Connect with us

INTERNAȚIONAL

Victorie împotriva terorismului: Gruparea jihadistă Statul Islamic a fost înfrântă în Siria, punând capăt, după cinci ani, califatului islamic autoproclamat

Published

on

Forțele Democrate Siriene (FDS) susținute de SUA declară că “califatul” de cinci ani al grupului Statul Islamic s-a încheiat după ce militanții au fost învinși în Siria, informează Agerpres.

Luptătorii FDS ridică acum steaguri de victorie în Baghuz, ultima fortăreață a grupului jihadist.

La vârful său de putere, Statul Islamic a controlat un teritoriu de 88.000 km pătrați (34.000 km2) care se întinde în Siria și Irak. Însă și acum, în ciuda pierderii masive de teritorii, grupul este încă văzut ca o amenințare majoră la adresa securității globale.

În pofida înfrângerii la Baghouz, Statul Islamic continuă să aibă o prezenţă ,,reziduală” în regiuni vaste din Irak şi în zonele deşertice din Siria, potrivit unei hărţi prezentate public în această săptămână de preşedintele american, Donald Trump, elaborată de o agenţie de informaţii a SUA, scrie EFE, preluat de Agerpres.

De asemenea, gruparea jihadistă își păstrează prezența în regiune și are filiale în alte țări, cum ar fi Nigeria, Yemen, Afganistan și Filipine.

Cum s-a desfășurat bătalia finală?

Ultimul asalt al SDF asupra ultimului bastion al Statului Islamic, la Baghouz, lansat la începutul lunii februarie, a fost ultima fază a unei operaţiuni lansate în septembrie 2018 pentru a elimina gruparea din ultimele zone aflate sub controlul său din Siria. De atunci, operaţiunile au fost încetinite, mai ales în ultima lună, din cauza prezenţei a mii de civili în Baghouz, dintre care majoritatea au fost evacuaţi înainte de asaltul final.

De la reluarea campaniei militare a forţelor antijihadiste în septembrie trecut, peste 750 de combatanţi FDS au murit în lupte şi un număr aproape dublu de jihadişti, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.

Alianța a fost nevoită să încetinească ofensiva luna aceasta după ce a ieșit la iveală că în zonă exista și un număr mare de civili, adăpostiți în clădiri, corturi și tuneluri. Mii de femei și copii, cetățeni străini printre aceștia, au fugit din cauza luptelor și a penuriei grave de alimente pentru a se deplasa la taberele conduse de FDS pentru persoanele strămutate.

Mulți luptători ai Statului Islamic au abandonat Baghuz, dar cei care au rămas au continuat rezistența, trimițând sinucigași înarmați cu bombe înaintea forțelor ofensive.

Cu toate acestea, Forțele Democratice Siriene ,,declară eliminarea totală a așa-numitului califat și înfrângerea teritorială a ISIS în proporție de 100% [grupul SI]”, a transmis pe Twitter Mustafa Bali, șeful biroului de presă al FDS.

,,În această zi unică, comemorăm mii de martiri ale căror eforturi au făcut posibilă victoria”, mai scrie acesta.

Președintele american Donald Trump a declarat că Statul Islamic a fost învins încă de la sfârșitul anului trecut, anunțând planurile de retragere a trupelor americane, o mișcare care i-a îngrijorat pe aliați și care a determinat demisia unor înalți oficiali. Casa Albă a declarat, însă, că unele forțe americane vor rămâne în regiune, potrivit BBC.

De ce există încă preocupări legate de Statul Islamic?

Statul Islamic a crescut din organizația teroristă al-Qaeda în Irak, în urma invaziei conduse de SUA  în 2003. Formațiunea jihadistă a aderat la revolta împotriva președintelui sirian Bashar al-Assad în 2011. Până în 2014, a confiscat terenuri în ambele țări și a proclamat un ,,califat”.

Statul Islamic s-a impus prin teroare peste aproape 8 milioane de persoane și a generat miliarde de dolari din petrol, extorcare, jaf și răpire, folosind teritoriul ocupat ca o platformă pentru a lansa atacuri împotriva altor țări și forțe armate străine, arată BBC.

Apariția și căderea Statului Islamic

Căderea fortăreței de la Baghuz este un moment major în campania împotriva Statului Islamic în Siria după ce guvernul irakian a declarat victoria împotriva militanților în 2017.

Însă grupul este departe de a fi înfrânt. Oficialii americani cred că gruparea poate avea 15 până la 20 000 de aderenți înarmați activi în regiune, mulți dintre ei în celule adormite, și că se va întoarce la rădăcinile insurgente în încercarea de a reconstrui, potrivit Agerpres.

Chiar și când înfrângerea sa în Baghuz era iminentă, Statul Islamic a lansat o înregistrare audio sfidătoare adresată de purtătorul ei de cuvânt Abu Hassan al-Muhajir, care afirma că califatul este departe de a fi eliminat şi chema susţinătorii să lanseze atacuri asupra ,,duşmanilor” din Occident.

Locația liderului general al grupului, Abu Bakr al-Baghdadi, nu este cunoscută în ciuda faptului că nu ar avea foarte multe locații pentru a se ascunde.

Lupta împotriva Statului Islamic a fost principalul front al războiului din Siria, care a făcut mai mult de 370.000 de victime din martie 2011. Regimul sirian al preşedintelui Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia şi Iran, a recucerit aproape două treimi din teritoriul ţarii.

Războiul din Siria, declanşat de suprimarea demonstraţiilor pro-democratice, a devenit mai complex pe parcursul anilor, cu implicarea unor puteri străine şi grupări jihadiste.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă: Vizita în SUA va fi orientată spre rezultate. Vom semna un memorandum pe energie și un document cu Banca Mondială în domeniul sănătății

Published

on

© Guvernul României

România va semna o serie de înțelegeri în cadrul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației române conduse de premierul Viorica Dăncilă, care va începe duminică, 22 septembrie, potrivit declarațiilor de astăzi ale șefei Guvernului, transmite Agerpres.

Viorica Dăncilă a precizat că vizita în SUA este orientată spre ,,rezultate”, în acest sens delegația română va avea o serie de întâlniri cu membri ai administrației americane, ai organizațiilor internaționale și ai mediului de afaceri.  

,,Voi pleca duminică în Statele Unite ale Americii, este o vizită de lucru, vom semna şi un memorandum pe energie, nu ne ducem să facem poze, ne ducem ca să avem rezultate în urma acestei vizite. Ne vom întâlni acolo şi cu un număr mare al oamenilor de afaceri, unde le vom vorbi despre avantajele investiţiilor în România, despre predictibilitate. Voi fi însoţită de domnul ministru Teodorovici, de domnul ministru Leş, vom avea o discuţie şi pe Ministerul Apărării, vom avea o discuţie şi în domeniul Sănătăţii, vom semna cu Banca Mondială, cu doamna Sorina Pintea. Vom avea mai multe întâlniri. În acelaşi timp, vreau să ne întâlnim acolo şi cu comunitatea românilor din Statele Unite, pentru că eu cred că trebuie să-i ascultăm şi pe dânşii şi de fiecare dată când merg în afara graniţelor ţării îmi face o plăcere deosebită să mă întâlnesc cu românii din orice ţară s-ar afla, acelaşi lucru l-am făcut şi în Portugalia şi în alte ţări “, a declarat Viorica Dăncilă într-o conferinţă de presă organizată la finalul şedinţei Comitetului Executiv Judeţean al PSD Caraş Severin, întrebată despre vizita pe care o va efectua în SUA.

Marți, prim-ministrul sublinia că scopul vizitei în SUA este aprofundarea Parteneriatului strategic, în special pe dimensiunea economică.

Potrivit declarațiilor de la Palatul Victoria, premierul va prezenta oamenilor de afaceri americani oportunitățile de investiții din România. Din delegația română vor face parte și câțiva membri ai Guvernului. 

,,Consolidăm relaţiile cu statele membre UE dar, în acelaşi timp, aprofundăm Parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA. Duminică, voi începe o vizită de lucru în SUA, alături de mai mulţi membri ai Cabinetului, în cadrul căreia voi avea întâlniri cu oficiali americani. Vizita de lucru va avea şi o componentă economică puternică şi va fi un bun prilej să prezentăm investitorilor americani oportunităţile de afaceri din România”, a declarat premierul la Palatul Victoria.

Cea mai recentă vizită a premierului în SUA s-a desfășurat în perioada 24-26 martie cu ocazia participării sale la conferința internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), de la Washington. Tot atunci,Viorica Dăncilă a anunțat , în susținerea discursului inaugural al evenimentul că ambasada României în Israel se va muta de la Tel Aviv la Ierusalim, anunț care a creat nemulțumiri adânci, pe plan intern, din partea președintelui Klaus Iohannis, care a acuzat-o pe Dăncilă de depășirea atribuțiilor, cât și pe plan extern în marja relațiilor cu lumea arabă. 

De asemenea, în marja participării la conferința AIPAC, prim-ministrul României a avut întrevederi la Washington cu câțiva membri ai administrației americane, printre care vicepreședintele SUA, Mike PenceSecretarul de Stat pentru Comerț, Wilbur RossNancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, cea din urmă fiind prima reuniune de acest tip după zece ani, precum și cu reprezentanții mediului de afaceri american cu investiții în România.

Continue Reading

NEWS

Andrei Țărnea, comisarul Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Andrei Țărnea, comisar al Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler, pentru contribuția deosebită la succesul Sezonului ca proiect bilateral unic de diplomație publică și culturală, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, anunță MAE printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Alături de acesta au mai fost decorați și actorul Ion Dichiseanu, sculptorul Alexandru Ghilduş, istoricul Georgeta Filitti, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, Paulina Popoiu și artistul plastic Henri Mavrodin.

Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer – lui Ion Dichiseanu şi lui Alexandru Ghilduş; Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler – lui Henri Mavrodin, Paulei Popoiu, Georgetei Filitti, lui Ernest Oberlander-Târnoveanu, potrivit Agerpres.

Andrei Țărnea le-a mulțumit tuturor celor care ”au uitat de clișee și au acceptat să fie parte din acest exercițiu de curaj în care cultura a fost parte esențială a unui ansamblu de politică externă și europeană. Timp de 8 luni, Sezonul România-Franța 2019 a dezvăluit dinamismul și imaginația creatorilor și companiilor, ca o oglindă a societăților noastre, ancorate în secolul XXI, dar urmărind istoria împărtășită și francofonia comună. Astfel, a reafirmat atașamentul nostru față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării”, mai menționează sursa amintită mai sus.

Sezonul România-Franța 2019 a fost un proiect politico-cultural comun la cel mai înalt nivel, a cărui desfășurare a coincis cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, dar și cu celebrarea a două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României moderne, respectiv centenarul sfârșitului primului Război Mondial. Scopul proiectului a vizat: actualizarea imaginii și percepției celor două popoare unul față de celălalt; întărirea legăturilor economice, științifice, culturale si de societate care unesc cele două țări; demonstrarea dinamismului și a imaginației creatorilor și mediului de afaceri din cele două țări; reafirmarea atașamentului celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării. 

Sezonul România-Franţa 2019 a fost organizat de opt ministere, de Ambasada României la Paris şi de Institutul Cultural Român, din partea României. Din partea Franţei organizatorii au fost: Institutul Francez cu sprijinul a șapte ministere și al Ambasadei Franţei la Bucureşti, al reţelei filialelor Institutului Francez din România şi al Alianţelor franceze.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina și Rusia sunt de acord, în principiu, ca noul contract privind tranzitul de gaze către UE să respecte normele energetice europene

Published

on

Ucraina și Federația Rusă sunt de acord, în principiu, ca viitorul contract privind tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa să fie întocmit pe baza legislației Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu portofoliul Uniunii Energetice, Maroš Šefčovič, relatează Radio Europa Liberă și Agerpres.

Joi au avut loc la Bruxelles discuţii trilaterale privind tranzitul de gaze naturale între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană,  însă negocierile vor continua şi luna viitoare pentru a se ajunge la un acord începând din ianuarie 2020. 

Comisia dorește să asigure un tranzit neîntrerupt de gaze din Rusia prin Ucraina și mai departe către UE. Contractul curent de tranzit între Naftogaz și Gazprom este valabil până la sfârșitul lunii decembrie 2019. În 2018, 40% din gazul furnizat de Rusia către UE a fost livrat în cadrul acestui contract.

Šefčovič a declarat că negocierile trilaterale cu privire la gaze au făcut pași în direcția bună, existând o convergență a pozițiilor. El a menționat că durata unui contract viitor, volumele și stabilirea tarifelor urmează să fie abordate în timpul consultărilor interministeriale cu reprezentanți Gazprom și Naftogaz: „Am fost de acord să revenim la masa discuțiilor la nivel politic până la sfârșitul lunii octombrie”, a spus oficialul european.

© European Commission

Conform lui Šefčovič, Rusia, Ucraina și UE au discutat despre modul în care normele energetice ale UE ar trebui să fie reflectate în cadrul legal al unui contract viitor, despre durata corespunzătoare a acestui contract, volumele necesare și flexibilitatea acestora, precum și despre stabilirea tarifelor și arbitrajul de la Stockholm.

În joc sunt cele aproximativ 3 miliarde de dolari din taxele anuale pe care Ucraina le primește de la Rusia pentru transmiterea gazului către țările UE.

Cu toate acestea, aceste fluxuri s-ar putea diminua sau opri cu totul, întrucât Moscova urmărește, prin proiectul Nord Stream 2, construirea unei conducte sub Marea Baltică, care să ocolească Ucraina și care ar putea intra în funcțiune chiar din primăvara anului 2020.

Ucraina intenționează să obțină de la Rusia o plată importantă pentru folosirea conductelor sale la transportul gazelor rusești spre Europa de anul viitor, însă Rusia nu a răspuns încă la propunerea sa, potrivit declarației de vineri a directorului general al companiei energetice de stat Naftogaz, Andriy Kobolyev, transmit DPA şi Reuters, preluat de Agerpres. 

,,Căutăm deplina recuperare a tuturor costurilor relevante, inclusiv recuperarea valorii reziduale a sistemului ucrainean de transport a gazelor. Nu dăm publicităţii cifrele, dar este vorba de o valoare mare”, a declarat Kobolyev la un eveniment public desfăşurat la Bruxelles.

 Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

Kievul a intrat în negocierile trilaterale de la Bruxelles în sprijinul propunerii UE de a primi fluxuri de cel puțin 60 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an, sau aproximativ 75% din ceea ce a tranzitat Rusia prin Ucraina în 2018.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce guvernul ucrainean a adoptat o rezoluție de a separa gestionarea rețelei naționale de conducte de gaz de Naftogaz, compania enegetică de stat. De la 1 ianuarie, o nouă entitate de stat va gestiona tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a elimina posibilele conflicte de interese și pentru a crește transparența pe piața energiei.

În calitate de membru al Comunității Energetice a UE, Ucraina se angajează să respecte reglementările energetice ale UE.

Vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că apreciază „abordarea constructivă” a ministrului ucrainean pentru energie și protecție a mediului, Oleksiy Orzhel, a ministrului rus al energiei, Alexander Novak, precum și a CEO-ului Naftogaz, Andriy Kobolev, și CEO-ului Gazprom, Alexey Miller.

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei din Federația Rusă Alexander Novak

„Atmosfera era pozitivă în încăpere. Am făcut pași în direcția corectă astăzi. Cu alte cuvinte, s-a observat convergența pozițiilor cu privire la unele aspecte ”, a spus Šefčovič.

„În primul rând și cel mai important, ambele părți au convenit în principiu că un viitor contract se va baza pe legislația UE. Am spus clar părții ruse că Ucraina implementează treptat regulile energetice ale UE, iar un contract viitor trebuie să le respecte”, a spus acesta adăugând că,,în același timp, Gazprom cunoaște bine normele UE în relațiile sale comerciale cu companiile de gaze europene. Prin urmare, acesta ar fi un teritoriu binecunoscut ”.

Potrivit lui Šefčovič, partea rusă a cerut asigurări cu privire la transpunerea legislației UE în dreptul ucrainean.

„Vom accelera activitatea Comunității Energetice a UE, astfel încât transpunerea să fie la timp și corectă. În acest context, vestea bună este că avem progrese clare în ceea ce privește separarea de Naftogaz. Guvernul ucrainean a făcut o prioritate din asta  și l-am felicitat pe ministru pentru adoptarea unui plan de acțiune / foaie de parcurs, ieri, care deschide calea pentru a fi stabilit un operator de sisteme de transport independent și certificat conform legislației UE până la sfârșitul acestui an. Am apreciat că directorul general al unei companii formate a fost prezent și astăzi aici”, a lămurit Šefčovič.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending