunțat că Uniunea Europeană își va intensifica eforturile pentru a fi pregătită pentru toate scenariile la finalul perioadei de tranziție post-Brexit.

”Pentru a maximiza șansele obținerii unui acord, Uniunea Europeană a dat dovadă de flexibilitate pentru a identifica o soluție care să vină în întâmpinarea liniilor roșii ale Regatului Unit, respectând pe deplin suveranitatea acestuia, cu precădere în ceea ce privește rolul Curții de Justiție a UE, viitoarea autonomie legislativă a Regatului Unit și pescuit. Cu toate acestea, de cealaltă parte, Regatul Unit nu dat dovadă de o implicare reciprocă privind interesele și principiile UE”, a precizat Barnier.

Acesta a atras atenția că, pentru a încheia un viitor acord, ”încrederea reciprocă este și va fi esențială”.

În pofida amplificării tensiunilor, negocierile vor fi reluate marți la Bruxelles, discuțiile de până acum cunoscând un blocaj ca urmare a pozițiilor divergențe ale UE și Regatului Unit cu pivire la două domenii: garantarea unei concurențe echitabile și condițiile accesului în apele britanice pentru pescarii din statele membre UE.

Amintim că Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, după 47 de ani de apartenență la familie europeană, acest ”divorț” deschizând calea unei etape de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020. 

În cazul în care cele două părți nu vor ajunge la un acord comercial, începând cu data de 1 ianaurie 2021 relațiile comerciale între Londra și Bruxelles se vor desfășura sub umbrela reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040.

A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor în ceea ce privește acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunile au fost supralicitate de peste 13 ori mai mult, înregistrându-se o cerere record de 233 de miliarde de euro, lucru care a dus la crearea unor condiții avantajoase în materie de stabilire a prețurilor pentru ambele obligațiuni.

Comisia Europeană informează că ambele obligațiuni au fost emise în condiții atractive, reflectând nivelul ridicat al interesului suscitat. Prețul obligațiunii pe 10 ani a fost fixat la 3 puncte de bază peste ratele de swap intermediare.

Prețul obligațiunii pe 20 ani a fost fixat la 14 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Primele finale de emisiune nouă au fost estimate la 1 punct de bază pentru tranșa pe 10 ani și, respectiv, la 2 puncte de bază pentru tranșa pe 20 de ani, ambele valori fiind extrem de limitate, având în vedere cantitățile imprimate.

”Este vorba de condiții de tarifare atractive pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni efectuată de Comisie până în momentul de față și de un început promițător al programului SURE. Condițiile în care Comisia contractează împrumuturi sunt transferate direct statelor membre care beneficiază de respectivele împrumuturi”, a explicat Executivul european în comunicatul mai sus amintit.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În acest context, Comisia a anunțat la începutul acestei luni că va emite, sub formă de obligațiuni cu impact social, suma integrală a obligațiunilor în cadrul Instrumentului SURE al UE, care poate atinge până la 100 de miliarde de euro, și a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, care a făcut obiectul unei evaluări independente.

Până în prezent, s-a decis că 17 state membre, între care și România, vor primi sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE, fondurile fiind menite să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre.

Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, ce sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.

Statele membre încă mai pot depune cereri oficiale pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul Instrumentului SURE. Acesta are o capacitate financiară globală de până la 100 de miliarde de euro, fiind menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie. Comisia a propus deja unui număr de 17 state membre un sprijin financiar în valoare de 87,8 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite în Cehia primele 30 de ventilatoare medicale din rezerva strategică găzduită de România și alte cinci state membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență din partea Cehiei, Uniunea Europeană va trimite imediat un prim lot de 30 de ventilatoare deținute în cadrul rescEU – rezerva europeană comună de echipamente medicale înființată la începutul acestui an pentru a ajuta țările afectate de pandemia de coronavirus și care este găzduită de 6 țări membre: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

“Cehia se confruntă acum cu una dintre cele mai dificile situații din Europa. Numărul de cazuri de coronavirus crește rapid. Și are nevoie de echipament medical pentru a trata pacienții din spitale. Nu ne lăsăm singuri prietenii europeni în aceste vremuri grele. Comisia Europeană mobilizează material medical prin mecanismul nostru de protecție civilă. Tocmai l-am sunat pe premierul Andrej Babiš pentru a-i spune că expediem rapid în Cehia un set de 30 de ventilatoare din rezerva noastră RescEU. Am creat această rezervă în timp record în primăvară, pentru a depozita materiale medicale esențiale pe care le putem trimite țărilor europene care au nevoie. Și suntem în legătură cu alte țări din UE, pentru a mobiliza mai multe ventilatoare pentru Republica Cehă. Suntem împreună în asta”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citat la rândul său în comunicat, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a subliniat că “aceasta va fi prima dată când Comisia Europeană expediază ventilatoare din rezerva la nivelul UE”.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE este în contact permanent cu autoritățile din Cehia și mai multă asistență a UE poate fi canalizată în zilele următoare prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, provenind din statele membre. Pentru a acorda statelor membre timp pentru a-și evalua capacitatea de răspuns și luând în considerare gravitatea situației din Republica Cehă, UE a inițiat în mod proactiv desfășurarea rezervei medicale rescEU.

Capacitatea medicală strategică este o componentă a rezervei rescEU, care este mai amplă și include și alte capacități, precum mijloacele aeriene de stingere a incendiilor și capacitățile de evacuare medicală. Rezerva rescEU constituie elementul de ultimă instanță al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care poate fi activat pentru toate tipurile de dezastre naturale și provocate de om. Statele membre ale UE, Regatul Unit (în perioada de tranziție), Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia participă la mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Capacitatea rescEU poate include diferite tipuri de echipamente medicale, cum ar fi măști de protecție sau ventilatoare medicale utilizate în terapie intensivă și este completată în mod constant. Rezerva este găzduită de mai multe state membre care sunt responsabile de procurarea echipamentului. Comisia Europeană finanțează 100% din achiziții, inclusiv depozitarea și transportul. În prezent, 6 țări din UE găzduiesc rescEU: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, România a fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală, țara noastră trimițând apoi în țări precum Italia, Spania și Lituania stocuri de măști de protecție pentru a ajuta aceste state să gestioneze efectele pandemiei.

Gestul României a fost salutat și oferit drept exemplu de solidaritate atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de comisarul european Janez Lenarčič.

Pe parcursul acestei crize fără precedent și prin intermediul mecanismului de protecție civilă, Comisia Europeană a mobilizat echipe medicale europene pentru Italia, compuse din asistenți medicali și medici, a ajutat la expedierea dezinfectanților, măștilor și ventilatoarelor în întreaga Europă, precum și la repatrierea a peste 80.000 de cetățeni europeni pe zborurile finanțate de UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația, într-o rezoluție adoptată joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri. 

Rezoluția îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

MAREA BRITANIE4 hours ago

Guvernul britanic: Negocierile între Uniunea Europeană și Regatul Unit se prelungesc, în încercarea de a găsi un consens privind un acord comercial post-Brexit

Dan Motreanu5 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu, mesaj cu prilejul Zilei Armatei României: Curajul arătat de militarii români în cele mai grele momente ale istoriei țării, dovada unui înalt spirit de sacrificiu pentru apărarea unității și libertății naționale

ROMÂNIA6 hours ago

Primul parc experimental de cercetare pentru tehnologii avansate în energii alternative, dezvoltat la Cluj cu confinațare europeană de peste 6,5 milioane de lei

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Bulgaria s-a alăturat inițiativei SUA Clean Network privind securitatea rețelelor de telecomunicații mobile 5G

ROMÂNIA8 hours ago

Ziua Armatei Române. Premierul Ludovic Orban: Apreciem profesionismul militarilor care astăzi întăresc capacitatea defensivă a țării, la standarde euro-atlantice și activează în misiuni desfășurate sub egida NATO, OSCE, ONU sau a UE

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Armatei României: Țara noastră are o armată bine pregătită, care asigură îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul NATO și implementarea Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE

ROMÂNIA10 hours ago

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, mesaj cu ocazia Zilei Armatei Române: Prin devotamentul și profesionalismul de care au dat dovadă, militarii noștri au făcut România respectată în interiorul NATO

ROMÂNIA10 hours ago

CSM: Octavia Spineanu-Matei, candidatul României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Proiectele pentru arădeni pornesc de la nivel local și județean și au susținere națională prin Guvernul PNL, prin Parlament și, mai departe, prin Parlamentul European

ROMÂNIA12 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României: Peste 725.000 de persoane fizice și juridice au cont pe Ghișeul.ro, singura platformă online de plată a serviciilor publice fără comision

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending