Connect with us

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Occidentul a risipit momentul său unipolar, în care se putea impune o nouă structură de securitate in Europa, la care Rusia ar fi trebuit să achieseze

Published

on

© vladnistor.ro

Occidentul a risipit momentul său unipolar, în care se putea impune o nouă structură de securitate in Europa, la care Rusia ar fi trebuit să achieseze, este de părere eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), potrivit unei postări pe Facebook, în care acesta pune le îndoială viabilitatea arhitecturii de securitate europene după Războiul Rece, precum și actualitatea structurală a ONU sau OSCE.

 

„Un moment istoric pierdut? Ar fi fost posibilă negocierea unei noi arhitecturi de securitate Euro-Atlantice după anul 2000? Sunt aproape 50 de ani de la momentul semnării Actului Final de la Helsinki, în 1975, o înțelegere ce ar fi trebuit să asigure stabilitatea și securitatea statelor europene pentru decenii. Dar a reușit acest lucru? Cât de viabilă și validă mai este această arhitectură? Mergând in paralel, mai este de actualitate structura Organizației Națiunilor Unite? Mai răspunde realităților si provocărilor momentului? Multe voci spun că nu, și că o reformă este absolut necesară. Putem spune același lucru cu privire la structura OSCE? Oare ar fi putut comunitatea internațională să găsească o nouă formulă de conviețuire cu Rusia post-sovietică, de pe o poziție de clară superioritate, cândva în anii ’90 sau 2000?”, scrie Vlad Nistor.

Eurodeputatul mai este de părere că asertivitatea Rusiei în relațiile externe a crescut până în punctul în care a lansat o invazie asupra unui vecin din cauza dezinteresului manifestat de administrațiile Obama și Trump față de Europa, în special față de zona de est.

„Ne reamintim că, începând cu anul 2008 (momentul in care Bucureștiul a găzduit un Summit NATO de importanță deosebită), Rusia lui Putin a devenit din ce în ce mai asertivă în relațiile externe. Reamintim războiul împotriva Georgiei, cerințele președinților Putin și Medvedev de a discuta o nouă arhitectură de securitate în Europa, care să țină cont de interesele Rusiei, momentul primului atac împotriva Ucrainei în 2014, implicarea în conflictul din Siria și proiectarea forței militare ruse in Orientul Mijlociu, razboiul recent din Nagorno-Karabah. Descreșterea interesului SUA, mai ales în timpul Administrației Obama, cât și în cea a lui Donald Trump, pentru afacerile Europene, a cauzat, într-o măsură deloc de neglijat, acest reviriment militarist al Rusiei. Consider că Occidentul a risipit momentul său unipolar, în care se putea impune o nouă structură de securitate in Europa, la care Rusia ar fi trebuit să achieseze, așa cum s-a întâmplat cu URSS-ul în 1975. Slăbiciunile și șovăielile lumii libere au permis, din păcate, (re)nașterea unui monstru. Conjunctura actuală a lumii libere este una fericită, datorită forței și coerenței Administrației Biden, ce a reușit să insufle statelor din zona Trans-Atlantică încredere și coeziune”, mai afirmă Vlad Nistor. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Calitatea de membru NATO și forța militară și economică a Turciei nu exonerează guvernul de la Ankara de responsabilitatea încălcării flagrante a drepturilor omului și principiilor statului de drept

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Calitatea de membru NATO și forța militară și economică a Turciei nu exonerează guvernul de la Ankara de responsabilitatea încălcării flagrante a drepturilor omului și principiilor statului de drept, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), luni, în plenul Parlamentului European, cu ocazia unei dezbateri asupra situației drepturilor omului și a statului de drept în această țară. 

„Trăim într-o lume extrem de bizară, trăim într-o lume cu provocări enorme, trăim într-o lume în care Europa se confruntă după atâtea zeci de ani cu un adevărat război, iar guvernul de la Ankara știe să joace o carte politică și diplomatică bazându-se în mod esențial pe argumentele sale militare și economice, dar mai ales pe argumentele sale diplomatice. Toate acestea, însă, împreună cu calitatea de aliat al Republicii Turcia cu cele mai multe dintre țările noastre, ca membru al NATO nu exonerează guvernul de la Ankara din responsabilitatea încălcării atât de flagrante, repetate și agresive a drepturilor omului și a tuturor principiilor statului de drept. Iar ceea ce în ultima vreme guvernul de la Ankara face în raport cu Republica Cipru și în raport cu Grecia depășește cu totul imaginația cuiva spera să trăiască într-o lume a păcii”, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor. 

Deși relațiile UE-Turcia s-au îmbunătățit ușor în ultima vreme, deputații europeni sunt îngrijorați de deteriorarea continuă a drepturilor fundamentale și a statului de drept în această țară.

În acest sens, în cadrul unei dezbateri, luni, cu comisarul pentru vecinătate și extindere, Oliver Várhelyi, deputații europeni au avertizat Turcia că trebuie să își îmbunătățească situația drepturilor omului și a statului de drept dacă se dorește continuarea negocierilor de aderare.

Din cauza lipsei de eforturi pro-democratice, negocierile de aderare cu Turcia au fost efectiv în impas din 2018.

Plenul va vota marți asupra unei rezoluții în contextul raportului anual privind Turcia. 

 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Atenția acordată de NATO întregului Flanc Estic s-a schimbat odată cu realizarea importanței geostrategice a Mării Negre

Published

on

© vladnistor.ro

Atenția acordată de NATO întregului Flanc Estic s-a schimbat odată cu realizarea importanței geostrategice a Mării Negre pentru stabilitatea regională, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeană.ro. 

Întrebat despre preferința țărilor estice din Uniunea Europeană pentru opțiunea transatlantică în detrimentul motorului franco-german, eurodeputatul Vlad Nistor a arătat ca nu doar contextul regional, respectiv comportamentul agresiv al Federației Ruse, a justificat această înclinație, ci și reechilibrarea atenției NATO, în special a SUA, asupra statelor din partea de sud a Flancului Estic și asupra Mării Negre, o zonă a cărei importanță geostrategică a crescut odată cu exacerbarea tensiunilor din zonă.

„Contextul a făcut ca opțiunea transatlantică în partea aceasta a lumii să fie mult mai consistentă decât era înainte. Ceea ce s-a întâmplat foarte important este că și din partea cealaltă, de la Washington sau din marile capitale europene occidentale, atenția acordată Flancului Estic s-a schimbat. A fost aberant, însă, din prima clipă, faptul că Alianța se gândea la consolidarea părții de nord a Flancului Estic, țările baltice și Polonia, și abia acum și-au dat seama că de fapt, în afară de intervenții formale, cu excepția scutului de la Deveselu, mai există pe Flancul Estic și țări precum Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria și că acesta nu este complet decât până la capăt. Și importanța Turciei, care face parte tot din acest flanc, crește pentru NATO, înțelegându-se acum un lucru care se discută de la începutul acestui mileniu, adică creșterea importanței geostrategice a Mării Negre, pentru că multe tensiuni esențiale pentru lumea de astăzi și pentru lumea de mâine pot pleca din această zonă. Ori Alianța a înțeles în sfârșit importanța sa”, a explicat Vlad Nistor. 

Amintim că România a cerut în repetate rânduri, de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, într-o manieră echilibrată şi unitară, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. 

În acest sens, România găzduiește pe teritoriul său un Grup de Luptă al NATO cu prezență înaintată (Battle Group Forward Presence – BGFP), condus de Franța și mobilizat ca parte a Forței de Reacție Rapidă, declanșată pentru prima oară după summit-ul Alianței din 25 februarie, prin trimiterea în țara noastră a unui detașament de 500 de militari din partea națiunii din Hexagon, țara care asigură comanda militară a „vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați.

De asemenea, drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

Astfel, pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, Portugalia a trimis 222 de militari, iar Olanda va trimite aproximativ 200 de militari.

Și SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre.

România este statul membru NATO de pe flancul estic care beneficiază de a treia cea mai mare prezență militară aliată pe teritoriul său în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, peste 3.000 de militari care provin din SUA, Franța, Belgia și Portugalia, în timp ce recent Marea Britanie a dislocat 150 de militari și patru avioane de luptă pentru conducerea misiunii de poliție aeriană întărită a Alianței.

Săptămâna trecută, România și Polonia au pledat  la Varșovia, pentru tranziția de la prezență înaintată la apărare înaintată NATO pe flancul estic, inclusiv cu prezență militară aliată permanentă, un pas considerat necesat pentru consolidarea substanțială pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic.

În total, NATO dispune de 40.000 de soldați sub comanda sa directă, la care se adaugă 100.000 de militari americani, 130 de avioane de luptă aliate plasate la alertă maximă și 140 de nave de luptă.

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Poziția centrală a PPE este esențială pentru echilibrul Parlamentului European și al Europei în contextul extremismelor de dreapta sau de stânga

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Poziția centrală a Partidului Popular European (PPE) este esențială pentru echilibrul Parlamentului European și al Europei în contextul apariției în ultima vreme a extremismelor de dreapta sau de stânga, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeană.ro, înaintea Congresului PPE de la Rotterdam. 

Întrebat despre viitorul PPE, în perspectiva influenței exercitate în Uniunea Europeană în contextul în care configurația guvernelor statelor membre nu mai arată în prezent predominanța popularilor europeni, ci o imagine destul de neomogenă, cu socialiști, conservatori sau alianțe de partide de diferite culori politice exercitând puterea, Vlad Nistor a evidențiat rolul pe care partidul transnațional îl poate juca în continuarea pentru echilibrarea diferitelor tendințe:

„(Viitorul este) complicat. Singurul lucru cert este că vom avea un nou președinte în persoana lui Manfred Weber. Dincolo de asta, (viitorul) depinde în mare măsură de felul în care decidenții politici din toate partidele PPE, din toate țările UE, vor ști să se compatibilizeze cu noile realități, pe de-o parte, iar pe de alta, depinde și de ce va face PPE. Pentru că nu este în momentul său de absolută glorie. Nu este în momentul în care să poată pune la masă pe șeful guvernului german, pe președintele Franței și pe președintele Italiei, cum se întâmpla cu 15 ani în urmă. PPE nu mai este în acel moment. Asta se vede și în numărul membrilor grupului PPE din Parlamentul European și, cu toate acestea, Partidul Popular European a dat, și sunt convins că și la următoarele alegeri (europene) va da din nou, cei mai mulți membri ai Parlamentului European. Este adevărat că de multe ori în Parlamentul European sunt tot felul de alianțe împotriva PPE, dar există și momente în care decide împreună cu alte partide, grupuri politice democratice. Pentru că până la urmă despre asta este vorba: vedem în ultima vreme tot felul de extremisme, fie că sunt de dreapta, fie că sunt de stânga, ori poziția centrală a PPE este esențială pentru echilibrul Parlamentului și al Europei.”

Congresul Partidului Popular European (PPE) va avea loc la 31 mai și 1 iunie 2022 la Rotterdam, în Olanda.

Co-găzduit de Christen-Democratisch Appèl (CDA), președintele PPE Donald TUSK și secretarul general al PPE Antonio LÓPEZ-ISTÚRIZ, Congresul se va concentra pe apărarea democrației și reafirmarea valorilor PPE.

Totodată, Congresul va alege președinția PPE, inclusiv președintele, vicepreședinții, trezorierul și secretarul general.

Manfred Weber (CSU, Germania), în prezent președintele grupului PPE din Parlamentul European, candidează pentru funcția de președinte al formațiunii transnaționale. Pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează, politicieni din mai multe state membre, printre care și România: Esther de Lange, CDA, Țările de Jos; Mariya Gabriel, GERB, Bulgaria; Esteban Gonzalez Pons, Partido Popular, Spania; Johannes Hahn, Die Volkspartei, Austria; Andrzej Halicki, Platforma Civică, Polonia; David McAllister, CDU, Germania; Siegfried Mureșan, PNL, România, Petteri Orpo, Kokoomus, Finlanda;  Franck Proust, Les Républicains, Franța;  Dubravka Šuica, HDZ, Croația; și Antonio Tajani, Forza Italia, Italia.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA27 mins ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

ROMÂNIA1 hour ago

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

ROMÂNIA1 hour ago

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

NATO4 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

G75 hours ago

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

NATO5 hours ago

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

G75 hours ago

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

NATO4 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO5 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Team2Share

Trending