Ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului Ştefan Radu Oprea a avut o întrevedere cu delegaţia Departamentului pentru Comerţ al Statelor Unite ale Americii condusă de Cynthia Aragon, Director Executiv al Advocacy Center.

“România poate deveni un hub investiţional pentru companiile din SUA, având toate capabilităţile necesare pentru susţinerea de mari proiecte, beneficiind de o poziţie geografică avantajoasă, dar şi de capital uman pregătit fie că vorbim de sectorul energetic, comerţ, industria de apărare sau sectorul IT&C”, a afirmat ministrul PSD.

“Tot mai multe companii americane îşi îndreaptă atenţia către România pentru investiţii. M-am întâlnit astăzi cu delegaţia Departamentului pentru Comerţ al Statelor Unite ale Americii condusă de Cynthia Aragon, Director Executiv al Advocacy Center, pentru a discuta despre consolidarea colaborării bilaterale şi a parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, atât prin proiecte guvernamentale comune, cât şi prin parteneriate între mediile de afaceri din cele două ţări”, a scris Ştefan Radu Oprea, vineri pe Facebook.

EL a mai spus că reprezentanţii Departamentului de Comerţ al SUA sunt însoţiţi de o delegaţie cu reprezentanţii a 15 companii americane care activează în domenii precum energie, apărare, aeronautică, industrie, finanţe/bănci, securitate cibernetică şi sectorul farmaceutic, urmând să aibă o serie de discuţii atât la nivel guvernamental, cât şi cu companii româneşti.

„România poate deveni un hub investiţional pentru companiile din SUA, având toate capabilităţile necesare pentru susţinerea de mari proiecte, beneficiind de o poziţie geografică avantajoasă, dar şi de capital uman pregătit fie că vorbim de sectorul energetic, comerţ, industria de apărare sau sectorul IT&C. În anul 2023, exportul României în Statele Unite ale Americii a însumat 2,33 mld. USD, importurile au înregistrat 1,49 mld. USD, astfel balanţa comercială cu SUA în 2023 a fost una pozitivă, de 0,83 mld. USD, iar volumul total al schimburilor comerciale a fost de 3,81 mld. USD”, a mai precizat ministrul economiei.

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a efectuat în perioada 9-10 mai o vizită de lucru la Madrid, axată pe consolidarea cooperării bilaterale în sectoare cruciale pentru ambele țări, cum ar fi munca și protecția socială.

Potrivit unui comunicat al Ambasadei României în Spania, în prima zi a vizitei, aceasta a participat, la invitația vicepreședintei de Guvern și ministru al Muncii și Economiei Sociale spaniol, Yolada Diaz Perez, la Conferința la nivel înalt cu tema ”Către o Europă socială cu noi drepturi”, organizată la Madrid, de Ziua Europei.

Invitată să vorbească despre drepturile lucrătorilor în contextul tranziției către locuri de muncă ecologice pentru o neutralitate climatică, ministrul Simona Bucura-Oprescu a subliniat faptul că viitorul Europei trebuie să aibă în vedere dezvoltarea competențelor lucrătorilor, asigurarea instrumentelor de care aceștia au nevoie și urmărirea unei strategii pentru îmbunătățirea pieței muncii în contextul acestor schimbări.

”Trebuie să fim pregătiți pentru meseriile viitorului, pentru tranziția verde și pentru tranziția digitală, iar primul lucru care trebuie asigurat este să facilităm înțelegerea a ce înseamnă această tranziție atât în plan social cât și al productivității muncii. Avem deja reglementări legale și o strategie pentru locurile de muncă verzi, iar oamenii trebuie să știe pentru ce transformări trebuie să se pregătească. În al doilea rând cred că trebuie să dăm mesaje foarte clare pe acest subiect atât lucrătorilor, cât și angajatorilor asupra gestionării potențialelor riscuri de adaptare referitoare la apariția noilor contexte de muncă. Însă la fel de important este să le punem la dispoziție instrumentele necesare pentru dezvoltarea profesională în acest sens, în special prin intermediul Serviciului Public de Ocupare, în vederea perfecționării și calificării pentru ocupații verzi și digitale. Consider că economia socială și economia circulară sunt sectoare care pot fi puse în valoare mult mai bine în viitor”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.

În contextul conferinței, ministrul a avut o reuniune bilaterală cu omologul spaniol Yolanda Diaz Perez, principalele teme de discuție vizând cooperarea în domeniul economiei sociale, al ocupării și Inspecției Muncii, dar și importanța finalizării acordului privind dubla cetățenie.

Cei doi oficiali au agreat, la solicitarea ministrului Simona Bucura-Oprescu, completarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea dintre cele două ministere semnat în noiembrie 2022 în domeniul economiei sociale.

”România a avut o economie socială puternică, iar Spania  reprezintă un model în acest domeniu, ținând cont că aduce economiei naționale circa 10% din PIB. Am vrea să învățăm din acest model și în acest sens vă cer sprijinul pentru a-l avea în România pe unul dintre cei mai buni experți din Europa în economie socială, domnul Victor Meseguer Sanchez, comisar special pentru Economie Socială. Dorim să organizăm o misiune în cadrul căreia să evaluăm stadiul actial al sectorului de economie socială și să ne ajute în dezvoltarea acestuia”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.

Totodată, demnitarul român a solicitat continuarea sprijinului acordat comunității de români din Spania, atât în privința lucrătorilor, cât și a investițiilor românești.

În contextul semnării, în anul 2009, a două memorandumuri între Serviciile Publice de Ocupare și între Inspecțiile Muncii din România și Spania, ministrul român a solicitat evaluarea gradului de implementare și stabilirea unei liste de priorități, precum și acțiunile aferente pentru aplicarea acestora.

Totodată, pentru eficientizarea acțiunilor în domeniul Inspecției Muncii, ministrul Simona Bucura-Oprescu a propus implicarea Autorității Europene a Muncii (ELA) în organizarea de inspecții comune și schimbul de inspectori de muncă, având în vedere că Spania are printre cei mai bine pregătiți specialiști în domeniu și utilizează algoritmi pentru creșterea eficienței.

Demnitarul spaniol a solicitat sprijinul Guvernului României pentru susținerea inițiativei ”Către o Cartă Globală a Drepturilor Muncii”, lansată de Guvernul spaniol prin Ministerul Muncii și Economiei Sociale.

Aceasta își propune plasarea muncii decente în centrul implementării unui nou contract social, care vizează ocupare deplină și productivă, dialog social, respectarea standardelor internaționale OIM, protecție și justiție socială.

În finalul reuniunii, ministrul Simona Bucura-Oprescu a lansat o invitație pentru o vizită în România a omologului spaniol Yolanda Diaz Perez.

Procesul electoral pentru alegerea membrilor în Parlamentul European reprezintă un aspect crucial al democrației europene. Reglementările sunt stabilite atât la nivelul Uniunii Europene, prin tratate și directive, cât și la nivel național, ceea ce duce la o diversitate de practici și proceduri în statele membre. În acest articol, vom explora procedurile de vot pentru alegerile Parlamentului European, începând cu baza legală și până la aspectele concrete privind dreptul de vot și de candidatură, precum și datele și modul de desfășurare a alegerilor.

Baza legală și principii fundamentale

Principiile de bază care guvernează alegerile pentru Parlamentul European sunt stabilite în tratatele fondatoare ale Uniunii Europene, cum ar fi Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acestea consacră dreptul la vot și la candidatură ca fiind fundamentale pentru cetățenii Uniunii Europene.

Prin Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, se consfințeaște transformarea Parlamentului European într-o instituție aleasă direct de către cetățenii europeni. Acest act a reprezentat un pas semnificativ în democratizarea Uniunii Europene și a pus bazele unui proces electoral standardizat.

Proceduri comune în vigoare

1. Dreptul de vot și candidatură pentru cetățenii UE: Orice cetățean al Uniunii care își are reședința într-un stat membru are dreptul de a vota și de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European în acel stat. Aceste drepturi sunt reglementate de directive precum Directiva 93/109/CE și pot varia în funcție de țară.

2. Sistemul electoral: Alegerile europene se bazează pe principiul reprezentării proporționale și pot utiliza diverse sisteme electorale, cum ar fi sistemele listelor sau votul unic transferabil. Pragurile electorale sunt stabilite pentru a asigura reprezentativitatea și pot varia între țări, dar se impune un prag minim obligatoriu de 2% – 5% pentru circumscripțiile cu mai mult de 35 de locuri.

În prezent, următoarele state membre aplică praguri: Franța, Belgia, Lituania, Polonia, Slovacia, Cehia, România, Croația, Letonia și Ungaria (5 %); Austria, Italia și Suedia (4 %); Grecia (3 %) și Cipru (1,8 %). Celelalte state membre nu aplică niciun prag, deși Germania a încercat să facă acest lucru, însă în două decizii din 2011 și 2014, Curtea Constituțională germană a declarat pragurile pentru alegerile europene ale Germaniei existente la momentul respectiv (care au fost inițial de 5 %, apoi de 3 %) drept neconstituționale.

3. Incompatibilități: Funcția de deputat în Parlamentul European este incompatibilă cu anumite alte funcții, cum ar fi cea de membru al guvernului unui stat membru sau membru al Comisiei Europene.

Aspecte care fac obiectul dispozițiilor naționale

1. Sistemul electoral și pragurile: Fiecare stat membru poate adapta sistemul electoral conform propriilor norme și reguli. Unele state aplică praguri electorale, în timp ce altele nu.

2. Limitele circumscripțiilor: Unele state își împart teritoriul național în mai multe circumscripții regionale, în timp ce altele funcționează ca o circumscripție unică.

3. Dreptul la vot: Vârsta minimă de vot variază între state, iar în unele țări votul este obligatoriu.

Vârsta minimă la care se poate vota este de 18 ani în majoritatea statelor membre, cu excepția Austriei, Belgiei, Germaniei și Maltei, unde această vârstă este de 16 ani, și a Greciei, unde este de 17 ani.

Votul este obligatoriu în cinci state membre (Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru și Grecia): obligația de a vota vizează atât cetățenii acestor state, cât și cetățenii UE înregistrați care nu sunt resortisanți ai statului respectiv.

4. Dreptul de candidatură: Candidatura poate fi deschisă pentru cetățeni sau pentru partide politice, în funcție de legislația națională.

5. Datele alegerilor: Data și ora alegerilor sunt stabilite de fiecare stat membru.

Olanda va da startul alegerilor joi, în 6 iunie, urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Rezultatele alegerilor vor fi disponibile în timp real pe site-ul dedicat scrutinului (https://results.elections.europa.eu/ro/)

6. Numărul eurodeputaților aleși: Numărul eurodeputaţilor aleşi din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri şi se bazează pe principiul proporţionalităţii degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât un eurodeputat dintr-o ţară mai mică.

Totalul numărului eurodeputaţilor nu poate depăşi 750 plus preşedintele. În total vor fi aleşi 720 de europarlamentari în iunie 2024, cu 15 mai mult decât la precedentele alegeri, organizate în 2019.

Numărul deputaţilor europeni care vor fi aleşi de fiecare stat în iunie 2024 este: Germania 96, Franţa 81, Italia 76, Spania 61, Polonia 53, România 33, Olanda 31, Belgia 22, Grecia, Cehia, Suedia, Portugalia şi Ungaria câte 21, Austria 20, Bulgaria 17, Danemarca, Finlanda şi Slovacia câte 15, Irlanda 14, Croaţia 12, Lituania 11, Slovenia şi Letonia câte 9, Estonia 7, Cipru, Luxemburg şi Malta câte 6.

Europarlamentarii alcătuiesc grupuri politice în funcţie de afinităţile lor politice, nu de naţionalitate. Fiecare grup este constituit de minimum 23 de europarlamentari din cel puţin un sfert din ţările Uniunii Europene. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic. Unii eurodeputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, neafiliaţi.

În prezent, există şapte grupuri politice în cadrul Parlamentului European: Grupul Partidului Popular European (PPE), Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European (S&D), Grupul Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Verzi/ALE), Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), Grupul Identitate şi Democraţie (ID) şi Grupul Stângii din Parlamentul European (GUE/NGL).

Cadrul legal în România
Conform Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în România, cei 33 de eurodeputaţi sunt aleşi prin vot universal direct de toţi cetăţenii UE înregistraţi pe listele electorale şi având vârsta de peste 18 ani.

Scrutinul se desfăşoară într-o singură circumscripţie electorală, în baza principiului reprezentării proporţionale şi pe bază de candidaturi independente. România foloseşte un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaţilor pe listă.

Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel naţional.

Pot candida ca independenţi cetăţenii români sau cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene care au dreptul de a fi aleşi şi sunt susţinuţi de cel puţin 100.000 de alegători.

Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.

Atribuirea mandatelor în PE se face, potrivit Legii 33/2007, în două etape.

În prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se pot repartiza mandate.

În etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele selectate prin metoda d’Hondt. Această metodă de repartizare a mandatelor constă în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent, selectate în condiţiile prevăzute la lit. a), la 1, 2, 3, 4 etc. până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor.

Candidatului independent căruia i-ar reveni cel puţin un mandat i se repartizează un singur loc, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul, se mai prevede în legea menţionată.