Connect with us

SCHENGEN

World Economic Forum: Cele mai afectate state din UE în eventualitatea unui colaps al spațiului Schengen

Published

on

Colapsul spațiului Schengen ar putea costa Uniunea Europeană până la 1.4 trilioane de euro în următorul deceniu, arată un studiu realizat de Fundația Bertelsmann publicat luni, informează World Economic Forum.

no schengenStudiul a estimat că, în eventualitatea în care cel mai sumbru scenariu s-ar adeveri, și anume reintroducerea controlului la granițele Uniunii care ar determina o creștere a prețului produselor de import cu până la 3 procente, costurile pentru cea mai mare economie europeană, Germania, s-ar ridica la 235 de miliarde de euro în intervalul  2016-2025, cele ale Franței atingând un prag de 244 de miliarde de euro în același cadru temporal.

Studiul arată că, dacă prețul produselor de import ar crește cu un procent, dispariția spațiului Schengen ar costa Uniunea Europeană aproximativ 470 de miliarde de euro în următorul deceniu. Costurile ar putea crește până la 1.4 trilioane de euro sau până la aproximativ 10 procente din PIB-ul celor 28 de state membre, dacă cel mai sumbru scenariu se va adeveri. „Dacă se va reintroduce controlul la granițele statelor membre, se va exercita o presiune suplimentară asupra creșterii economice și așa destul de fragilă”, a menționat Aart De Geus, președintele Fundației Bertelsmann.

FOTO: World Economic Forum

FOTO: World Economic Forum

Spațiul Schengen a fost stabilit cu 30 de ani în urmă iar acum numără 26 de state, 22 dintre acestea fiind și membre ale blocului comunitar. Libera circulație a fost amenințată în ultima jumătate de an din cauza valului de refugiați care au pătruns în Europa, marea majoritate a acestora venind din Orientul Mijlociu și Africa.

Pentru a stopa valul de migranți și pentru a ști cu exactitate cine pătrunde pe teritoriul lor, multe dintre statele care fac parte din spațiul Schengen au reintrodus controlul la granițe în ultimele luni, lucru ce a condus la teama că întreg sistemul ar putea colapsa.

Punând accent pe caracterul urgent al probleme, Ministrul de Interne german, Thomas de Miziere a precizat duminică la postul de televiziune public ARD că statele membre UE, care au avut poziții divergente privind gestionarea situației determinată de criza refugiaților, trebuie să ajung a un acord în 2 săptămâni dacă doresc să evite adeverirea unui astfel de scenariu.

Colapsul spațiului Schengen ar putea duce la creșterea timpului necesar pentru transportarea bunurilor, determinând astfel o sporire a costurilor companiilor și consumatorilor.

Studiul Bertelsmann, coordonat de Prognos Ag, estimează că sumele minime cheltuite de Germania sau Franța ar putea ajunge la 77 de miliard de euro, respectiv 80.5 miliarde de euro, până în 2025.

Dispariția spațiului Schengen ar putea determina și o creștere a costurilor pentru statele din afara zonei, fiind o povară în plus pentru state precum SUA sau China, estimându-se cheltuieli între 91 și 280 de miliarde de euro.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: World Economic Forum: Cele mai afectate state din UE în eventualitatea unui colaps al spațiului Schengen | REVISTA MISCAREA

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

SCHENGEN

Ambasadorul Germaniei la București: Nu ne-am opus niciodată intrării României în Spaţiul Schengen

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Ambasadorul Republicii Federale Germania în România, Cord Meier-Klodt, a declarat luni, la Galaţi, că ţara pe care o reprezintă nu s-a opus niciodată intrării României în Spaţiul Schengen.

“Vreau să precizez ceva la început: Nu ne-am opus niciodată intrării României în Spaţiul Schengen, acest obiectiv se menţine din partea noastră. Am propus o soluţie: de pildă aderarea la Schengen pas cu pas, în primul rând doar aeroporturile să intre în Spaţiul Schengen. Cred, şi acest lucru trebuie înţeles, că pentru un astfel de proiect este nevoie de consensul tuturor participanţilor. Pregătirile tehnice sunt un aspect, dar până la urmă este vorba de o decizie politică. Şi o parte din munca mea, din eforturile mele, este să vorbesc cu oficialii şi să le arăt că şi ei pot face ceva pentru a ajunge la un astfel de compromis politic şi pentru a-l facilita”, a spus Cord Meier-Klodt, citat de Agerpres.

Întrebat dacă ar putea să dea un orizont de timp pentru primul pas, cel cu intrarea aeroporturilor în Spaţiul Schengen, ambasadorul a răspuns: “Este greu de spus. Să nu uităm că în curând vor avea loc alegeri şi vom avea o nouă constelaţie politică şi apoi vom vedea. Factorul timp depinde foarte mult de semnalele politice de o parte şi de alta”.

Precizările diplomatului german apar în condițiile în care omologul său, Emil Hurezeanu, a anunțat după Summitul de la Sibiu că, probabil. la summitul european din iunie se va anunța o primă intrare a României în Schengen, cu aeroporturile.

Hurezeanu a făcut aceste comentarii în contextul în care, la sosirea la summitul european de la Sibiu, președintele Klaus Iohannis a declarat că România va intra “peste puţin timp” în Spaţiul Schengen şi va scăpa şi de Mecanismul de Cooperare şi VerificareDe altfel, șeful statului a criticat, în context, acțiunile majorității parlamentare de a submina statul de drept.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul Teodor Meleșcanu cere Germaniei să sprijine aderarea României la Schengen: ”În România se trăieşte mai în siguranţă decât la Berlin, Paris sau Bruxelles”

Published

on

© Calea Europeana/ Diana Zaim

Șeful diplomației române, Teodor Meleşcanu, solicită Germaniei să susţină ”activ” aderarea României la spațiul de liberă circulație Schengen, subliniind într-un interviu pentru Die Welt că România este deschisă la propunerea Berlinului ca intrarea să aibă loc în etape.

Ar fi de ajutor dacă Germania ar sprijini activ aderarea României la zona Schengen. Ne-ar bucura acest lucru”, a declarat Meleșcanu pentru ziarul german, argumentând că România este deja parte a Sistemului de Informații Schengen, relatează Agerpres.

Referindu-se la accederea în etape, ministrul român de Externe a precizat că mai întâi ar fi eliminate controalele în aeroporturi, apoi, în a doua etapă, pentru transportul rutier şi feroviar.

Meleșcanu a insistat și a punctat că în România “se trăieşte mai în siguranţă decât la Berlin, Paris sau Bruxelles”.

La nivelul Uniunii Europene există păreri împărțite în ce privește aderarea României și a Bulgariei, Comisia Europeană și Parlamentul European susținând de aproape un deceniu accederea celor două țări în Schengen.

Cel mai recent, Parlamentul European a votat în decembrie 2018, cu o largă majoritate, o rezoluție nelegislativă prin care solicită Consiliului Uniunii Europene admiterea rapidă a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Eurodeputaţii şi-au exprimat încă iunie 2011 susţinerea pentru admiterea României şi Bulgariei în Schengen, poziţie confirmată de mai multe ori ulterior.

România și Bulgaria au parcurs pași importanți în 2018 în vederea aderării lor la spațiul de liberă circulație, devenind la 1 august 2018 parte a Sistemului de Informații Schengen, fapt ce a contribuit la creșterea nivelului de securitate în spațiul Schengen și la eficientizarea luptei împotriva criminalității grave și a terorismului.

De altfel, în urma unei întrevederi între Colegiul Comisiei Europene și Guvernul României în decembrie 2018, președintele Jean-Claude Juncker și-a exprimat convingerea că ”înainte de sfârșitul mandatului acestei Comisii vom fi primit România ca nou membru al Spațiului Schengen”. Mai mult, în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei între președintele Klaus Iohannis și membrii Parlamentului European din octombrie 2018, liderul grupului PPE și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a apreciat că România ar trebui să adere cel puțin cu aeroporturile în spațiul Schengen înainte de alegerile europene din mai 2019.

Continue Reading

#RO2019EU

Directorul Frontex despre sistemul de supraveghere al frontierei române: Doresc să mulțumesc României pentru o cooperare excelentă

Published

on

În contextul desfășurării la București a reuniunii informale a Consiliului de Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Interne a organizat vineri, o vizită a delegațiilor străine la Centrul de Comandă şi Control al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. Directorul Frontex, Fabrice Legger,  s-a aflat și el la București, iar în timpul întâlnirii cu șeful poliției de frontieră al României, Adrian Popescu, a subliniat importanța implicării României în Agenția Frontex : ,,doresc să mulțumesc României pentru o cooperare excelentă cu Frontex. Ne angajăm să sprijinim România și alte state membre în cazul provocărilor privind gestionarea frontierelor”


Potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană, vizita delegaților externe a avut drept scop prezentarea modului în care funcționează sistemul de supraveghere al frontierei române, având în vedere interesul crescut față de problematica siguranței frontierelor al oficialilor străini care au participat joi, 7 februarie, la sesiunea de afaceri interne a Consiliului JAI

”România a investit foarte mult în siguranța frontierelor externe ale Uniunii Europene, iar acum ne putem mândri cu unul dintre cele mai performante sistem de supraveghere din Europa. În ceea ce privește resursele umane, din totalul de 13.400 de polițiști de frontieră, 9.000 lucrează exclusiv pe frontiera externă a UE”, a declarat ministrul afacerilor interne, Carmen Dan, în timpul vizitei. 

Centrul de Comandă şi Control al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră asigură managementul integrat al frontierei de stat, prin colectarea şi procesarea informaţiilor de la sistemele de supraveghere şi control instalate pe frontieră.

La nivelul Centrului se realizează monitorizarea continuă a situaţiei operative și se gestionează baza de date a Poliţiei de Frontieră Române, privind alertele de interes naţional şi Schengen, referitoare la persoane, documente, bunuri și mijloace auto. Tot aici este operaţionalizat nodul EUROSUR (Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor), sistem care contribuie la gestionarea graniţelor terestre şi maritime externe ale UE prin întărirea schimbului de informaţii între statele membre şi cu agenţia FRONTEX.

Printre atribuţiile EUROSUR se regăsesc realizarea de prognoze cu privire la fenomenul infracţional pe baza centralizării evenimentelor înregistrate zilnic la nivelul frontierei externe, supravegherea operativă a activităţilor şi misiunilor desfăşurate la Marea Neagră, monitorizarea situaţiilor de crize şi urgenţe civile, a situaţiilor de alerte teroriste, a intervențiilor etc.

Informații suplimentare:

Frontex, Agenția Europeană pentru Protecția Frontierelor și Coastelor, promovează, coordonează și dezvoltă gestionarea frontierelor europene, în conformitate cu documentul drepturilor fundamentale ale UE și cu conceptul de Gestionare integrată a frontierelor.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending