Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat joi că sprijină aderarea Serbiei la Uniunea Europeană şi că doreşte să vadă progrese în negocierile cu Belgradul, dar a subliniat că acesta trebuie să îşi respecte promisiunile referitoare la reforme, informează Agerpres. 

În timpul unei vizite în Serbia, Ursula von der Leyen s-a întâlnit cu președintele Aleksandar Vučić și premierul Ana Brnabić, cărora le-a transmis că este îngrijorată de situaţia tensionată de la frontiera cu Kosovo. Președinta Comisiei Europene le-a cerut ambelor ţări să-şi intensifice eforturile pentru dialog în vederea reconcilierii.

„Apreciez pașii făcuți până acum în ceea ce privește reformele și statul de drept. Este important să progresăm în continuare pentru ca Serbia să poată adera la UE. Este esențial să găsim o soluție durabilă la situația actuală cu Kosovo. Cooperarea este singura cale de urmat”, a scris von der Leyen , pe Twitter.

I commend the steps taken thus far on reforms and rule of law.

Important to progress further so Serbia can join the EU.

Also crucial to use the EU-facilitated dialogue to find a sustainable solution to the current situation with Kosovo.

Cooperation is the only way forward. pic.twitter.com/cu8jN1WUJz

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 30, 2021

Mai mult, Ursula von der Leyen a discutat despre eforturile Serbiei de a asigura tranziția ecologică și despre modul în care UE poate contribui la realizarea acestui obiectiv.

„Acest lucru va crea, de asemenea, locuri de muncă de calitate și bine plătite pentru populația din Serbia”, a spus mai spus ea.

Just like in the EU, Serbia’s youth deserves a sustainable future.

With @SerbianPM we discussed Serbia’s efforts to secure the green transition and how the EU can best help achieve this.

This will also create quality, good-paying jobs for Serbian people. pic.twitter.com/0S92TdxCxG

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 30, 2021

„În momentul de față, avem mult de muncă. Trebuie să depășim pandemia și trebuie să stimulăm redresarea economică. Uniunea Europeană a investit în mod semnificativ pentru a aborda urgența crizei pandemice în Balcanii de Vest. În acest caz, am mobilizat 3,3 miliarde de euro în sprijinul regiunii. Serbia a primit asistență imediată în valoare de 93 de milioane de euro, de la provizii medicale vitale până la un pachet mai amplu de redresare economică regională. Avem nevoie de investiții strategice care să asigure o redresare de durată. Pentru că, la fel ca în Uniunea Europeană, poporul sârb – și mai ales tinerii sârbi – merită un viitor mai prosper și mai digital. La acest lucru lucrăm împreună. Ei merită o mulțime de oportunități pentru a reuși. Merită locuri de muncă de calitate, bine plătite”, a punctat Ursula von der Leyen, potrivit comunicatului oficial. 

Situaţia la frontiera sârbo-kosovară s-a tensionat după ce guvernul de la Pristina a anunţat că toate autovehiculele sârbe care intră în Kosovo trebuie să utilizeze plăcuţe de înmatriculare provizorii kosovare. Şoferilor din Kosovo li s-a cerut să aibă plăcuţe de înmatriculare sârbeşti după 2008, când Kosovo şi-a declarat independenţa.

Belgradul nu recunoaşte declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo şi consideră decizia autorităţilor de la Pristina privind plăcuţele de înmatriculare auto drept un act care presupune statutul de stat suveran.

„Sunt o susţinătoare fermă a aducerii Serbiei în interiorul Uniunii Europene. Noi susţinem ambiţia Serbiei de a deschide cât mai curând posibil noi capitole de negociere”, a declarat şefa executivului european.

Uniunea Europeană, temându-se de o reacție politică în statele membre, nu mai poate accepta să ofere o garanție de aderare viitoare celor șase țări din Balcani cărora li s-a promis cândva un loc în proiectul european, potrivit a patru diplomați și unui document intern. 

La începutul lunii august, Comisia Europeană a prezentat cel de-al 4-lea raport privind monitorizarea regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina. Concluzia raportului este că toate țările în cauză continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor și au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut.

Cetățenii din Muntenegru, Serbia și Macedonia de Nord pot călători în UE fără viză din decembrie 2009. Cetățenii Albaniei și ai Bosniei și Herțegovinei beneficiază de această facilitate de la sfârșitul anului 2010. Regimul de călătorii fără viză a intrat în vigoare pentru Moldova în aprilie 2014, pentru Georgia în martie 2017 și pentru Ucraina în iunie 2017.

În context, Ursula von der Leyen a declarat că viitorul Macedoniei de Nord se află în Uniunea Europeană: „Vă dorim alături de noi, iar Comisia Europeană își menține cu fermitate acest angajament. Vă puteți baza pe noi. Ați făcut progrese remarcabile și ați luat decizii curajoase. Vreau să vă felicit pentru asta. O să fiu foarte clară: acum este de datoria Uniunii Europene să se țină de cuvânt”, a spus ea. 

În ceea ce privește Albania, președinta Comisiei Europene a transmis că țara a oferit în mod clar tot ceea ce Uniunea Europeană a cerut:  „Știu că ați parcurs un drum lung. A fost un proces dificil și ați avut succes. De acum noi suntem cei care trebuie să ne ocupăm de rezultate. Și permiteți-mi să vă felicit pentru alegerea Tiranei drept Capitală Europeană a Tineretului în 2022. Într-adevăr, tineretul este cea mai mare bogăție a noastră, iar tineretul va fi forța motrice pentru viitorul nostru comun”, a punctat aceasta.