Occidentul a risipit momentul său unipolar, în care se putea impune o nouă structură de securitate in Europa, la care Rusia ar fi trebuit să achieseze, este de părere eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), potrivit unei postări pe Facebook, în care acesta pune le îndoială viabilitatea arhitecturii de securitate europene după Războiul Rece, precum și actualitatea structurală a ONU sau OSCE.
„Un moment istoric pierdut? Ar fi fost posibilă negocierea unei noi arhitecturi de securitate Euro-Atlantice după anul 2000? Sunt aproape 50 de ani de la momentul semnării Actului Final de la Helsinki, în 1975, o înțelegere ce ar fi trebuit să asigure stabilitatea și securitatea statelor europene pentru decenii. Dar a reușit acest lucru? Cât de viabilă și validă mai este această arhitectură? Mergând in paralel, mai este de actualitate structura Organizației Națiunilor Unite? Mai răspunde realităților si provocărilor momentului? Multe voci spun că nu, și că o reformă este absolut necesară. Putem spune același lucru cu privire la structura OSCE? Oare ar fi putut comunitatea internațională să găsească o nouă formulă de conviețuire cu Rusia post-sovietică, de pe o poziție de clară superioritate, cândva în anii ’90 sau 2000?”, scrie Vlad Nistor.
Eurodeputatul mai este de părere că asertivitatea Rusiei în relațiile externe a crescut până în punctul în care a lansat o invazie asupra unui vecin din cauza dezinteresului manifestat de administrațiile Obama și Trump față de Europa, în special față de zona de est.
„Ne reamintim că, începând cu anul 2008 (momentul in care Bucureștiul a găzduit un Summit NATO de importanță deosebită), Rusia lui Putin a devenit din ce în ce mai asertivă în relațiile externe. Reamintim războiul împotriva Georgiei, cerințele președinților Putin și Medvedev de a discuta o nouă arhitectură de securitate în Europa, care să țină cont de interesele Rusiei, momentul primului atac împotriva Ucrainei în 2014, implicarea în conflictul din Siria și proiectarea forței militare ruse in Orientul Mijlociu, razboiul recent din Nagorno-Karabah. Descreșterea interesului SUA, mai ales în timpul Administrației Obama, cât și în cea a lui Donald Trump, pentru afacerile Europene, a cauzat, într-o măsură deloc de neglijat, acest reviriment militarist al Rusiei. Consider că Occidentul a risipit momentul său unipolar, în care se putea impune o nouă structură de securitate in Europa, la care Rusia ar fi trebuit să achieseze, așa cum s-a întâmplat cu URSS-ul în 1975. Slăbiciunile și șovăielile lumii libere au permis, din păcate, (re)nașterea unui monstru. Conjunctura actuală a lumii libere este una fericită, datorită forței și coerenței Administrației Biden, ce a reușit să insufle statelor din zona Trans-Atlantică încredere și coeziune”, mai afirmă Vlad Nistor.
