Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, îngrijorat că OUG privind modificarea legilor justiției afectează statul de drept în România, pune o întrebare retorică: ”De ce, Guvern al României, de ce?”

Published

on

Comisia Europeană (CE) urmăreşte cu mare îngrijorare cele mai recente evoluţii cu privire la statul de drept în România, a transmis joi pe Twitter vicepreşedintele executivului european Jyrki Katainen.

Atât conţinutul, cât şi procedura acestor ultime schimbări par să fie în contradicţie cu recomandările Mecanismului de Cooperare şi Verificare, adaugă vicepreşedintele CE, în mesajul intitulat: ,,De ce, Guvern al României, de ce?”.


 Mesajul vine după ce marţi guvernul român a adoptat o Ordonanță de Urgență care modifică legile Justiţiei şi care, potrivit ministrului justiţiei, Tudorel Toader, se referă, printre altele, la delegările în funcţii de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public. Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, anunța miercuri, în cadrul unei declarații de presă, că executivul european va cere lămuriri guvernului României în privința schimbărilor aduse la legile justiției prin încălcarea recomandărilor din cadrul celui mai recent raport MCV al Comisiei.

Citiți și  Comisia Europeană reacționează după adoptarea ordonanței privind modificarea legilor justiției: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. OUG încalcă recomandările MCV

La nivel național, și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu ordonanța de urgență atât Procurorul General al României, Augustin Lazăr, precum și Direcția Națională Anticorupție (DNA), susţinând că modificările pot conduce la apariţia unui blocaj instituţional al Ministerului Public, dar și că modul de adoptare, fără consultarea prealabilă a magistraților, şi conţinutul ordonanţei ridică mari semne de întrebare.

În orice caz, temerile lui Katainen cu privire la nerespectarea principiilor statului de drept în România au fost exprimate și cu alte ocazii, anul acesta. Luna trecută, pe 21 ianuarie, tot într-o postare pe Twitter, Jyrki Katainen a scris că ,,poporul român merită un stat de drept”, ca reacţie la anunţul făcut de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, privind o posibilă ordonanţă de urgenţă prin care cei condamnaţi să poată depune contestaţii în anulare.

O zi mai târziu, vicepreședintele Comisiei Europene mai nota că ,,unele state membre ale Uniunii Europene, printre care Polonia, Ungaria şi România, par să devieze de la calea liberal-democratică, iar aceasta este cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în acest moment”.

Amintim faptul că Executivul european a publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Deznodământul Brexit-ului, învăluit în ceață. Document: Comisia Europeană respinge amânarea ieșirii Marii Britanii până la 30 iunie și oferă două soluții: o amânare până la 23 mai sau o amânare extinsă, cu participarea la alegerile europene

Published

on

Comisia Europeană se opune prelungirii apartenenței Regatului Unit la Uniunea Europeană până la 30 iunie, reacție ce survine la scurt timp după ce agențiile internaționale de presă au făcut publică informația potrivit căreia premierul britanic Theresa May a anunțat că i-a scris președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita extinderea Articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene până la 30 iunie, informează Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Într-o notă privind procesul Brexitului analizată de Comisia Europeană la reuniunea săptămânală a comisarilor de miercuri, oficiali au scris că liderii UE care se vor întâlni cu Theresa May la Consiliul European de joi şi vineri vor fi confruntaţi cu o alegere ”binară”, a unei amânări scurte a Brexit-ului de la 29 martie la 23 mai sau a unei amânări lungi, până cel puţin la sfârşitul acestui an, Marea Britanie fiind obligată să organizeze alegeri pe 23 mai pentru Parlamentul European.

O amânare oferită Marii Britanii ar trebui fie să aibă ca termen 23 mai 2019, fie să fie semnificativ mai lungă şi să impună alegeri europene. Aceasta este singura cale de a proteja funcţionarea instituţiilor UE şi abilitatea lor de a lua decizii”, se menţionează în document.

În document se mai atrage atenția asupra riscurilor juridice și politice pentru UE în UE-27 pe care le implică incertitudinile actuale din Marea Britanie.

”Orice altă opinie (ca de exemplu o amânare până la 30 iunie 2019) ar antrena grave riscuri juridice şi politice pentru UE şi ar aduce în UE 27 unele dintre incertitudinile actuale din Marea Britanie”, se mai precizează în notă, potrivit AFP.

Statele UE care urmau să beneficieze de locuri suplimentare după Brexit vor trebui să fie anunţate până cel mai târziu la mijlocul sau sfârşitul lui aprilie dacă va fi necesar să renunţe la aceste mandate pentru că Marea Britanie rămâne, cel puţin momentan, în blocul comunitar.

Nota mai menţionează şi că, în cazul unei amânări a Brexitului, Marea Britanie ar trebui ca, ”în spiritul unei cooperări loiale”, să se angajeze la o ”abţinere constructivă” în probleme cheie, precum bugetul UE pe termen lung şi ocuparea de posturi de vârf la nivelul UE după alegerile din mai.

Poziția Comisiei Europene vine în contextul în care prim-ministrul britanic Theresa May a anunţat că i-a scris preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 30 iunie, transmit agenţiile internaţionale de presă.

“I-am scris în această dimineaţă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa că Regatul Unit doreşte o extindere a Articolului 50 până la 30 iunie“, a declarat şefa guvernului britanic.

Potrivit președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, există posibilitatea ca la reuniunea Consiliului European să nu se adopte nicio decizie cu privire la extinderea Articolul 50, fiind nevoie, cel mai posibil, să fie organizată o altă întâlnire a liderilor europeni săptămâna viitoare.

”Părerea mea este că … în această săptămână, la reuniuena Consiliului European, nu va fi nicio decizie, dar, cel mai probabil, va trebui să organizăm o altă întâlnire săptămâna viitoare”, a declarat pentru radio-ul german Deutschlandfunk, citat de The Guardian, Jean-Claude Juncker.

Textul scrisorii nu a fost încă făcut public, deci există posibilitatea ca Regatul Unit să lasă deschisă ipoteza unei amânări prelungite a articolului 50 dacă acordul convenit de guvernul May cu negociatorii europeni nu va trece de votul Parlamentului până pe 11 aprilie, moment în care Londra va trebui să se pregătească pentru participarea la alegerile europene ce vor avea loc în luna mai.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Apărare europeană: Comisia Europeană alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea Eurodronei și pentru proiecte de apărare cibernetică

Published

on

© European Commission

Uniunea Europeană își continuă parcursul spre dezvoltarea dimensiunii apărării continentale după ce Comisia Europeană a anunțat, marți, alocarea a peste 500 de milioane de euro din Fondul European de Apărare către dezvoltarea Eurodronei şi a mai multor proiecte în materie de apărare, îndeosebi proiecte industriale și de cercetare.

O finanţare de 100 milioane de euro va susţine dezvoltarea Eurodronei şi fonduri în valoare de circa 80 de milioane sunt destinate sistemelor antidrone, a precizat Comisia, potrivit unui comunicat.

Alte 71 milioane de euro au fost alocate pentru dezvoltarea viitoarei generaţii de capabilităţi de lovire cu precizie la sol, capacităţilor de luptă la sol, capacităţilor de luptă aeriană şi viitoarelor sisteme navale, a adăugat Comisia Europeană.

O altă finanţare, de 182 milioane de euro, va fi consacrată apărării cibernetice şi securităţii informatice.

Începând cu anul 2016, după referendumul din Marea Britanie și în contextul lansării Strategiei Globale a Uniunii Europene, instituțiile UE și țările membre au demarat un amplu proces de revigorare a apărării europene, o temă altădată sensibilă și subiect al abordării interguvernamentale.

Fie că vorbim de lansarea cooperării structurate permanente și a proiectelor adiacente PeSCo, de Fondul European pentru Apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, progresele înregistrate în acest domeniu sunt notabile dacă luăm în calcul lentoarea specifică acestei forme de cooperare.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Fondul european de apărare a fost anunțat de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 și a fost lansat în iunie 2017. Prin intermediul programului de cercetare din cadrul Fondului european de apărare au fost fi alocate 90 de milioane de euro pentru finanțări nerambursabile acordate integral și direct din bugetul UE, în perioada 2017-2019. Acest program e completat de unul dedicat dezvoltării capacităților relevante, axat pe stimularea cooperării statelor membre pentru dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare și cofinanțat din bugetul UE cu 500 de milioane de euro în perioada 2019-2020. 

Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) este un pilon central al Fondului european de apărare, a fost aprobat de statele membre și de Parlamentul European în 2017-2018. Cu o anvelopă financiară de 500 de milioane de euro, Programul va rula în perioada ianuarie 2019-decembrie 2020.

Toate referințele financiare vor fi modificate începând cu 2021 când, conform propunerii Comisiei Europene pentru perioada de programare 2021-2027, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Corina Crețu, întâlnire la Atena cu premierul Alexis Tsipras: Am încurajat guvernul grec să participe activ la negocierile privind politica de coeziune în următoarea perioadă financiară, 2021-2027

Published

on

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a avut o întâlnire cu premierul Greciei, Alexis Tsipras, și cu ministrul grec al Infrastructurii, Transporturilor și Rețelelor, Christos Spirtzis. 

Întrevederea a avut loc în marja vizitei oficiale pe care înaltul oficial european o efectuează în perioada 18-20 martie la Atena, unde va participa la reuniunea ministerială pe teme de dezvoltare regională a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Am salutat progresele înregistrate până în prezent de Grecia și l-am asigurat pe d-nul Tsipras că atât eu, cât și Comisia Europeană, vom continua să sprijinim cu tot ce putem Grecia pentru a se dezvolta economic și pentru a putea oferi o viață mai bună tuturor locuitorilor săi. Am încurajat guvernul grec să participe activ la negocierile privind politica de coeziune următoarea perioadă financiară, 2021-2027”, a scris înaltul reprezentant al Comisiei Europene pe pagina sa de Facebook.

În cadrul întâlnirii cu ministrul grec al Transporturilor, Corina Crețu ”a salutat progresele înregistrate până în prezent de Grecia și am încurajat autoritățile elene din domeniul dezvoltării infrastructurii de transport să-și intensifice eforturile pentru a continua implementarea cu succes a proiectelor finanțate de UE, care vor contribui substanțial la dezvoltarea economică a țării”.

În data de 18 martie, comisarul Corina Crețu va susține unul din discursurile principale la a 4-a reuniune OCDE dedicată primarilor ce dețin rolul de lideri în domeniul creșterii incluzive, alături de dl. Georgios Kaminis, primarul capitalei elene Atena, și de Angel Gurria, secretarul-general al OCDE.

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu va participa pe 19 martie la a 7-a masă rotundă dedicată primarilor și miniștrilor, având ca temă dimensiunea urbană a politicii de coeziune.

În data de 20 martie, înaltul oficial european va lua parte la o sesiune legată de evaluarea teritorială a Greciei de către OCDE, proces în plină desfășurare în prezent, sesiune ce se va axa pe politica regională în Grecia în perioada post-2020.

Comisarul Corina Crețu va avea, de asemenea, întâlniri cu Ignacio Sanchez Amor, secretarul de stat spaniol pentru politica teritorială și cu Çetin Ali Dönmez, ministrul-adjunct turc pentru industrie și tehnologie. În timpul vizitei, înaltul oficial european se va întâlni și cu reprezentanții comunității românești din Atena.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending