Connect with us

INTERNAȚIONAL

Victorie împotriva terorismului: Gruparea jihadistă Statul Islamic a fost înfrântă în Siria, punând capăt, după cinci ani, califatului islamic autoproclamat

Published

on

Forțele Democrate Siriene (FDS) susținute de SUA declară că “califatul” de cinci ani al grupului Statul Islamic s-a încheiat după ce militanții au fost învinși în Siria, informează Agerpres.

Luptătorii FDS ridică acum steaguri de victorie în Baghuz, ultima fortăreață a grupului jihadist.

La vârful său de putere, Statul Islamic a controlat un teritoriu de 88.000 km pătrați (34.000 km2) care se întinde în Siria și Irak. Însă și acum, în ciuda pierderii masive de teritorii, grupul este încă văzut ca o amenințare majoră la adresa securității globale.

În pofida înfrângerii la Baghouz, Statul Islamic continuă să aibă o prezenţă ,,reziduală” în regiuni vaste din Irak şi în zonele deşertice din Siria, potrivit unei hărţi prezentate public în această săptămână de preşedintele american, Donald Trump, elaborată de o agenţie de informaţii a SUA, scrie EFE, preluat de Agerpres.

De asemenea, gruparea jihadistă își păstrează prezența în regiune și are filiale în alte țări, cum ar fi Nigeria, Yemen, Afganistan și Filipine.

Cum s-a desfășurat bătalia finală?

Ultimul asalt al SDF asupra ultimului bastion al Statului Islamic, la Baghouz, lansat la începutul lunii februarie, a fost ultima fază a unei operaţiuni lansate în septembrie 2018 pentru a elimina gruparea din ultimele zone aflate sub controlul său din Siria. De atunci, operaţiunile au fost încetinite, mai ales în ultima lună, din cauza prezenţei a mii de civili în Baghouz, dintre care majoritatea au fost evacuaţi înainte de asaltul final.

De la reluarea campaniei militare a forţelor antijihadiste în septembrie trecut, peste 750 de combatanţi FDS au murit în lupte şi un număr aproape dublu de jihadişti, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.

Alianța a fost nevoită să încetinească ofensiva luna aceasta după ce a ieșit la iveală că în zonă exista și un număr mare de civili, adăpostiți în clădiri, corturi și tuneluri. Mii de femei și copii, cetățeni străini printre aceștia, au fugit din cauza luptelor și a penuriei grave de alimente pentru a se deplasa la taberele conduse de FDS pentru persoanele strămutate.

Mulți luptători ai Statului Islamic au abandonat Baghuz, dar cei care au rămas au continuat rezistența, trimițând sinucigași înarmați cu bombe înaintea forțelor ofensive.

Cu toate acestea, Forțele Democratice Siriene ,,declară eliminarea totală a așa-numitului califat și înfrângerea teritorială a ISIS în proporție de 100% [grupul SI]”, a transmis pe Twitter Mustafa Bali, șeful biroului de presă al FDS.

,,În această zi unică, comemorăm mii de martiri ale căror eforturi au făcut posibilă victoria”, mai scrie acesta.

Președintele american Donald Trump a declarat că Statul Islamic a fost învins încă de la sfârșitul anului trecut, anunțând planurile de retragere a trupelor americane, o mișcare care i-a îngrijorat pe aliați și care a determinat demisia unor înalți oficiali. Casa Albă a declarat, însă, că unele forțe americane vor rămâne în regiune, potrivit BBC.

De ce există încă preocupări legate de Statul Islamic?

Statul Islamic a crescut din organizația teroristă al-Qaeda în Irak, în urma invaziei conduse de SUA  în 2003. Formațiunea jihadistă a aderat la revolta împotriva președintelui sirian Bashar al-Assad în 2011. Până în 2014, a confiscat terenuri în ambele țări și a proclamat un ,,califat”.

Statul Islamic s-a impus prin teroare peste aproape 8 milioane de persoane și a generat miliarde de dolari din petrol, extorcare, jaf și răpire, folosind teritoriul ocupat ca o platformă pentru a lansa atacuri împotriva altor țări și forțe armate străine, arată BBC.

Apariția și căderea Statului Islamic

Căderea fortăreței de la Baghuz este un moment major în campania împotriva Statului Islamic în Siria după ce guvernul irakian a declarat victoria împotriva militanților în 2017.

Însă grupul este departe de a fi înfrânt. Oficialii americani cred că gruparea poate avea 15 până la 20 000 de aderenți înarmați activi în regiune, mulți dintre ei în celule adormite, și că se va întoarce la rădăcinile insurgente în încercarea de a reconstrui, potrivit Agerpres.

Chiar și când înfrângerea sa în Baghuz era iminentă, Statul Islamic a lansat o înregistrare audio sfidătoare adresată de purtătorul ei de cuvânt Abu Hassan al-Muhajir, care afirma că califatul este departe de a fi eliminat şi chema susţinătorii să lanseze atacuri asupra ,,duşmanilor” din Occident.

Locația liderului general al grupului, Abu Bakr al-Baghdadi, nu este cunoscută în ciuda faptului că nu ar avea foarte multe locații pentru a se ascunde.

Lupta împotriva Statului Islamic a fost principalul front al războiului din Siria, care a făcut mai mult de 370.000 de victime din martie 2011. Regimul sirian al preşedintelui Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia şi Iran, a recucerit aproape două treimi din teritoriul ţarii.

Războiul din Siria, declanşat de suprimarea demonstraţiilor pro-democratice, a devenit mai complex pe parcursul anilor, cu implicarea unor puteri străine şi grupări jihadiste.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski cere SUA să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei: Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Nu putem face faţă singuri agresiunii Moscovei

Published

on

©www.president.gov.ua

Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, învestit luni oficial în funcție, a lansat un apel la adresa Statelor Unite să-și înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, în cadrul unei întrevederi cu o delegație a SUA, prezentă la Kiev pentru a participa la ceremonia învestirii, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene, citată de Agerpres.

”SUA sunt un partener puternic şi foarte serios al Ucrainei, în primul rând, în ceea ce priveşte depăşirea agresiunii Rusiei. Nu putem face faţă singuri agresiunii Rusiei în Crimeea şi în Donbas (estul separatist al ţării). Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Aş dori să îndemn ca SUA să continue să înăsprească sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse”, le-a transmis Zelenski oficialilor americani prezenţi la Kiev, conform serviciului de presă al noului şef al statului ucrainean.

©www.president.gov.ua

Totodată, Volodimir Zelenski a mulţumit Statelor Unite pentru rolul lor de lider în restabilirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi pentru sprijinul acordat în promovarea reformelor interne.

Noul preşedinte ucrainean a mulţumit, de asemenea, SUA pentru asistenţa oferită în domeniul securităţii. De altfel, SUA au transmis luni armatei ucrainene două radare moderne din clasa AN/TPQ-36 împotriva bateriilor de artilerie, a anunţat Ministerul Apărării ucrainean, indicând că predarea echipamentelor s-a desfăşurat în cadrul unei ceremonii în localitatea Diviciki (regiunea Kievului), potrivit agenţiei de presă Unian. Din 2014, partenerii americani au furnizat Kievului 13 astfel de radare, conform agenţiei de presă menţionate.

Zelenski i-a mulțumit președintelui american Donald Trump pentru felicitările adresate cu ocazia învestirii sale în funcție și și-a exprimat speranța că va avea loc în curând o întâlnire bilaterală.

Noul președinte al Ucrainei, un neinițiat în lumea politică, care a câștigat cu un scor răsunător în fața contracandidatululi său Petro Poroșenko, a promis delegației americane, condusă de ministrul energiei, Rick Perry, că este pregătit să transpună în practică reforme transparente, deschise şi democratice în Ucraina. ”Avem un exemplu foarte bun – ţara dumneavoastră. Reformarea Ucrainei pe ansamblu, în toate domeniile, se va desfăşura nu după încetarea focului în Donbas, ci în paralel. Pentru că avem nevoie de aceasta.Vrem să devenim o ţară europeană în ceea ce priveşte valorile şi transparenţa”, a completat acesta.

Citiți și: 
Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Continue Reading

POLITICĂ

Vicepremierul Ana Birchall și secretarul Energiei din SUA Rick Perry s-au întâlnit la Kiev pe fondul îngrijorării că România ar putea construi reactoare nucleare la Cernavodă cu o companie din China

Published

on

© Guvernul României

Vicepremierul Ana Birchall a avut luni, la Kiev, o întrevedere cu secretarul american al Energiei, în marja participării ambilor oficiali la ceremonia de învestitură a noului președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, întâlnirea desfășurându-se în contextul în care Perry va efectua o vizită la București luna viitoare și în condițiile în care tema arhitecturii regionale de securitate energetică stârnește un interes sporit.

Birchall, care a efectuat mai multe vizite în SUA în ultimele luni, a discutat cu secretarul american al Energiei despre consolidarea relației transatlantice și despre securitatea și diversitatea energetică ca priorități în mandatul Președinției române a Consiliului UE și preocupări comune pe ambele maluri ale Atlanticului, la întâlnire luând parte și ambasadorul SUA la Uniunea Europeană, Gordon Sandland.

De altfel, aceasta a fost și prima întrevedere dintre doi oficiali de la București și Washington după ce premierul maghiar Viktor Orban l-a rugat pe președintele Donald Trump, în timpul întrevederii de la Casa Albă, să ajute la demararea producției de gaze naturale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, care va fi realizată cu participarea companiei americane Exxon, aceasta fiind singura alternativă practică la gazul rusesc.

În cadrul întâlnirii Birchall-Perry, oficialul român a făcut referire la proiectul BRUA ca fiind ”un foarte bun exemplu al cooperării reușite între statele din regiunea noastră”.

Proiectul ”are un potențial important de a crea o legătură valoroasă între coridorul sudic de gaze și Europa Centrală, cu România în poziția de hub regional de energie”, a mai punctat Birchall.

Citiți și Secretarul american al Energiei, îngrijorat de faptul că România vrea să construiască două noi reactoare la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Rick Perry va face o vizită la București în luna iunie

Reamintim însă că Rick Perry s-a declarat recent îngrijorat că s-a declarat de faptul că România dorește să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat.

Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construieşte cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanţă de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”.

”Sunt îngrijorat că aliaţii noştri români ia serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcţia a două noi reactoare în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care îşi doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenţei crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăţi lucrurile şi mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră la câţiva km de baza MK (Mihai Kogălniceanu – n. red.) unde avem soldaţi americani. Din punctul de vedere al securităţii naţionale, sunteţi îngrijorat din cauza acestei investiţii a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”, l-a întrebat Adam Kinzinger, congressman al statului Illinois.

Secretarul american al Energiei a făcut aceste precizări într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA. Întrebat apoi ce pot face Statele Unite ca procesul de selecţie să fie transparent şi corect, Perry a susţinut că urmează să facă o vizită la Bucureşti în luna iunie.

Tot la începutul lunii iunie va avea loc, în Slovenia, Summitul Inițiativei celor Trei Mări, un proiect de cooperare economică pe trei paliere – infrastructură, energie și digital – pe care SUA îl sprijină activ.

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre români cred că Rusia rămâne principala amenințare la adresa României. 61.4% dintre români consideră că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic

Published

on

În opinia românilor, cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventuală război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS.

©www.inscop.ro

Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre români doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel.

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova, cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria, cu 40%, respectiv 27,1%.

©www.inscop.ro

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

©www.inscop.ro

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliatii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta ”oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată, în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

©www.inscop.ro

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Barometrul Actualității Românești a fost realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending