Comisia Europeană va investi 90 de milioane de euro în 17 proiecte noi de cercetare care contribuie la misiunea UE „Un pact al solului pentru Europa”. România participă la patru dintre acestea. 

Potrivit unui comunicat al instituției, aceste proiecte vor viza refacerea și protejarea sănătății solului, având drept scop producția durabilă de alimente sănătoase, protejarea biodiversității, consolidarea rezilienței la schimbările climatice și contribuția la obiectivele Pactului verde european.

Proiectele reunesc 314 participanți din 32 de țări. Pe lângă statele membre ale UE, participă țări asociate programului Orizont Europa (Israel, Kosovo, Norvegia, Serbia și Turcia), dar și țări neasociate (Regatul Unit, Statele Unite, Canada și Elveția). La proiecte participă universități, instituții de cercetare, IMM-uri, întreprinderi, ONG-uri și autorități locale.

Proiectele vor aduce o gamă largă de beneficii pentru refacerea și protejarea sănătății solului până în 2030, cum ar fi:

• crearea unui depozit de cunoștințe și date pentru a integra cunoștințele în materie de cercetare și inovare privind solul și sănătatea solului;
• reducerea deșeurilor rezultate din prelucrarea alimentelor și valorificarea reziduurilor în vederea producerii și testării unor amelioratori de sol organici și produse fertilizante;
• furnizarea de indicatori pentru măsurarea biodiversității solului și a serviciilor ecosistemice (de exemplu, agroecosisteme și ecosisteme forestiere);
• furnizarea de instrumente și metode de identificare a surselor de poluare a solului și de îmbunătățire a punerii în aplicare a gestionării durabile și rentabile a terenurilor în zonele urbane și rurale;
• promovarea punerii în aplicare a practicilor agriculturii carbonului, a standardizării metodologiei și a mecanismelor de certificare pentru contabilizarea carbonului în sol;
• dezvoltarea unui cadru pentru monitorizarea, raportarea și verificarea eforturilor gestionarilor de terenuri în vederea sechestrării dioxidului de carbon și a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;
• elaborarea în comun de materiale, orientări, norme privind programa școlară și cursuri de formare privind educația în domeniul solului;
• crearea unei structuri de tip ghișeu unic pentru a sprijini, a extinde și a promova viitoarea rețea de 100 de „laboratoare vii” și „faruri” din cadrul misiunii „Sol”, care va începe să funcționeze anul viitor;
• reducerea incinerării, a depozitării deșeurilor și îmbunătățirea recuperării nutrienților din deșeurile biologice.

Cele 17 proiecte noi au fost selectate de experți independenți, în urma unei cereri de propuneri lansate în 2022, care a primit 71 de candidaturi eligibile. Majoritatea proiectelor au început deja. Proiectele vor fi gestionate de Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare (REA). Mai multe detalii privind proiectele, inclusiv bugetul și beneficiarii, pot fi găsite în prezentarea generală a proiectelor.

Comisia Europeană a impus din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru un abuz de poziție dominantă stabilit anterior pe piața cipurilor pentru calculatoare numite unități centrale de procesare x86 (“CPU”), informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Prin decizia de astăzi, impunem din nou o amendă de 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru abuz de poziție dominantă pe piața cipurilor pentru calculatoare. Intel și-a plătit clienții pentru a limita, întârzia sau anula vânzarea de produse care conțineau cipuri de calculator ale principalului său rival. Acest lucru este ilegal în conformitate cu normele noastre de concurență. Decizia noastră demonstrează angajamentul Comisiei de a se asigura că încălcările foarte grave ale normelor antitrust nu rămân nesancționate”, a declarat comisarul Didier Reynders, responsabil cu politica în domeniul concurenței.

În 2009, Comisia a aplicat o amendă de 1,06 miliarde de euro după ce a constatat că Intel a abuzat de poziția sa dominantă pe piața procesoarelor x86. Decizia Comisiei s-a bazat pe constatările conform cărora Intel a fost implicată în două forme specifice de practici ilegale prin: (i)acordarea de reduceri total sau parțial ascunse producătorilor de computere cu condiția ca aceștia să cumpere toate sau aproape toate procesoarele x86 de la Intel (așa-numitele “reduceri condiționate”); și (ii) plata producătorilor de computere pentru a opri sau întârzia lansarea unor produse specifice care conțin procesoare x86 ale concurenților și pentru a limita canalele de vânzare disponibile pentru aceste produse (așa-numitele “restricții propriu-zise”).

În 2022, Tribunalul a anulat parțial decizia Comisiei din 2009, în special constatarea Comisiei referitoare la practica Intel privind reducerile condiționate. În același timp, Tribunalul a confirmat că restricțiile propriu-zise ale Intel au reprezentat un abuz de poziție dominantă pe piață în temeiul normelor UE în materie de concurență. De asemenea, Tribunalul a anulat integral amenda aplicată Intel, după ce a concluzionat că nu a putut stabili cuantumul amenzii referitoare doar la restricțiile simple.

În urma acestei hotărâri, Comisia a adoptat vineri o nouă decizie prin care a impus o amendă Intel doar pentru restricțiile simple. Restricțiile propriu-zise constituie o încălcare gravă a articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”) și, prin urmare, Comisia a decis să impună din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel. Amenda mai mică impusă prin decizia de astăzi reflectă sfera mai restrânsă a încălcării în comparație cu decizia Comisiei din 2009.

Comisia Europeană este pregătită să prezinte o propunere cu privire la folosirea activelor rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei, o temă care va fi abordată la finalul lunii septembrie, a anunțat joi un purtător de cuvânt al instituției, conform EFE, citat de Agerpres.

Acesta a semnalat că trebuie făcută o diferențiere între activele rusești publice și cele private, pentru acestea din urmă fiind nevoie de un cadru de reglementare diferit.

De pildă, activele private îngheţate sau puse sub sechestru pot fi confiscate numai în urma comiterii unui delict sau dacă persoana responsabilă a fost condamnată penal.

Dar asupra activelor publice ruseşti Comisia Europeană este pregătită să prezinte o ”propunere legislativă”, în urma discuţiilor avute cu statele membre ale UE, a adăugat purtătorul de cuvânt Christian Wigand.

Eforturile UE în această direcţie se desfăşoară în principal prin reuniuni cu delegaţiile celor 27 de state membre şi în strânsă cooperare cu un grup de lucru specializat în problematica îngheţării şi confiscării activelor condus de Comisia Europeană.

UE și partenerii săi au adoptat măsuri punitive fără precedent ca răspuns la războiul de agresiune împotriva Ucrainei care se adaugă celor adoptate deja începând cu 2014 ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și nerespectării acordurilor de la Minsk de către acest stat agresor.

Mai mult, Occidentul a impus sancțiuni și contra țărilor care sprijină Kremlinul în războiul de agresiune, în speță împotriva Belarusului și Iranului.