Connect with us

SCHENGEN

World Economic Forum: Cele mai afectate state din UE în eventualitatea unui colaps al spațiului Schengen

Published

on

Colapsul spațiului Schengen ar putea costa Uniunea Europeană până la 1.4 trilioane de euro în următorul deceniu, arată un studiu realizat de Fundația Bertelsmann publicat luni, informează World Economic Forum.

no schengenStudiul a estimat că, în eventualitatea în care cel mai sumbru scenariu s-ar adeveri, și anume reintroducerea controlului la granițele Uniunii care ar determina o creștere a prețului produselor de import cu până la 3 procente, costurile pentru cea mai mare economie europeană, Germania, s-ar ridica la 235 de miliarde de euro în intervalul  2016-2025, cele ale Franței atingând un prag de 244 de miliarde de euro în același cadru temporal.

Studiul arată că, dacă prețul produselor de import ar crește cu un procent, dispariția spațiului Schengen ar costa Uniunea Europeană aproximativ 470 de miliarde de euro în următorul deceniu. Costurile ar putea crește până la 1.4 trilioane de euro sau până la aproximativ 10 procente din PIB-ul celor 28 de state membre, dacă cel mai sumbru scenariu se va adeveri. „Dacă se va reintroduce controlul la granițele statelor membre, se va exercita o presiune suplimentară asupra creșterii economice și așa destul de fragilă”, a menționat Aart De Geus, președintele Fundației Bertelsmann.

FOTO: World Economic Forum

FOTO: World Economic Forum

Spațiul Schengen a fost stabilit cu 30 de ani în urmă iar acum numără 26 de state, 22 dintre acestea fiind și membre ale blocului comunitar. Libera circulație a fost amenințată în ultima jumătate de an din cauza valului de refugiați care au pătruns în Europa, marea majoritate a acestora venind din Orientul Mijlociu și Africa.

Pentru a stopa valul de migranți și pentru a ști cu exactitate cine pătrunde pe teritoriul lor, multe dintre statele care fac parte din spațiul Schengen au reintrodus controlul la granițe în ultimele luni, lucru ce a condus la teama că întreg sistemul ar putea colapsa.

Punând accent pe caracterul urgent al probleme, Ministrul de Interne german, Thomas de Miziere a precizat duminică la postul de televiziune public ARD că statele membre UE, care au avut poziții divergente privind gestionarea situației determinată de criza refugiaților, trebuie să ajung a un acord în 2 săptămâni dacă doresc să evite adeverirea unui astfel de scenariu.

Colapsul spațiului Schengen ar putea duce la creșterea timpului necesar pentru transportarea bunurilor, determinând astfel o sporire a costurilor companiilor și consumatorilor.

Studiul Bertelsmann, coordonat de Prognos Ag, estimează că sumele minime cheltuite de Germania sau Franța ar putea ajunge la 77 de miliard de euro, respectiv 80.5 miliarde de euro, până în 2025.

Dispariția spațiului Schengen ar putea determina și o creștere a costurilor pentru statele din afara zonei, fiind o povară în plus pentru state precum SUA sau China, estimându-se cheltuieli între 91 și 280 de miliarde de euro.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: World Economic Forum: Cele mai afectate state din UE în eventualitatea unui colaps al spațiului Schengen | REVISTA MISCAREA

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ministrul Carmen Dan, despre aderarea României la spațiul Schengen: Președinția română la Consiliul UE a testat poziția statelor membre, iar Olanda nu susține aderarea

Published

on

© Carmen Dan Facebook

Ministrul de Interne, Carmen Dan, participă astăzi la ultimul Consiliu JAI sub egida președinției române a Consiliului Uniunii Europene, iar într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, minstrul român a dorit să aducă mai multe clarificări privind implicarea președinției române în demersul aderării României la spațiul Schengen. 

Se precizează în textul postat de Carmen Dan că un vot pentru extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și Bulgariei se ia cu unanimitate de voturi în Consiliul JAI. „Din păcate, acum nu există această unanimitate.” În acest context ministrul subliniază că Prim-ministrul olandez, la Summitul de la Sibiu,  în fața jurnaliștilor români a declarat că „nu suntem pregătiți pentru aderare” și că subiectul Schengen a lipsit de pe agendă, fiind astfel evident „că marile puteri europene nu sunt nici interesate și nici pregătite pentru o extindere a spațiului Schengen.”

Ea menționează că Președinția României pe Justiție și Afaceri Interne a testat poziția statelor membre referitoare la extinderea spațiului Schengen atât la Consiliul informal din Bucuresti, dar și în formatul COREPER (organismul politic în care ambasadorii statelor membre discută subiectele care vor intra pe agenda Consiliului). 3 state nu susțin aderarea. Unul este Olanda, scrie Carmen Dan pe Facebook.

„În prezent, spațiul Schengen nu mai functionează în întregime.” a adăugat aceasta. 

„Forțarea unui vot în Consiliu ar fi condus in mod evident la un deznodământ negativ și ar fi putut genera închiderea procesului de aderare. Din acel moment s-ar fi putut cere României și Bulgariei să reia întregul proces de evaluare, adică să se piardă efectiv tot ce s-a câștigat în ultimii ani.
Acest lucru a fost adus la cunoștința tuturor factorilor decidenți (presedintie, guvern, ministerul afacerilor externe, ministerul afacerilor europene) de către Ambasada noastră de la Bruxelles.”

„România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderare, iar MAI acționează acum ca un membru de facto al spațiului Schengen, adică face controale la frontieră respectând aceleași regulamente, are acces la baze de date și introduce în acestea semnalări, face schimb de informații, participă la misiuni Frontex etc.” a conchis Carmen Dan. 

Carmen Dan susține că „decizia aderării este exclusiv politică, iar rezolvarea nu poate fi decât rezultatul unor demersuri politice la toate nivelurile – Președinție și Guvern.”

Continue Reading

SCHENGEN

Ambasadorul Germaniei la București: Nu ne-am opus niciodată intrării României în Spaţiul Schengen

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Ambasadorul Republicii Federale Germania în România, Cord Meier-Klodt, a declarat luni, la Galaţi, că ţara pe care o reprezintă nu s-a opus niciodată intrării României în Spaţiul Schengen.

“Vreau să precizez ceva la început: Nu ne-am opus niciodată intrării României în Spaţiul Schengen, acest obiectiv se menţine din partea noastră. Am propus o soluţie: de pildă aderarea la Schengen pas cu pas, în primul rând doar aeroporturile să intre în Spaţiul Schengen. Cred, şi acest lucru trebuie înţeles, că pentru un astfel de proiect este nevoie de consensul tuturor participanţilor. Pregătirile tehnice sunt un aspect, dar până la urmă este vorba de o decizie politică. Şi o parte din munca mea, din eforturile mele, este să vorbesc cu oficialii şi să le arăt că şi ei pot face ceva pentru a ajunge la un astfel de compromis politic şi pentru a-l facilita”, a spus Cord Meier-Klodt, citat de Agerpres.

Întrebat dacă ar putea să dea un orizont de timp pentru primul pas, cel cu intrarea aeroporturilor în Spaţiul Schengen, ambasadorul a răspuns: “Este greu de spus. Să nu uităm că în curând vor avea loc alegeri şi vom avea o nouă constelaţie politică şi apoi vom vedea. Factorul timp depinde foarte mult de semnalele politice de o parte şi de alta”.

Precizările diplomatului german apar în condițiile în care omologul său, Emil Hurezeanu, a anunțat după Summitul de la Sibiu că, probabil. la summitul european din iunie se va anunța o primă intrare a României în Schengen, cu aeroporturile.

Hurezeanu a făcut aceste comentarii în contextul în care, la sosirea la summitul european de la Sibiu, președintele Klaus Iohannis a declarat că România va intra “peste puţin timp” în Spaţiul Schengen şi va scăpa şi de Mecanismul de Cooperare şi VerificareDe altfel, șeful statului a criticat, în context, acțiunile majorității parlamentare de a submina statul de drept.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul Teodor Meleșcanu cere Germaniei să sprijine aderarea României la Schengen: ”În România se trăieşte mai în siguranţă decât la Berlin, Paris sau Bruxelles”

Published

on

© Calea Europeana/ Diana Zaim

Șeful diplomației române, Teodor Meleşcanu, solicită Germaniei să susţină ”activ” aderarea României la spațiul de liberă circulație Schengen, subliniind într-un interviu pentru Die Welt că România este deschisă la propunerea Berlinului ca intrarea să aibă loc în etape.

Ar fi de ajutor dacă Germania ar sprijini activ aderarea României la zona Schengen. Ne-ar bucura acest lucru”, a declarat Meleșcanu pentru ziarul german, argumentând că România este deja parte a Sistemului de Informații Schengen, relatează Agerpres.

Referindu-se la accederea în etape, ministrul român de Externe a precizat că mai întâi ar fi eliminate controalele în aeroporturi, apoi, în a doua etapă, pentru transportul rutier şi feroviar.

Meleșcanu a insistat și a punctat că în România “se trăieşte mai în siguranţă decât la Berlin, Paris sau Bruxelles”.

La nivelul Uniunii Europene există păreri împărțite în ce privește aderarea României și a Bulgariei, Comisia Europeană și Parlamentul European susținând de aproape un deceniu accederea celor două țări în Schengen.

Cel mai recent, Parlamentul European a votat în decembrie 2018, cu o largă majoritate, o rezoluție nelegislativă prin care solicită Consiliului Uniunii Europene admiterea rapidă a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Eurodeputaţii şi-au exprimat încă iunie 2011 susţinerea pentru admiterea României şi Bulgariei în Schengen, poziţie confirmată de mai multe ori ulterior.

România și Bulgaria au parcurs pași importanți în 2018 în vederea aderării lor la spațiul de liberă circulație, devenind la 1 august 2018 parte a Sistemului de Informații Schengen, fapt ce a contribuit la creșterea nivelului de securitate în spațiul Schengen și la eficientizarea luptei împotriva criminalității grave și a terorismului.

De altfel, în urma unei întrevederi între Colegiul Comisiei Europene și Guvernul României în decembrie 2018, președintele Jean-Claude Juncker și-a exprimat convingerea că ”înainte de sfârșitul mandatului acestei Comisii vom fi primit România ca nou membru al Spațiului Schengen”. Mai mult, în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei între președintele Klaus Iohannis și membrii Parlamentului European din octombrie 2018, liderul grupului PPE și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a apreciat că România ar trebui să adere cel puțin cu aeroporturile în spațiul Schengen înainte de alegerile europene din mai 2019.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending