Connect with us

MAREA BRITANIE

Brexit: Comisia Europeană dă termen Regatului Unit până la finalul lunii pentru a retrage proiectul de lege care modifică Acordul de retragere, avertizând că ”nu va ezita” să se adreseze justiției în caz contrar

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a dat termen joi Regatului Unit până la finalul lunii pentru a retrage proiectul de lege care redeschide angajamentele luate în cadrul Acordului de retragere, care a adus ”atingere gravă” încrederii, punctând că Uniunea Europeană ”nu va ezita” să se adreseze justiției, anunță AFP, Reuters și DPA, citate de Agerpres.

Prin proiectul de lege, dat publicității miercuri, ”Regatul Unit a adus atingere gravă încrederii” cu Uniunea Europeană, menţionează Executivul european într-un comunicat. ”Acum îi revine guvernului britanic să restabilească această încredere”, adaugă documentul citat.

Uniunea Europeană consideră că intrarea în vigoare a respectivului proiect de lege ar constitui ”o încălcare extrem de gravă a acordului de retragere” adoptat în luna ianuarie, cu precădere în ceea ce privește Protocolul revizuit privind Irlanda și Irlanda de Nord, menit să asigure o frontiere fără fricțiuni și respectarea Acordului din Vinerea Mare.

Maros Sefcovic i-a ”declarat în termeni foarte clari” lui Michael Gove ”că punerea în practică complet şi în intervalul dorit a acordului de retragere, inclusiv a protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord, este o obligaţie juridică”.

”Violarea termenilor acordului de retragere ar încălca dreptul internaţional, ar eroda încrederea şi ar pune în pericol negocierile în desfăşurare privind relaţiile viitoare”, subliniază Comisia Europeană.

”Nerespectarea termenilor Acordului de retragere înseamnă încălcarea dreptului internațional, lucru ce subminează încrederea în periclitează negocierile privind viitoarele relații”, mai este menționat în comunicat.

Sefcovic a lansat un ”apel către guvernul britanic să retragă aceste măsuri din proiectul de lege în cel mai scurt timp şi, în orice caz, înainte de finalul lunii” şi a accentuat că UE ”nu va ezita” să utilizeze instrumentele juridice prevăzute în acordul de retragere.

În pofida acestor avertismente, Guvernul de la Londra, prin vocea ministrului de stat, Michael Gove, însărcinat cu punerea în aplicare a Acordului de retragere a Regatului Unit din UE, a respins acest ultimatum, lucru adus la cunoștință, potrivit mențiunilor sale, și oficialului european.

Așadar, Parlamentul britanic va continua luni dezbaterea asupra acestui proiect de lege, Marea Britanie dând un aviz juridic potrivit căruia Parlamentul este suveran în privinţa activităţii de legiferare.

Potrivit unui document intern consultat de AFP, Uniunea Europeană ia în calcul recursuri împotriva proiectului de lege al Regatului Unit care revizuiește parțial Protocolul privind Irlanda de Nord, anexat Acordului de retragere din UE.

Așadar, în cazul chestiunilor de drept european, este posibil ”să deschidem proceduri de infrigement pentru încălcare unor dispoziţii pertinente ale protocolului” la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Curtea, singura competentă, conform acordului de retragere, în chestiuni de drept european, ar fi putea astfel să ia o hotărâre prin care să se stabilească o astfel de încălcare. Dacă Marea Britanie nu se va conforma, Curtea ar putea ”impune o sumă forfetară sau o penalizare”.

Pentru chestiunile care nu ating direct aplicarea dreptului european, UE ar putea de asemenea ”să folosească mecanismul de reglementare a diferendurilor prevăzut de acordul de retragere”.

Mecanismul prevede crearea unui ”grup special de arbitraj”, abilitat de asemenea să impună ”sancţiuni financiare”.

În eventualitatea neachitării sau nerespectării persistente, ”partea care a depus pângerea este îndreptățită să își suspende obligațiile care decurd din Acordul de retragere (cu excepția notabilă a unor dispoziții legate de cetățeni) sau dintr-un viitor acord UE-Regatul Unit”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Proiectul de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit va permite Londrei să decidă unilateral care dintre bunurile care părăseasc Marea Britanie și se îndreaptă spre Irlanda de Nord ar trebui să fie supuse tarifelor. Doar că Acordul de retragre specifică clar că această decizie ar trebui adoptată de către o comisie comună, formată din reprezentanți atât din Regatul Unit, cât și din Uniunea Europeană.

Scoția Țara Galilor și Irlanda au denunțat acest proiect de lege, considerându-l un ”atac frontal” care încalcă dreptul internațional.

De altfel, Guvernul britanic a recunoscut marţi că acest proiect de lege, care urmează să definească piaţa internă britanică după Brexit, încalcă ”în mod limitat” angajamentele internaţionale pe care şi le-a asumat în cadrul Protocolului privind Irlanda de Nord, anexat Acordului de retragere din UE, care garantează conservarea Acordului de la Belfast, care a pus capăt la 10 aprilie 1998 conflictului de 30 de ani dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Ulterior, premierul Irlandei, Micheál Martin, a declarat că se pregătește pentru scenariul în care nu va exista un acord între Regatul Unit și Uniunea Europeană privind relațiile post-Brexit, declarând că, în urma publicării acestui proiect de lege, ”încrederea” sa în premierul Boris Johnson ”s-a erodat”.

Nemulțumirile legate de acest proiect de lege au traversat oceanul, președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, avertizând că ”sub absolut nicio formă” un posibil acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite nu va trece de votul Congresului american dacă Londra încalcă Acordul de retragere, încheiat cu Uniunea Europeană, prin modificarea Protocolului revizuit privind Irlanda de Nord.

Londra a demarat la 8 septembrie o nouă rundă de negocieri, al căror start a fost la începutul lunii mai, în vederea stabilirii prevederilor unui acord comercial cu Washingtonul, în contextul în care SUA sunt al doilea cel mai important partener comercial al Regatului Unit, după Uniunea Europeană.

Un acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite necesită aprobarea Congresului american, format din Camera Reprezentanților, dominată de Partidul Republican, cu 232 de membri din cele 435 de locuri, și Senat, unde Partidul Republican deține majoritate, având 53 de locuri din cele 100.

Trebuie amintit că în luna iulie a anului trecut, mai mulți republicani americani irlandezi din camera superioară a ansamblului legislativ federal au atras atenția că vor bloca un acord comercial dacă Brexit-ul va afecta granița nord-irlandeză și, implicit, Acordul de la Belfast.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Prima convorbire a lui Joe Biden cu un lider european: Președintele SUA și premierul britanic Boris Johnson subliniază “rolul critic al NATO” pentru relația transatlantică

Published

on

© No. 10/ Flickr

Preşedintele Joe Biden a discutat sâmbătă cu premierul britanic Boris Johnson în prima sa convorbire telefonică cu un lider european după învestirea în funcție, pe 20 ianuarie, au informat Casa Albă și Downing Street.

Cei doi lideri au abordat subiecte precum pandemia de COVID-19, schimbările climatice, securitatea şi comerţul, dar și revitalizarea relației transatlantice și coordonarea celor două țări în privința priorităților comune de politică externă cu referire la China, Rusia și Iran.

“Președintele și-a transmis intenția de a consolida relația specială dintre țările noastre și de a revitaliza legăturile transatlantice, subliniind rolul critic al NATO pentru apărarea noastră colectivă și valorile comune”, a transmis Casa Albă într-un comunicat.

Premierul Boris Johnson a scris sâmbătă seara pe Twitter și pe Facebook că a fost “grozav” să discute cu preşedintele Biden.

“Aştept cu nerăbdare să aprofundăm alianţa de lungă durată dintre ţările noastre, pe măsură ce promovăm o redresare ecologică şi durabilă după COVID-19”, a spus Johnson.

Un purtător de cuvânt din Downing Street a declarat că premierul Johnson a salutat călduros decizia preşedintelui Biden de a readuce SUA în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, în Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi în programul COVAX ce asigură un acces echitabil la vaccinuri, informează un comunicat al biroului premierului britanic.

De asemenea, au discutat despre avantajele unui potențial acord de liber schimb între Londra și Washington, a punctat Downing Street.

Potrivit Casei Albe, președintele Biden a menționat, de asemenea, importanța cooperării, inclusiv prin intermediul organizațiilor multilaterale, cu privire la provocările comune, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, conținând COVID-19 și asigurarea securității globale a sănătății.

El a menționat disponibilitatea sa de a lucra îndeaproape cu prim-ministrul Johnson, întrucât anul acesta Marea Britanie găzduiește G-7 și Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26).

“Liderii au discutat, de asemenea, despre necesitatea coordonării cu privire la prioritățile comune în materie de politică externă, inclusiv China, Iranul și Rusia”, a mai arătat Casa Albă.

Boris Johnson este primul lider european cu care Joe Biden a discutat după învestirea în funcție și cel de-al treilea, după convorbirile noului lider de la Casa Albă cu prim-ministrul Canadei și cu președintele Mexicului.

De asemenea, noul secretar american al apărării, Lloyd Austin a avut deja convorbiri telefonice cu secretarul general al NATO și cu omologii săi din Marea Britanie, Coreea de Sud și Japonia.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regina Elisabeta a II-a i-a transmis un mesaj de felicitare privat lui Joe Biden, al 13-lea președinte al SUA cu care monarhul britanic va colabora

Published

on

© Photo Collage (President Joe Biden/ Facebook & The Royal Family/ Facebook)

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii i-a transmis lui Joe Biden, învestit miercuri în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, un mesaj de felicitare privat, însă conținutul acesteia nu a fost divulgat, potrivit unei surse citate de CNN, informează Adevărul. Informația a fost confirmată ulterior și de Palatul Buckingham, conform unui corespondent The Sunday Times.

Conform sursei citate, este un gest obişnuit ca regina să felicite un şef de stat la inaugurarea mandatului acestuia.

Din partea Marii Britanii, Biden a fost felicitat înaintea inaugurării și de prim-ministrul Boris Johnson, care a anunțat că “aşteaptă cu nerăbdare să colaboreze strâns” cu noul lider de la Casa Albă.

În ce-l privește pe Joe Biden, acesta va fi cel de-al 13-lea președinte american cu care va colabora regina Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh în viață din lume și cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii, începută la 6 februarie 1953. Primul șef de stat american pe care aceasta l-a cunoscut personal a fost Harry Truman, pe care l-a întâlnit la Washington în octombrie 1951, pe când avea 25 de ani și era prințesă.

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depusla 20 ianuarie 2021 jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

În vârstă de 78 de ani, Biden este cel mai vârstnic preşedinte american care un prim mandat, iar Kamala Harris este prima femeie, prima femeie de culoare şi cu origini asiatice care deţine funcţia de vicepreşedinte.

Inaugurarea lui Biden și a lui Harris a fost salutată de întreaga comunitate occidentală.

 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de pprim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei. De asemenea, cancelarul german Angela Merkel a salutat un nou capitol de cooperare germano-americanăiar președintele francez Emmanuel Macron a salutat decizia noului său omolog american de a reveni în Acordul de la Paris.

Un mesaj pentru Joe Biden, al doilea președinte catolic din istoria SUA, a venit și din partea Papei Francisc, care i-a transmis noului lider de la Casa Albă ca sub conducerea sa “poporul american să continue să dobândească forţă din înaltele valori politice, etice şi religioase care au inspirat naţiunea de la înfiinţarea sa”.

Instalarea lui Joe Biden în funcția de președinte a fost salutată miercuri de președintele Klaus Iohannis și de prim-ministrul Florin Cîțu. Șeful statului s-a arătat convins “că împreună vom continua să dezvoltăm și să aprofundăm Parteneriatul Strategic dintre România și SUA în beneficiul popoarelor noastre și să lucrăm în adevăratul spirit al valorilor transatlantice”. 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

MAE a semnalat părţii britanice diferența de taxe pentru viza care permite dreptul la muncă pe teritoriul Regatului Unit: Am transmis argumentele pertinente pentru continuarea dialogului pe această temă

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe a semnalat diferența de taxe pentru viza de muncă în Regatul Unit atât părții britanice, cât la nivel european și a ”transmis argumente pertinente care să fundamenteze continuarea dialogului pe această temă”.

Autoritățile britanice au redus cu 55 de lire taxa aplicată solicitărilor din anumite țări pentru viza care permite munca în Regatul Unit, însă România nu beneficiază de scutire.

Potrivit unui comunicat al MAE, citat de Agerpres, respectiva reducere este ”o măsură adoptată de autorităţile britanice în aplicarea Cartei Sociale Europene din 1961, la care Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi 22 de state membre ale Uniunii Europene sunt părţi”.

MAE aminteşte că în 1996 a fost adoptată Carta Socială Europeană revizuită, care modernizează documentul juridic din 1961, România devenind parte, în mod firesc, doar la acest din urmă tratat.

Cu toate acestea, Regatul Unit nu a devenit parte şi la varianta revizuită, din 1996, a Cartei Sociale Europene, motiv pentru care aplică măsura vizată (reducerea de 55 de lire) numai în raport cu acele state care sunt părţi la varianta din 1961 a Cartei (inclusiv cele 22 de state membre ale Uniunii Europene).

MAE subliniază că această măsură nu vizează în mod direct lucrătorii români, în aceeaşi situaţie juridică regăsindu-se şi cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene care au ratificat versiunea din 1996 a Cartei.

Muncitorii sezonieri din România pot lucrea anul acesta în Regatul Unit printr-o viză care asigură o ședere de până la șase luni. Cei interesați pot solicita viză cu cel mult trei luni înainte să lucreze ca sezonieri pe teritoriul Marii Britanii. Constul vizei se ridică la 244 de lire sterline.

Site-ul Guvernului britanic specifică că cetățenii din anumite state beneficiază de o reducere de 55 de lire sterline, printre acestea aflându-se Austria sau Belgia.

Aceștia trebuie să arate că vor fi plătiţi şi să îndeplinească anumite condiţii, printre care să fie majori şi să aibă dovada că se pot întreţine financiar pe durata şederii.

De asemenea, este nevoie de un certificat de sponsorizare. Acesta este un număr de înregistrare, ce oferă acces la informaţii despre aplicant şi tipul de muncă pe care o va face pe teritoriul Regatului Unit.

Pe durata desfășurării muncii sezoniere pentru care au primit viză, cetățenii români nu vor putea să se angajeze pe perioada nedeterminată, să își ia un al doilea loc de muncă ce nu este descris în certificatul de sponsorizare mai sus amintit, să obțină fonduri publice sau să își aducă membri ai familiei în Marea Britanie.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Angela Merkel l-a invitat pe Joe Biden la Berlin: Germania este gata să își asume responsabilitate internațională alături de partenerii europeni și transatlantici

U.E.11 hours ago

Raport BEI: Investițiile în digitalizare, esențiale pentru o „Europă mai ecologică și inteligentă în era COVID”. UE, în urma SUA la inovare digitală și adoptarea tehnologiilor digitale

CONSILIUL UE12 hours ago

Cazul Navalnîi: Țările UE îl trimit pe Înaltul Reprezentant Josep Borrell la Moscova pentru a transmite “mesaje ferme” privind eliberarea opozantului rus

COMUNICATE DE PRESĂ12 hours ago

New Strategy Center și think tank-uri din Ucraina au discutat despre riscurile generate de militarizarea regiunii Mării Negre

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, întâlnire cu ambasadorul Franței la Chișinău: Dorim dezvoltarea relațiilor economice și multiplicarea investițiilor franceze în țara noastră

CHINA14 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei avertizează împotriva unui “nou război rece” și critică “perturbarea lanţurilor de aprovizionare”

CONSILIUL UE14 hours ago

România cere un mecanism UE pentru accesul Republicii Moldova și al celorlalte țări partenere la vaccinul anti-COVID-19: UE nu poate fi în siguranță și sănătoasă dacă vecinii ei nu sunt în siguranță și sănătoși

Daniel Buda14 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Piața unică este principalul motor economic al Uniunii Europene

CONSILIUL UE15 hours ago

Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe din UE: România condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi, care este inacceptabilă

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană actualizează recomandările privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE, în contextul depistării unor noi tulpini de coronavirus

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE6 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac7 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending