Connect with us

MAREA BRITANIE

Brexit: Comisia Europeană dă termen Regatului Unit până la finalul lunii pentru a retrage proiectul de lege care modifică Acordul de retragere, avertizând că ”nu va ezita” să se adreseze justiției în caz contrar

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a dat termen joi Regatului Unit până la finalul lunii pentru a retrage proiectul de lege care redeschide angajamentele luate în cadrul Acordului de retragere, care a adus ”atingere gravă” încrederii, punctând că Uniunea Europeană ”nu va ezita” să se adreseze justiției, anunță AFP, Reuters și DPA, citate de Agerpres.

Prin proiectul de lege, dat publicității miercuri, ”Regatul Unit a adus atingere gravă încrederii” cu Uniunea Europeană, menţionează Executivul european într-un comunicat. ”Acum îi revine guvernului britanic să restabilească această încredere”, adaugă documentul citat.

Uniunea Europeană consideră că intrarea în vigoare a respectivului proiect de lege ar constitui ”o încălcare extrem de gravă a acordului de retragere” adoptat în luna ianuarie, cu precădere în ceea ce privește Protocolul revizuit privind Irlanda și Irlanda de Nord, menit să asigure o frontiere fără fricțiuni și respectarea Acordului din Vinerea Mare.

Maros Sefcovic i-a ”declarat în termeni foarte clari” lui Michael Gove ”că punerea în practică complet şi în intervalul dorit a acordului de retragere, inclusiv a protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord, este o obligaţie juridică”.

”Violarea termenilor acordului de retragere ar încălca dreptul internaţional, ar eroda încrederea şi ar pune în pericol negocierile în desfăşurare privind relaţiile viitoare”, subliniază Comisia Europeană.

”Nerespectarea termenilor Acordului de retragere înseamnă încălcarea dreptului internațional, lucru ce subminează încrederea în periclitează negocierile privind viitoarele relații”, mai este menționat în comunicat.

Sefcovic a lansat un ”apel către guvernul britanic să retragă aceste măsuri din proiectul de lege în cel mai scurt timp şi, în orice caz, înainte de finalul lunii” şi a accentuat că UE ”nu va ezita” să utilizeze instrumentele juridice prevăzute în acordul de retragere.

În pofida acestor avertismente, Guvernul de la Londra, prin vocea ministrului de stat, Michael Gove, însărcinat cu punerea în aplicare a Acordului de retragere a Regatului Unit din UE, a respins acest ultimatum, lucru adus la cunoștință, potrivit mențiunilor sale, și oficialului european.

Așadar, Parlamentul britanic va continua luni dezbaterea asupra acestui proiect de lege, Marea Britanie dând un aviz juridic potrivit căruia Parlamentul este suveran în privinţa activităţii de legiferare.

Potrivit unui document intern consultat de AFP, Uniunea Europeană ia în calcul recursuri împotriva proiectului de lege al Regatului Unit care revizuiește parțial Protocolul privind Irlanda de Nord, anexat Acordului de retragere din UE.

Așadar, în cazul chestiunilor de drept european, este posibil ”să deschidem proceduri de infrigement pentru încălcare unor dispoziţii pertinente ale protocolului” la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Curtea, singura competentă, conform acordului de retragere, în chestiuni de drept european, ar fi putea astfel să ia o hotărâre prin care să se stabilească o astfel de încălcare. Dacă Marea Britanie nu se va conforma, Curtea ar putea ”impune o sumă forfetară sau o penalizare”.

Pentru chestiunile care nu ating direct aplicarea dreptului european, UE ar putea de asemenea ”să folosească mecanismul de reglementare a diferendurilor prevăzut de acordul de retragere”.

Mecanismul prevede crearea unui ”grup special de arbitraj”, abilitat de asemenea să impună ”sancţiuni financiare”.

În eventualitatea neachitării sau nerespectării persistente, ”partea care a depus pângerea este îndreptățită să își suspende obligațiile care decurd din Acordul de retragere (cu excepția notabilă a unor dispoziții legate de cetățeni) sau dintr-un viitor acord UE-Regatul Unit”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Proiectul de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit va permite Londrei să decidă unilateral care dintre bunurile care părăseasc Marea Britanie și se îndreaptă spre Irlanda de Nord ar trebui să fie supuse tarifelor. Doar că Acordul de retragre specifică clar că această decizie ar trebui adoptată de către o comisie comună, formată din reprezentanți atât din Regatul Unit, cât și din Uniunea Europeană.

Scoția Țara Galilor și Irlanda au denunțat acest proiect de lege, considerându-l un ”atac frontal” care încalcă dreptul internațional.

De altfel, Guvernul britanic a recunoscut marţi că acest proiect de lege, care urmează să definească piaţa internă britanică după Brexit, încalcă ”în mod limitat” angajamentele internaţionale pe care şi le-a asumat în cadrul Protocolului privind Irlanda de Nord, anexat Acordului de retragere din UE, care garantează conservarea Acordului de la Belfast, care a pus capăt la 10 aprilie 1998 conflictului de 30 de ani dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Ulterior, premierul Irlandei, Micheál Martin, a declarat că se pregătește pentru scenariul în care nu va exista un acord între Regatul Unit și Uniunea Europeană privind relațiile post-Brexit, declarând că, în urma publicării acestui proiect de lege, ”încrederea” sa în premierul Boris Johnson ”s-a erodat”.

Nemulțumirile legate de acest proiect de lege au traversat oceanul, președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, avertizând că ”sub absolut nicio formă” un posibil acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite nu va trece de votul Congresului american dacă Londra încalcă Acordul de retragere, încheiat cu Uniunea Europeană, prin modificarea Protocolului revizuit privind Irlanda de Nord.

Londra a demarat la 8 septembrie o nouă rundă de negocieri, al căror start a fost la începutul lunii mai, în vederea stabilirii prevederilor unui acord comercial cu Washingtonul, în contextul în care SUA sunt al doilea cel mai important partener comercial al Regatului Unit, după Uniunea Europeană.

Un acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite necesită aprobarea Congresului american, format din Camera Reprezentanților, dominată de Partidul Republican, cu 232 de membri din cele 435 de locuri, și Senat, unde Partidul Republican deține majoritate, având 53 de locuri din cele 100.

Trebuie amintit că în luna iulie a anului trecut, mai mulți republicani americani irlandezi din camera superioară a ansamblului legislativ federal au atras atenția că vor bloca un acord comercial dacă Brexit-ul va afecta granița nord-irlandeză și, implicit, Acordul de la Belfast.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Regatul Unit trimite două nave de luptă în Marea Neagră și are pregătite avioane de luptă F-35 pe fondul mișcărilor masive de trupe ale Rusiei

Published

on

© navy.ro

Marea Britanie va trimite un distrugător şi o fregată antisubmarin în Marea Neagră, în contextul noilor tensiuni din regiune dintre Rusia şi Ucraina, iar concomitent Marina militară a Regatului Unit va menţine în stare de alertă avioane de luptă F-35 şi elicoptere Merlin specializate în lupta antisubmarin, prezente pe portavionul HMS Queen Elizabeth, aflat în Marea Mediterană, informează publicaţia Sunday Times, citată de Reuters.

Trimiterea celor două nave militare în Marea Neagră reprezintă un semn al solidarităţii cu Ucraina şi aliaţii NATO ai Marii Britanii, au declarat surse militare pentru Sunday Times, precizează Digi24.

Distrugătorul Tip 45, înarmat cu rachete antiaeriene, şi fregata Tip 23 vor părăsi grupul de luptă al portavionului HMS Queen Elizabeth desfăşurat în Marea Mediterană şi se vor îndrepta spre stâmtoarea Bosfor pentru a ajunge în luna mai în Marea Neagră, conform Reuters.

Avioanele F-35 B, cu decolare şi aterizare pe verticală, şi elicopterele antisubmarin vor fi pregătite pentru a sprijini, la nevoie, navele Royal Navy din Marea Neagră, în condiţiile în care accesul portavioanelor în Marea Neagră este interzis conform convenţiei de la Montreux.

Recent, Rusia a anunţat trimiterea a 15 nave din Marea Caspică în Marea Neagră, pentru manevere manevre militare. Ministerul rus al Apărării a anunţat că anumite zone maritime din Crimeea vor fi închise mai multe luni din cauza acestor exerciţii navale.

Desfăşurarea de nave militare ale Royal Navy în Marea Neagră vine după ce SUA au decis să anuleze trimiterea în regiune a două nave de război, în contextul recentelor tensiuni din estul Ucrainei.

Mai mult, Forțele Aeriene Regale Britanice au început săptămâna aceasta transferul de echipamente pentru a participa la misiunea de poliție aeriană întărită a NATO în România. În România, detașamentul britanic va continua să arate solidaritatea și coeziunea Alianței în cadrul conceptului de poliție aeriană întărită, misiunea desfășurându-se într-un nou context tensionat în regiune pe fondul acumulărilor militare ale Rusiei la frontierele cu Ucraina și în peninsula Crimeea.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit și SUA „se opun ferm” campaniei Rusiei de destabilizare a Ucrainei și cer Moscovei să-și respecte angajamentele internaționale

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii „se opun ferm” campaniei Rusiei de destabilizare a Ucrainei şi au cerut Moscovei să detensioneze situaţia, a declarat duminică ministrul de externe britanic Dominic Raab, informează agenţia de presă Reuters, preluat de Agerpres.

„@SecBlinken (secretarul de stat al SUA, Antony Blinken) şi cu mine am căzut de acord că Rusia trebuie să detensioneze imediat situaţia şi să-şi respecte angajamentele internaţionale pe care le-a semnat la @OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)”,  a scris Dominic Raab într-o postare pe Twitter.

Amintim în context că administraţia preşedintelui Joe Biden şi comunitatea internaţională şi-au exprimat preocuparea faţă de creşterea tensiunii între Ucraina şi Rusia. În ultimele săptămâni, preşedintele Biden, secretarul de stat Antony Blinken, secretarul apărării Lloyd Austin, şeful Statului Major al SUA, Mark Milley, şi consilierul Casei Albe pe probleme de securitate naţională, Jake Sullivan, au abordat cu omologi ucraineni acest subiect. Iar joi, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că acţiunile Rusiei sunt „profund îngrijorătoare”.

Astfel, potrivit unor surse militare americane, Statele Unite iau în calcul trimiterea de nave de război în Marea Neagră în următoarele săptămâni, într-o demonstraţie de sprijin pentru Ucraina şi pe fondul unei prezenţe militare crescute a Rusiei la frontiera de est a acestei ţări.

Marina americană operează în mod obişnuit în această mare, însă o desfăşurare de nave de luptă americane ar trimite Moscovei un mesaj specific potrivit căruia SUA urmăresc îndeaproape manevrele din această zonă.

Tot în context menționăm că Mareșalul de Aviație Sir Stuart Peach, președintele Comitetului Militar NATO și consilier militar principal al secretarului general a efectuat o vizită la în perioada 6-7 aprilie 2021. Mareșalul Peach s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy și comandantul-șef al forțelor armate din Ucraina, colonelul general Ruslan Khomchak.

Oficialul a reafirmat valoarea parteneriatului NATO cu Ucraina și sprijinul deplin pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Discuțiile s-au axat pe ampla reformă de apărare a Ucrainei, evoluțiile din estul țării controlat de separatiștii sprijiniți de Moscova și regiunea Mării Negre, sprijinul continuu al Ucrainei pentru Misiunea de sprijin a NATO în Afganistan, precum și pentru Forța de reacție a NATO.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de condoleanțe Reginei Elisabeta a II-a și Prințului de Wales: Alteța Sa Regală Prințul Philip „a fost un exemplu de loialitate, verticalitate și demnitate”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Alteța Sa Regală Prințul Philip „a fost un exemplu de loialitate, verticalitate și demnitate” și rămâne „o sursă de inspirație nu numai pentru milioane de cetățeni ai Regatului Unit și Commonwealth-ului, dar și pentru întreaga lume”, se arată în mesajul de condoleanțe transmis vineri, 9 aprilie, de președintele României Klaus Iohannis Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Alteței Sale Regale Charles, Prinț de Wales, în urma trecerii în neființă a Alteței Sale Regale Prințul Philip, Duce de Edinburgh, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„În numele poporului român şi al meu personal, doresc să transmit Majestății Voastre și întregii Familii Regale, condoleanțe și regrete pentru dureroasa pierdere suferită. Alteța Sa Regală Prințul Philip a fost și rămâne o sursă de inspirație nu numai pentru milioane de cetățeni ai Regatului Unit și Commonwealth-ului, dar și pentru întreaga lume.”, a transmis Președintele României Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a.

De asemenea, în mesajul adresat Alteței Sale Regale Charles, Prinț de Wales, Președintele Klaus Iohannis a evocat faptul că Alteța Sa Regală Prințul Philip „a fost un exemplu de loialitate, verticalitate și demnitate”. „Memoria sa va rămâne în conștiința omenirii drept o personalitate remarcabilă, iar plecarea sa lasă în urmă un gol de neumplut.”, a mai transmis Președintele României.

Citiți și Casa Regală, omagiu la moartea Ducelui de Edinburg, văr al Regelui Mihai: Principele Philip, alături de Regina Elisabeta, a fost mereu prezent în viața Familiei Regale române

Citiți și Prințul Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, a încetat din viață la vârsta de 99 de ani

Potrivit unui documentar Agerpres, Philip, duce de Edinburgh, conte de Merioneth şi baron de Greenwich, cunoscut şi sub numele Philip Mountbatten, s-a născut pe 10 iunie 1921 în Corfu, Grecia, şi a deţinut titlul de prinţ al Greciei şi Danemarcei.

Tatăl lui a fost prinţul Andrew al Greciei şi Danemarcei (1882-1944), unul dintre fiii regelui George I al Greciei. Mama lui a fost prinţesa Alice (1885-1969), fiica cea mare a lui Louis Alexander Mountbatten, marchiz de Milford Haven, şi a prinţesei Victoria de Hesse, o nepoată a reginei Victoria.

Atunci când prinţul Philip avea vârsta de 18 ani, unchiul lui, regele Greciei, a fost obligat să abdice, iar tatăl lui a fost expulzat din ţară, după Războiul greco-turc. Alături de părinţii şi cele patru surori ale lui, Philip a fugit din Grecia la bordul unui vas al armatei britanice.

După ce a ajuns în Marea Britanie, a fost trimis în Scoţia pentru a învăţa mai întâi la şcoala Gordonstoun, în apropiere de Elgin, iar apoi, din 1939, a studiat la Royal Naval College din Dartmouth, Anglia. Din ianuarie 1940 până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a luptat pentru Marina britanică în mai multe bătălii navale care au avut loc în Marea Mediterană şi în Oceanul Pacific.

Pe 28 februarie 1947, Philip a devenit cetăţean britanic şi a renunţat la drepturile sale la tronurile Greciei şi Danemarcei, adoptând totodată numele de familie al mamei sale, Mountbatten. În acea perioadă a cunoscut-o pe actuala suverană, pe atunci prinţesa Elisabeta. Căsătoria lor a avut loc la Westminster Abbey pe 20 noiembrie 1947. În ajunul nunţii regale, prinţul Philip a primit titlul de Alteţă Regală, alături de cele de baron de Greenwich, conte de Merioneth şi duce de Edinburgh. Primul copil al cuplului regal, prinţul Charles Philip Arthur George, s-a născut în 1948. El a fost urmat de prinţesa Anne Elizabeth Alice Louise (născută în 1950), prinţul Andrew Albert Christian Edward (născut în 1960) şi prinţul Edward Anthony Richard Louis (născut în 1964).

În mai 2017, Palatul Buckingham a anunţat că prinţul Philip, care a fost unul dintre cei mai activi membri ai casei regale, participând la peste 22.000 de apariţii individuale la diverse evenimente, urma să renunţe la angajamentele sale publice începând din luna august. Ultimul eveniment public individual al prinţului Philip datează din 2 august 2017. De atunci, el a continuat totuşi să o însoţească pe regina Elisabeta a II-a la anumite evenimente oficiale.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D9 hours ago

Summitul Social de la Porto: Grupul S&D din PE organizează discuții cu partenerii sociali și experții privind modalitățile optime de a construi Europa Socială

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Klaus Iohannis: România susține agenda de reforme a președintelui Republicii Moldova; Maia Sandu apreciază “sprijinul României pentru calea europeană a Republicii Moldova”

NATO10 hours ago

Ministerul Apărării Naționale a primit aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru derularea a zece noi programe de înzestrare ale Armatei

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen răspunde scrisorii liderului PSD Marcel Ciolacu: Comisia Europeană așteaptă ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii

Cristian Bușoi10 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi face apel la coordonare între statele membre în privința recomandărilor pentru utilizarea vaccinurilor anti-COVID-19: Nu trebuie să transmitem mesaje contradictorii

U.E.10 hours ago

Cancelarul german Angela Merkel, ”foarte îngrijorată” de starea de sănătate a liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi

Corina Crețu11 hours ago

Corina Crețu salută sprijinul BEI de 250 de milioane de euro pentru Spitalul Regional Iași, dar avertizează: Suntem în întârziere cu cel puțin doi ani

Dan Motreanu12 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Reducerea emisiilor de carbon și atingerea neutralității climatice vor fi realizate prin parteneriate cu sectoare industriale

Cristian Bușoi12 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: UE trebuie să se implice în reducerea emisiilor mondiale de metan, încurajând partenerii globali să ia măsuri în acest sens

CONSILIUL UE12 hours ago

Centrul UE de securitate cibernetică cu sediul la București primește undă verde din partea Consiliului. Urmează adoptarea finală de către Parlamentul European

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending