Connect with us

INTERNAȚIONAL

Victorie împotriva terorismului: Gruparea jihadistă Statul Islamic a fost înfrântă în Siria, punând capăt, după cinci ani, califatului islamic autoproclamat

Published

on

Forțele Democrate Siriene (FDS) susținute de SUA declară că “califatul” de cinci ani al grupului Statul Islamic s-a încheiat după ce militanții au fost învinși în Siria, informează Agerpres.

Luptătorii FDS ridică acum steaguri de victorie în Baghuz, ultima fortăreață a grupului jihadist.

La vârful său de putere, Statul Islamic a controlat un teritoriu de 88.000 km pătrați (34.000 km2) care se întinde în Siria și Irak. Însă și acum, în ciuda pierderii masive de teritorii, grupul este încă văzut ca o amenințare majoră la adresa securității globale.

În pofida înfrângerii la Baghouz, Statul Islamic continuă să aibă o prezenţă ,,reziduală” în regiuni vaste din Irak şi în zonele deşertice din Siria, potrivit unei hărţi prezentate public în această săptămână de preşedintele american, Donald Trump, elaborată de o agenţie de informaţii a SUA, scrie EFE, preluat de Agerpres.

De asemenea, gruparea jihadistă își păstrează prezența în regiune și are filiale în alte țări, cum ar fi Nigeria, Yemen, Afganistan și Filipine.

Cum s-a desfășurat bătalia finală?

Ultimul asalt al SDF asupra ultimului bastion al Statului Islamic, la Baghouz, lansat la începutul lunii februarie, a fost ultima fază a unei operaţiuni lansate în septembrie 2018 pentru a elimina gruparea din ultimele zone aflate sub controlul său din Siria. De atunci, operaţiunile au fost încetinite, mai ales în ultima lună, din cauza prezenţei a mii de civili în Baghouz, dintre care majoritatea au fost evacuaţi înainte de asaltul final.

De la reluarea campaniei militare a forţelor antijihadiste în septembrie trecut, peste 750 de combatanţi FDS au murit în lupte şi un număr aproape dublu de jihadişti, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.

Alianța a fost nevoită să încetinească ofensiva luna aceasta după ce a ieșit la iveală că în zonă exista și un număr mare de civili, adăpostiți în clădiri, corturi și tuneluri. Mii de femei și copii, cetățeni străini printre aceștia, au fugit din cauza luptelor și a penuriei grave de alimente pentru a se deplasa la taberele conduse de FDS pentru persoanele strămutate.

Mulți luptători ai Statului Islamic au abandonat Baghuz, dar cei care au rămas au continuat rezistența, trimițând sinucigași înarmați cu bombe înaintea forțelor ofensive.

Cu toate acestea, Forțele Democratice Siriene ,,declară eliminarea totală a așa-numitului califat și înfrângerea teritorială a ISIS în proporție de 100% [grupul SI]”, a transmis pe Twitter Mustafa Bali, șeful biroului de presă al FDS.

,,În această zi unică, comemorăm mii de martiri ale căror eforturi au făcut posibilă victoria”, mai scrie acesta.

Președintele american Donald Trump a declarat că Statul Islamic a fost învins încă de la sfârșitul anului trecut, anunțând planurile de retragere a trupelor americane, o mișcare care i-a îngrijorat pe aliați și care a determinat demisia unor înalți oficiali. Casa Albă a declarat, însă, că unele forțe americane vor rămâne în regiune, potrivit BBC.

De ce există încă preocupări legate de Statul Islamic?

Statul Islamic a crescut din organizația teroristă al-Qaeda în Irak, în urma invaziei conduse de SUA  în 2003. Formațiunea jihadistă a aderat la revolta împotriva președintelui sirian Bashar al-Assad în 2011. Până în 2014, a confiscat terenuri în ambele țări și a proclamat un ,,califat”.

Statul Islamic s-a impus prin teroare peste aproape 8 milioane de persoane și a generat miliarde de dolari din petrol, extorcare, jaf și răpire, folosind teritoriul ocupat ca o platformă pentru a lansa atacuri împotriva altor țări și forțe armate străine, arată BBC.

Apariția și căderea Statului Islamic

Căderea fortăreței de la Baghuz este un moment major în campania împotriva Statului Islamic în Siria după ce guvernul irakian a declarat victoria împotriva militanților în 2017.

Însă grupul este departe de a fi înfrânt. Oficialii americani cred că gruparea poate avea 15 până la 20 000 de aderenți înarmați activi în regiune, mulți dintre ei în celule adormite, și că se va întoarce la rădăcinile insurgente în încercarea de a reconstrui, potrivit Agerpres.

Chiar și când înfrângerea sa în Baghuz era iminentă, Statul Islamic a lansat o înregistrare audio sfidătoare adresată de purtătorul ei de cuvânt Abu Hassan al-Muhajir, care afirma că califatul este departe de a fi eliminat şi chema susţinătorii să lanseze atacuri asupra ,,duşmanilor” din Occident.

Locația liderului general al grupului, Abu Bakr al-Baghdadi, nu este cunoscută în ciuda faptului că nu ar avea foarte multe locații pentru a se ascunde.

Lupta împotriva Statului Islamic a fost principalul front al războiului din Siria, care a făcut mai mult de 370.000 de victime din martie 2011. Regimul sirian al preşedintelui Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia şi Iran, a recucerit aproape două treimi din teritoriul ţarii.

Războiul din Siria, declanşat de suprimarea demonstraţiilor pro-democratice, a devenit mai complex pe parcursul anilor, cu implicarea unor puteri străine şi grupări jihadiste.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Presa germană: Cheltuielile militare ale Germaniei se apropie de ținta NATO, parțial ca rezultat al pandemiei de coronavirus

Published

on

© Bundeswehr

Cheltuielile Germaniei pentru apărare par să se apropie de ţinta stabilită de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), parţial ca rezultat al pandemiei de coronavirus, informează miercuri cotidianul Rheinische Post, preluat de dpa, informează Agerpres.

Plecând de la ultimul său pronostic economic, Institutul Economic German (IW) estimează că procentul din PIB alocat pentru cheltuielile de apărare este posibil să crească la 1,58% în acest an, scrie cotidianul.

Anul trecut, Germania a cheltuit pentru apărare 1,36% din PIB.

Toate statele membre ale NATO, inclusiv Germania, au promis în urmă cu cinci ani că vor creşte până în 2024 nivelul cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB.

În noiembrie, Germania a raportat cheltuirea pentru sistemul de apărare al NATO a mai mult de 50 de miliarde de euro pentru anul 2020.

Potrivit Ministerului Apărării german, într-un răspuns la întrebări formulate în scris de parlamentara Sevim Dagdelen de la partidul Linke (stânga), cheltuielile militare ale Germaniei ar urma să crească până la 50,4 miliarde de euro în acest an, informează Rheinische Post.

Producţia economică este de aşteptat să se reducă puternic pe fondul pandemiei de coronavirus, ceea ce va duce la creşterea cheltuielilor militare din punct de vedere procentual. Germania a fost criticată de SUA în trecut pentru că nu alocă mai mult pentru cheltuieli militare. 

Citiți și Raport SIPRI: Cheltuielile militare globale, la cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Statele NATO însumează peste jumătate din bugetele alocate apărării în lume

Raportul anual al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), publicat luna trecută, a indicat că Germania, care se situează pe locul 7, în urma Franţei, a înregistrat cea mai mare creştere din topul primilor 15 țări, din perspectiva bugetelor alocate apărării. Cheltuielile Berlinului au crescut cu 10% în 2019.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Parteneriatul Strategic UE-Japonia: Liderii europeni și premierul nipon Shinzo Abe s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus

Published

on

© European Union, 2020

Liderii Uniunii Europene și Japoniei s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus și și-au reiterat angajamentul de a-și îmbunătăți parteneriatul strategic, cu prilejul unei reuniuni virtuale, la 26 mai, potrivit unui comunicat de presă comun emis de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și premierul Japoniei, Shinzō Abe.

În discuțiile lor, liderii au abordat răspunsul la pandemia de coronavirus, subliniind importanța solidarității globale, a cooperării și a multilateralismului eficient. Liderii au discutat despre necesitatea extragerii lecțiilor din situația actuală pentru a preveni viitoarele pandemii și pașii care trebuie făcuți în acest sens.

Bazându-se pe inițiativa de succes „Global Coronavirus Response”, lansată la 4 mai, liderii și-au reafirmat angajamentul pentru colaborare globală și finanțare susținută pentru dezvoltarea și producerea de medicamente antivirale, diagnostice, tratamente și vaccinuri pentru a le pune la dispoziția tuturor la un preț accesibil.

Ilustrând angajamentul UE și al Japoniei de a accelera cooperarea în domeniul cercetării și sănătății, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel și ministrul de stat al Japoniei pentru politica științifică și tehnologică, Naokazu Takemoto, au semnat în marja conferinței video, o scrisoare de intenție privind consolidarea cooperării științifice, tehnologice și pentru inovare. Aceasta include colaborarea dintre Programul de cercetare și dezvoltare japonez Moonshot și Programul Horizon Europe al UE.

Mai departe, președinții von der Leyen și Michel și premierul Abe au subliniat hotărârea lor de a asigura o redresare economică robustă și de a reconstrui economii mai durabile, inclusive și rezistente, în conformitate cu Agenda 2030, Obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris. În acest sens, liderii au subliniat necesitatea de a ajuta țările în curs de dezvoltare cu răspunsul lor la coronavirus, de exemplu prin pachetul de sprijin „Team Europe” de peste 20 de miliarde de euro.

Liderii au discutat, de asemenea, despre consecințele geopolitice ale pandemiei de coronavirus și au reiterat angajamentul lor de a respecta ordinea internațională bazată pe reguli și de a consolida cooperarea practică. În cele din urmă, cei trei și-au reafirmat angajamentul față de parteneriatul strategic UE-Japonia, care a fost consolidat prin Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia și Acordul de parteneriat economic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Crucea Roșie face apel la încetarea atacurilor cibernetice asupra facilităților medicale în timpul pandemiei de COVID-19: Cerem guvernelor să ia ”măsuri imediate şi decisive” pentru a le opri

Published

on

Crucea Roșie a făcut apel la încetarea atacurilor informatice asupra facilităților medicale și de cercetare medicale în timpul pandemiei de coronavirus, în cadrul unei scrisori publicate marți și semnată de reprezentanți ai lumii politice și de afaceri, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Semnatarii au punctat că astfel de atacuri pun în pericol viețile oamenilor și guvernele trebuie să ia ”măsuri imediate și decisive” pentru a le opri.

”Sperăm că guvernele lumii vor lua atitudine şi vor reafirma angajamentele faţă de regulile internaţionale care interzic astfel de acţiuni”, a notat în scrisoare preşedintele Comitetului internaţional al Crucii Roşii, Peter Maurer.

Între cei 42 de cosemnatari se numără preşedintele Microsoft Corp, Brad Smith, şi fostul secretar de stat al SUA Madeleine Albright. Iniţiativa scrisorii îi aparţine Institutului Cyberpeace, organizaţie neguvernamentală a cărei misiune este de a împiedica folosirea internetului pentru a lansa atacuri.

Apelul vine la o lună după ce Republica Cehă a denunțat un atac informatic asupra sectorului său medical, lucru care a atras o reacție virulentă din partea secretarului de stat american Mike Pompeo, care a calificat atacul drept ”profund iresponsabil și periculos” și a atenționat că vinovații trebuie să se ”aștepte la consecințe”. Nici Republica Cehă, nici SUA nu au indicat deocamdată a cui a fost responsabilitatea atacului.

Pe parcursul ultimelor luni, hackerii au luat în vizor mai multe spitale, lansând atacuri cu viruşi informatici, de obicei cu scopul de a cere bani. Alte grupări de piraterie informatică, mai sofisticate, cum sunt cele asociate cu o serie de guverne, au vizat centre de cercetare medicală, cu scopul de a fura date legate de tratamentele pentru COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending