Connect with us

ROMÂNIA

Comisarul european Corina Crețu transmite că, pentru perioada 2021-2027, România ar urma să primească, prin Politica de coeziune, aproape 31 de miliarde de euro, cu 6 miliarde mai mult față de actuala perioadă de programare

Published

on

Comisarul european pentru Politică Regională Corina Crețu transmite că politica de coeziune este cel mai important instrument de investiții al Uniunii Europene, iar România este unul dintre principalii beneficiari ai acestor investiții, potrivit unei postări pe Facebook.

Corina Crețu a vorbit despre dezvoltarea economică a României și reducerea decalajelor regionale în urma absorbției de fonduri europene, dar și despre oportunitățiile de investiții post-2020 în cadrul unei mese rotunde  cu tema ,,Priorități de investiții în România”, organizate la sediul Reprezentanței Comisiei Europene de la București, ieri, 22 martie. 

,,Cu ajutorul fondurilor europene, România a reușit să se dezvolte economic și să reducă parte din decajele sociale la nivelul țării. Din 2007 până în prezent, peste 2.700 de întreprinderi au fost sprijinite cu bani europeni în eforturile lor de a deveni mai competitive; o parte din infrastructura de transport rutier și feroviar a fost modernizată, au fost modernizați 370 de km de drumuri județene, iar alți 2400 de km de drumuri județene au fost reabilitați”, scrie comisarul european referitor la bilanțul realizărilor României în baza fondurilor europene.

,,De asemenea, datorită investițiior europene în proiecte de creștere a eficienței energetice, 60. 000 de apartamente au fost reabilitate termic”, mai spune aceasta.

Corina Crețu anunță că, pentru perioada 2021-2027, România ar urma să primească, prin Politica de coeziune, aproape 31 de miliarde de euro, cu 6 miliarde mai mult față de actuala perioadă de programare.

@Corina Crețu/Facebook

De asemenea, ministrul fondurilor europene Rovana Plumb, care a fost prezentă alături de comisarul european, declara că Romania are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare-cheie precum cercetare publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate si servicii sociale.

,,Asigurarea infrastructurii de bază este o premisă pentru dezvoltarea Pieței Unice și implementarea regulilor acesteia, concomitent cu asigurarea unui nivel ridicat al calității vieții cetățenilor într-un mod echitabil in toata Uniunea”, a subliniat ministrul, vorbind despre prioritățile de investiții în următoarea perioadă de programare financiară europeană.

Citiți și Rovana Plumb, despre prioritățile de investiții din fonduri europene ale României pentru perioada 2021-2027: ,,Vom miza, în următoarea perioadă de programare, pe investiții în noi modele de business, pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora”

Ministrul a mai adaugat că țara noastră va miza, în următoarea perioadă de programare, pe investiții în noi modele de business, pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora. 

Comisarul Crețu a mai transmis că  speră că ,,autoritățile române vor ști să utilizeze eficient această oportunitate istorică de dezvoltare cu ajutorul fondurilor europene”

Amintim faptul că tot ieri, înaintea mesei rotunde, a avut loc conferința cu tema „Semestrul european: Raportul de țară pentru România 2019”, în cadrul căreia comisarul european pentru Politică Regională a vorbit despre concluziile negative ale experților de la Bruxelles, dar și despre recomandările pe care Comisia le face către autoritățile române pentru ameliorarea dezechilibrelor macroeconomice. La eveniment a mai fost prezent și ministrul finanțelor publice Eugen Teodorovici care și-a prezentat viziunea administrativă asupra raportului publicat de Comisie la finele lunii februarie, document pe care oficialul român îl contestă.

Citiți și Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, îi amintește lui Eugen Teodorovici că rapoartele de țară ale Comisiei Europene nu au ca obiectiv pedepsirea statelor membre, ci ajutarea lor, după ce ministrul finanțelor a afirmat că încadrarea României în categoria statelor cu dezechilibre macroeconomice este subiectivă și nejustificată

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Laura Codruța Kövesi a votat în diaspora: Procurorul-șef al Uniunii Europene și-a exprimat dreptul la vot la Ambasada României în Finlanda

Published

on

© Ambasada României în Finlanda/ Facebook

Șefa Parchetului Public European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, a votat vineri la Helsinki pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a anunțat, Ambasada României în Finlanda, pe contul de Facebook.

Procurorul european, dna Laura Codruta Kovesi, a votat la sectia 118, la Helsinki”, a scris Ambasada, publicând două fotografii cu șefa EPPO și membrii secției de votare. 

Peste 56.000 de români au votat în diaspora, până vineri după-amiază, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până vineri la ora 16:46, au votat 57.011 de cetățeni români. 39.508 și-au exprimat dreptul la vot la secțiile deschise în străinătate, iar 17.503 au optat pentru votul prin corespondență.

Urmăriți și 🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 57.000 de cetățeni au votat deja

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votareAcestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Alegeri prezidențiale 2019: Peste 50.000 de români din diaspora au votat deja în turul al doilea al alegerilor prezidențiale

Published

on

Peste 50.000 de români au votat în diaspora, până vineri după-amiază, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până vineri la ora 16:00, au votat 50.221 de cetățeni români. 32.718 și-au exprimat dreptul la vot la secțiile deschise în străinătate, iar 17.503 au optat pentru votul prin corespondență.

Potrivit Hotnews.ro, cei mai mulți români au votat în Italia – 4.073, dintre care 4.018 la secțiile de votare și 55 prin corespondență. În Spania au votat 3.797, dintre care 3.751 la secțiile de votare și 46 prin corespondență, în Germania – 3.276, dintre care 2.974 la secțiile de votare organizate pentru turul II al alegerilor prezidențiale 2019 și 302 prin corespondență. În Marea Britanie, au votat 2.886 de români, dintre care 2.577 la secțiile de votare, iar restul prin corespondență.

Urmăriți și 🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 50.000 de cetățeni au votat deja

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votareAcestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending